{"id":9815,"date":"2026-07-23T08:16:49","date_gmt":"2026-07-23T06:16:49","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9815"},"modified":"2026-07-23T08:32:11","modified_gmt":"2026-07-23T06:32:11","slug":"ce-au-in-comun-felul-in-care-mergem-si-ziua-mondiala-a-sanatatii-creierului-22-iulie-2026","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9815","title":{"rendered":"Ce au \u00een comun felul \u00een care mergem \u0219i ziua mondial\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului: 22 iulie 2026"},"content":{"rendered":"\n

Timp estimat de lectur\u0103: 7 minute<\/h4>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Un creier s\u0103n\u0103tos este esen\u021bial pentru ca oamenii s\u0103 poat\u0103 \u00eenv\u0103\u021ba, s\u0103 munceasc\u0103, s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de familiile lor \u0219i s\u0103 se implice \u00een via\u021ba social\u0103. Aceasta face ca s\u0103n\u0103tatea creierului s\u0103 fie mai mult dec\u00e2t o prioritate medical\u0103. Este o necesitate social\u0103 \u0219i economic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ce \u0219tim ast\u0103zi este c\u0103 multe afec\u021biuni neurologice pot fi prevenite sau gestionate mai eficient prin: diagnosticarea precoce \u0219i controlul factorilor de risc; un stil de via\u021b\u0103 mai s\u0103n\u0103tos \u0219i un acces \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit la serviciile oferite la nivel de comunitate.<\/p>\n\n\n\n

\u0218tiin\u021ba \u0219i medicina au \u00eenregistrat progrese semnificative \u00een \u00een\u021belegerea creierului, \u00eens\u0103 milioane de oameni din \u00eentreaga lume nu au \u00eenc\u0103 acces la \u00eengrijiri esen\u021biale.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen \u00eentreaga lume, peste 3,4 miliarde de oameni sufer\u0103 \u00een prezent de afec\u021biuni neurologice, ceea ce face ca tulbur\u0103rile cerebrale s\u0103 fie principala cauz\u0103 de dizabilitate la nivel global. Accesul la \u00eengrijiri neurologice r\u0103m\u00e2ne inegal \u00eentre \u021b\u0103ri, regiuni \u0219i comunit\u0103\u021bi. Iat\u0103 de ce multe persoane se confrunt\u0103 \u00een continuare cu obstacole precum costurile, lipsa speciali\u0219tilor califica\u021bi, timpii lungi de a\u0219teptare, stigmatizarea \u0219i accesul limitat la servicii.<\/p>\n\n\n\n

Iar Ziua Mondial\u0103 a Creierului 2026 este, de fapt, un apel global pentru a aborda aceste disparit\u0103\u021bi \u0219i pentru a milita pentru schimbare. Iar dac\u0103 diagnosticarea precoce, controlul factorilor de risc \u0219i accesul \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit la serviciile oferite la nivel de comunitate sunt aspecte asupra c\u0103rora, la nivel individual, putem avea un control mai redus, un stil de via\u021b\u0103 mai s\u0103n\u0103tos poate fi ceva ce putem gestiona mai bine.<\/p>\n\n\n\n

Este exact tema unui studiu recent care ne spune c\u0103 persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 care merg mai repede \u00ee\u0219i pot reduce la jum\u0103tate riscul de declin cognitiv.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Studiul arat\u0103 c\u0103 persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 cu un ritm natural de mers mai rapid au prezentat o func\u021bie cognitiv\u0103 mai bun\u0103 \u0219i indicatori ai s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului mai buni dec\u00e2t cei care mergeau mai \u00eencet.<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, el spune c\u0103 sc\u0103derea vitezei de mers poate constitui un semn de avertizare timpurie al declinului cognitiv, ceea ce face ca mersul s\u0103 fie un instrument poten\u021bial pentru monitorizarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului.<\/p>\n\n\n\n

De ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aceast\u0103 corelare?<\/strong> <\/h2>\n\n\n\n

Practic, cercet\u0103torii subliniaz\u0103 c\u0103 mersul pe jos necesit\u0103 o coordonare complex\u0103 \u00eentre creier, nervi \u0219i mu\u0219chi, ceea ce \u00eel face un indicator general puternic al \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii s\u0103n\u0103toase.<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, de\u0219i rezultatele sugereaz\u0103 c\u0103 viteza de mers poate ajuta la identificarea persoanelor cu risc mai ridicat de declin cognitiv, ele nu demonstreaz\u0103 c\u0103 mersul inten\u021bionat mai rapid previne demen\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i pentru mul\u021bi dintre noi mersul pe jos poate p\u0103rea un act automat, acesta este, de fapt, o sarcin\u0103 extrem de complex\u0103. Pentru a men\u021bine un ritm constant, este necesar ca creierul s\u0103 coordoneze simultan echilibrul, vederea, planificarea mi\u0219c\u0103rilor, for\u021ba muscular\u0103 \u0219i feedback-ul senzorial.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile au demonstrat de mult timp c\u0103 exerci\u021biile mentale pot contribui la s\u0103n\u0103tatea creierului la persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 prin \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea neuroplasticit\u0103\u021bii. Aceasta descrie capacitatea creierului de a se schimba, de a se adapta \u0219i de a forma noi conexiuni neuronale ca r\u0103spuns la \u00eenv\u0103\u021bare, experien\u021b\u0103, leziuni sau schimb\u0103ri ale mediului.<\/p>\n\n\n\n

Prin stimularea activ\u0103 a min\u021bii, oamenii \u00ee\u0219i pot consolida \u201erezerva cognitiv\u0103\u201d, adic\u0103 capacitatea de a-\u0219i men\u021bine abilit\u0103\u021bile de g\u00e2ndire \u0219i de memorie \u00een fa\u021ba schimb\u0103rilor asociate v\u00e2rstei. Iar din ce \u00een ce mai multe dovezi leag\u0103 rezerva cognitiv\u0103 de un risc redus de declin cognitiv, sus\u021bin\u00e2nd ideea c\u0103 aceasta poate contribui la protejarea func\u021bion\u0103rii cognitive pe parcursul \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii.<\/p>\n\n\n\n

Mersul pe jos este recunoscut de mult timp ca o modalitate simpl\u0103 de a sus\u021bine o \u00eemb\u0103tr\u00e2nire s\u0103n\u0103toas\u0103, dar modul \u00een care oamenii merg poate fi la fel de revelator ca distan\u021ba parcurs\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Acum, un nou studiu sugereaz\u0103 c\u0103 schimb\u0103rile \u00een modul \u00een care mergem ar putea oferi un indiciu precoce c\u0103 s\u0103n\u0103tatea neurologic\u0103 \u00eencepe s\u0103 se deterioreze. Acest studiu, ale c\u0103rui rezultate au fost publicate \u00een revista \u201eNeurology\u201d, sugereaz\u0103 c\u0103 persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 care men\u021bin un ritm natural de mers mai rapid tind s\u0103 aib\u0103 creiere mai s\u0103n\u0103toase \u0219i prezint\u0103 un risc semnificativ mai mic de a suferi un declin cognitiv dec\u00e2t cei care merg mai \u00eencet.<\/p>\n\n\n\n

Acest lucru se adaug\u0103 la dovezile tot mai numeroase conform c\u0103rora viteza de mers ar putea servi drept un indicator practic \u0219i ieftin pentru identificarea persoanelor cu risc crescut de deteriorare cognitiv\u0103 legat\u0103 de v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ce caracterizeaz\u0103 un \u201esuper-mers\u201d?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Echipa de cercetare a urm\u0103rit adul\u021bi cu v\u00e2rste de peste 80 de ani \u0219i a comparat viteza lor de mers cu indicatorii de s\u0103n\u0103tate cerebral\u0103 \u0219i cu performan\u021ba cognitiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Folosind seturi de date din Re\u021beaua Interna\u021bional\u0103 de Studii privind S\u0103n\u0103tatea \u0219i Pensionarea (HRS-INS), Studiul LonGenity \u0219i Proiectul RUSH privind \u00cemb\u0103tr\u00e2nirea \u0219i Memoria (RUSH MAP), participan\u021bii au fost clasifica\u021bi fie ca \u201esuper-movers\u201d, adic\u0103 cei care aveau o vitez\u0103 mare de mers, fie ca \u201enonsuper-movers\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii au comparat starea de s\u0103n\u0103tate a creierului \u0219i performan\u021ba cognitiv\u0103 \u00eentre \u201esuper-movers\u201d \u0219i \u201enonsuper-movers\u201d, folosind metode de evaluare precum teste cognitive, scan\u0103ri ale structurii creierului realizate prin RMN \u0219i evalu\u0103ri post-mortem ale patologiilor cerebrale asociate demen\u021bei.<\/p>\n\n\n\n

Participan\u021bii cu mers alert au prezentat o s\u0103n\u0103tate cerebral\u0103 general\u0103 mai bun\u0103 \u0219i au avut o probabilitate cu aproximativ 50% mai mic\u0103 de a dezvolta un declin cognitiv, comparativ cu cei care mergeau mai \u00eencet.<\/p>\n\n\n\n

Viteza de mers poate reflecta func\u021bionarea coordonat\u0103 a mai multor sisteme ale organismului, inclusiv creierul, mu\u0219chii, sistemul cardiovascular \u0219i sistemul nervos. Pe m\u0103sur\u0103 ce aceste sisteme \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc, reducerile subtile ale ritmului de mers pot deveni evidente \u00eenainte ca problemele de memorie s\u0103 devin\u0103 vizibile.<\/p>\n\n\n\n

Practic, studiul eviden\u021biaz\u0103 o asociere \u00eentre mobilitate \u0219i s\u0103n\u0103tatea creierului la v\u00e2rste \u00eenaintate. Totu\u0219i, fiind un studiu observa\u021bional, acesta nu sugereaz\u0103 c\u0103 mersul mai rapid previne \u00een mod direct demen\u021ba. <\/p>\n\n\n\n

\u201eStudiul nostru a constatat c\u0103 persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 de 80 de ani \u0219i peste, cu viteze de mers mai mari (\u201esuper-movers\u201d), aveau un risc cu aproximativ jum\u0103tate mai mic de a dezvolta tulbur\u0103ri cognitive, \u00een compara\u021bie cu persoanele de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103. \u00cen mod surprinz\u0103tor, ace\u0219tia \u0219i-au men\u021binut, de asemenea, o func\u021bie cognitiv\u0103 mai bun\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103 prezentau niveluri similare de patologie cerebral\u0103 asociat\u0103 cu demen\u021ba, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 ar putea dispune de mecanisme de rezilien\u021b\u0103 care ajut\u0103 la men\u021binerea func\u021biei cerebrale. De\u0219i studiul nostru nu stabile\u0219te o rela\u021bie de cauzalitate, acesta se adaug\u0103 dovezilor tot mai numeroase care indic\u0103 faptul c\u0103 mobilitatea \u0219i s\u0103n\u0103tatea creierului sunt str\u00e2ns legate<\/em>\u201d, a subliniat pentru Medical News Today autorul studiului, dr. Joe Verghese, profesor \u0219i \u0219ef al catedrei de neurologie la Renaissance School of Medicine, Stony Brook, New York.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ce m\u0103sur\u0103 ar putea \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea vitezei de mers s\u0103 aib\u0103 efecte benefice asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Acest studiu se adaug\u0103 cercet\u0103rilor anterioare care au stabilit o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre viteza redus\u0103 de mers \u0219i un risc crescut de demen\u021b\u0103, accident vascular cerebral, fragilitate, c\u0103deri, spitalizare \u0219i mortalitate.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, cele mai recente descoperiri consolideaz\u0103 argumentele \u00een favoarea vitezei de mers ca instrument util de screening \u00een cadrul consulta\u021biilor medicale de rutin\u0103. Spre deosebire de scan\u0103rile cerebrale sau de testele cognitive specializate, m\u0103surarea vitezei de mers necesit\u0103 pu\u021bin echipament \u0219i dureaz\u0103 doar c\u00e2teva secunde.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, cercet\u0103torii subliniaz\u0103 c\u0103 viteza de mers nu ar trebui considerat\u0103 un test de diagnostic pentru demen\u021b\u0103. \u00cen schimb, aceasta poate ajuta medicii s\u0103 identifice persoanele care ar putea beneficia de evalu\u0103ri cognitive suplimentare sau de interven\u021bii menite s\u0103 sus\u021bin\u0103 s\u0103n\u0103tatea creierului.<\/p>\n\n\n\n

Mai mult, este important s\u0103 se interpreteze viteza de mers \u00eempreun\u0103 cu alte aspecte ale st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a unei persoane care ar putea influen\u021ba ritmul de mers, precum afec\u021biunile articulare, bolile cardiace \u0219i starea general\u0103 de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n

\u201eViteza de mers este o m\u0103sur\u0103 simpl\u0103 \u0219i ieftin\u0103 care serve\u0219te deja ca un indicator valoros al st\u0103rii generale de s\u0103n\u0103tate \u00een practica geriatric\u0103<\/em>\u201d, a ad\u0103ugat Verghese. \u201e\u00cencetinirea mersului observat\u0103 de o persoan\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103 sau de medicul acesteia, \u00een special dac\u0103 este \u00eenso\u021bit\u0103 de probleme de memorie, ar trebui s\u0103 determine efectuarea unei evalu\u0103ri clinice mai cuprinz\u0103toare<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Activitatea fizic\u0103 regulat\u0103 r\u0103m\u00e2ne o strategie eficient\u0103 pentru men\u021binerea at\u00e2t a mobilit\u0103\u021bii, c\u00e2t \u0219i a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului pe m\u0103sur\u0103 ce oamenii \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i nu este \u00eenc\u0103 clar dac\u0103 cre\u0219terea deliberat\u0103 a vitezei de mers ar putea reduce riscul de demen\u021b\u0103, men\u021binerea func\u021biei fizice pe parcursul v\u00e2rstei \u00eenaintate este recomandat\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103 ca parte a unei strategii de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire s\u0103n\u0103toas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

O serie de schimb\u0103ri specifice ale stilului de via\u021b\u0103 ar putea ajuta la men\u021binerea at\u00e2t a vitezei de mers, c\u00e2t \u0219i a func\u021biei cognitive.<\/p>\n\n\n\n

\u201eActivitatea fizic\u0103 regulat\u0103, \u00een special exerci\u021biile aerobice \u0219i de for\u021b\u0103, \u00eempreun\u0103 cu un control adecvat al factorilor de risc vasculari, precum hipertensiunea arterial\u0103 \u0219i diabetul, pot sus\u021bine at\u00e2t mobilitatea, c\u00e2t \u0219i s\u0103n\u0103tatea creierului. Men\u021binerea implic\u0103rii sociale, somnul adecvat \u0219i respectarea unei diete s\u0103n\u0103toase pot contribui, de asemenea, la o \u00eemb\u0103tr\u00e2nire cognitiv\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103<\/em>\u201d, a declarat dr. Joe Verghese.<\/p>\n\n\n\n

Ce nu ne poate spune acest studiu?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

De\u0219i studiul sugereaz\u0103 o asociere puternic\u0103 \u00eentre mobilitate \u0219i s\u0103n\u0103tatea creierului la v\u00e2rste \u00eenaintate, acesta nu poate demonstra c\u0103 mersul mai rapid determin\u0103 o s\u0103n\u0103tate cognitiv\u0103 mai bun\u0103, \u00eentruc\u00e2t a fost un studiu observa\u021bional.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen schimb, viteza de mers ar putea pur \u0219i simplu s\u0103 reflecte starea de s\u0103n\u0103tate a creierului, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 o influen\u021beze direct.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMersul depinde de func\u021bionarea coordonat\u0103 a mai multor regiuni cerebrale implicate \u00een mi\u0219care, aten\u021bie \u0219i func\u021bia executiv\u0103, ceea ce face ca viteza de mers s\u0103 fie un indicator sensibil al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului. Consider mersul mai lent \u00een primul r\u00e2nd ca un marker al proceselor biologice subiacente care contribuie at\u00e2t la \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea fizic\u0103, c\u00e2t \u0219i la cea cognitiv\u0103, mai degrab\u0103 dec\u00e2t o cauz\u0103 direct\u0103 a declinului cognitiv<\/em>.\u201d, spune dr Joe Verghese.<\/p>\n\n\n\n

Vor fi necesare cercet\u0103ri suplimentare pentru a stabili dac\u0103 interven\u021biile care \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc viteza de mers pot reduce, de asemenea, riscul de declin cognitiv. \u00cen plus, cercet\u0103torii subliniaz\u0103 c\u0103 ritmul de mers este doar o component\u0103 a \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii s\u0103n\u0103toase \u0219i nu ar trebui interpretat izolat.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, studiul se al\u0103tur\u0103 dovezilor tot mai numeroase conform c\u0103rora ritmul obi\u0219nuit de mers al unei persoane poate oferi informa\u021bii valoroase despre s\u0103n\u0103tatea creierului la v\u00e2rste \u00eenaintate.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i sunt necesare mai multe cercet\u0103ri, viteza de mers se contureaz\u0103 ca un indicator simplu \u0219i accesibil care ar putea ajuta la identificarea persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 cu risc crescut de declin cognitiv, permi\u021b\u00e2nd poten\u021bial o monitorizare \u0219i o interven\u021bie mai timpurie pentru a sus\u021bine \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea s\u0103n\u0103toas\u0103 a creierului.<\/p>\n\n\n\n

Practic, acest studiu confirm\u0103 afirma\u021bia profesorului David Dodick, copre\u0219edinte al Zilei Mondiale a Creierului 2026: \u201eDatele arat\u0103 c\u0103 abordarea stilului de via\u021b\u0103 \u0219i a factorilor de risc modificabili poate optimiza s\u0103n\u0103tatea creierului, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 prevenirea, responsabilizarea publicului, precum \u0219i consolidarea politicilor \u0219i resurselor locale pot face o diferen\u021b\u0103 semnificativ\u0103 pretutindeni<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103 de ce Ziua Mondial\u0103 a Creierului 2026 reprezint\u0103 un apel la nivel mondial pentru a milita \u00een favoarea schimb\u0103rilor benefice pentru s\u0103n\u0103tatea creierului, la nivel individual sau comunitar \u0219i a politicilor publice de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/nationaltoday.com\/world-brain-day\/<\/a><\/li>
  2. https:\/\/wfneurology.org\/world-brain-day-past-years\/world-brain-day-2025<\/a><\/li>
  3. https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/older-adults-who-walk-faster-may-cut-risk-cognitive-decline-by-half#Could-improving-walking-speed-benefit-brain-health<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp estimat de lectur\u0103: 7 minute Un creier s\u0103n\u0103tos este esen\u021bial pentru ca oamenii s\u0103 poat\u0103 \u00eenv\u0103\u021ba, s\u0103 munceasc\u0103, s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de familiile lor \u0219i s\u0103 se implice \u00een via\u021ba social\u0103. Aceasta face ca s\u0103n\u0103tatea creierului s\u0103 fie mai mult dec\u00e2t o prioritate medical\u0103. Este o necesitate social\u0103 \u0219i economic\u0103. Ce \u0219tim ast\u0103zi este […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9795,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,150,6,151],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9815"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9815"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9815\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9816,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9815\/revisions\/9816"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9795"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9815"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9815"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9815"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}