{"id":9820,"date":"2026-07-23T08:22:34","date_gmt":"2026-07-23T06:22:34","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9820"},"modified":"2026-07-23T08:32:17","modified_gmt":"2026-07-23T06:32:17","slug":"istoria-sanatatii-intestinului-ce-stim-si-ce-nu-stim-episodul-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9820","title":{"rendered":"Istoria s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii intestinului: ce \u0219tim \u0219i ce nu \u0219tim &#8211; episodul 1"},"content":{"rendered":"\n<h4>Timp estimat de lectur\u0103: 7 minute<\/h4>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/intestin.jpg\"><img width=\"504\" height=\"283\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/intestin.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-9801\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/intestin.jpg 504w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/intestin-300x168.jpg 300w\" sizes=\"(max-width: 504px) 100vw, 504px\" \/><\/a><figcaption><em>O diet\u0103 f\u0103r\u0103 zah\u0103r poate modifica flora intestinal\u0103 \u00een moduri surprinz\u0103toare, potrivit unui studiu realizat pe \u0219oareci.<\/em> Sursa imaginii: Luke Chan\/Getty Images<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\">Istoria s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii intestinale se \u00eentinde de la practici antice, precum consumul de alimente fermentate \u0219i transplanturile fecale tradi\u021bionale, p\u00e2n\u0103 la \u0219tiin\u021ba modern\u0103 a microbiomului.<\/p>\n\n\n\n<p>Ast\u0103zi, \u0219tim c\u0103 intestinul g\u0103zduie\u0219te trilioane de microbi, \u0219i este considerat \u201eal doilea creier\u201d, care controleaz\u0103 totul, de la digestie \u0219i metabolism p\u00e2n\u0103 la starea de spirit \u0219i imunitate.<\/p>\n\n\n\n<p>Microbiomul intestinal uman a evoluat al\u0103turi de noi de sute de mii de ani.<\/p>\n\n\n\n<p>Iat\u0103 o scurt\u0103 cronologie a modului \u00een care s-a dezvoltat \u0219tiin\u021ba s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii intestinale:<\/p>\n\n\n\n<ul><li><strong>Antichitatea: <\/strong>Medicina tradi\u021bional\u0103 chinez\u0103 \u0219i grecii antici utilizau transplanturile de microbiot\u0103 fecal\u0103 pentru a trata tulbur\u0103rile gastrointestinale. De asemenea, culturile din \u00eentreaga lume consumau lapte fermentat \u0219i br\u00e2nzeturi pentru a \u00eent\u0103ri s\u0103n\u0103tatea intestinal\u0103.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<ul><li><strong>Secolul al XVII-lea: <\/strong>Antonie van Leeuwenhoek a observat pentru prima dat\u0103 bacterii \u00een fecale.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<ul><li><strong>Secolul al XIX-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al XX-lea: <\/strong>Oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 precum Theodor Escherich \u0219i Henry Tissier au \u00eenceput s\u0103 dezvolte studiul florei intestinale, descoperind rolul bacteriilor benefice \u00een digestia sugarilor \u0219i a adul\u021bilor. Elie Metchnikoff a formulat celebra teorie conform c\u0103reia bacteriile lactice (prezente \u00een iaurt) favorizau longevitatea.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<ul><li><strong>1958: <\/strong>Modelul microbiotei fecale moderne a fost introdus clinic \u00een Statele Unite pentru a trata cu succes infec\u021biile persistente <em>cu Clostridium difficile<\/em>.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<ul><li><strong>Anii 1990 \u2013 prezent: <\/strong>Apari\u021bia secven\u021bierii ADN-ului a deschis complet acest domeniu. Cercet\u0103torii au recunoscut oficial microbiomul intestinal ca un \u201eorgan neglijat\u201d esen\u021bial \u0219i ca \u201eal doilea genom\u201d, str\u00e2ns legat de axa intestin-creier.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>Dincolo de aceste repere istorice, iat\u0103 \u0219i c\u00e2teva lucruri interesante pe care cercet\u0103torii le-au descoperit recent<\/p>\n\n\n\n<h2><strong>Bacteriile intestinale ar putea declan\u0219a pierderea memoriei pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Pierderea memoriei \u0219i \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea merg m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 pentru majoritatea dintre noi, dar oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 sunt tot mai aproape de a \u00een\u021belege de ce. Un studiu recent realizat de cercet\u0103torii de la Arc Institute din Palo Alto, California, \u0219i publicat \u00een <em>revista Nature<\/em>, a descoperit c\u0103 un suspect principal ar putea tr\u0103i chiar \u00een intestinul nostru.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<em>Cea mai important\u0103 \u00eentrebare care a reie\u0219it din acest experiment este: Cum \u0219tie creierul ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 [\u00een microbiom]?<\/em>\u201d a declarat dr. Christoph Thaiss, cercet\u0103tor principal la Arc Institute \u0219i profesor asistent de patologie la Universitatea Stanford, Stanford, California.<\/p>\n\n\n\n<p>Thaiss \u00ee\u0219i concentreaz\u0103 cercetarea asupra modului \u00een care factorii de mediu, precum v\u00e2rsta, predispun indivizii la diverse boli de-a lungul vie\u021bii. C\u00e2nd a colaborat cu primul autor, Timothy Cox, doctorand la Universitatea din Pennsylvania, Philadelphia, \u0219i-a \u00eendreptat aten\u021bia asupra \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii microbiomului intestinal.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eSe \u0219tia deja c\u0103 microbiomul se modific\u0103 odat\u0103 cu v\u00e2rsta, la fel cum noi, gazdele, ne schimb\u0103m odat\u0103 cu v\u00e2rsta\u201d, a explicat Cox. \u201e<em>A\u0219adar, \u00eentrebarea era: exist\u0103 vreo consecin\u021b\u0103 a acestui fapt<\/em>?\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru a r\u0103spunde la aceast\u0103 \u00eentrebare, cercet\u0103torii au luat un grup de \u0219oareci b\u0103tr\u00e2ni \u0219i tineri \u0219i i-au pus s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eempreun\u0103. C\u00e2nd \u0219oarecii convie\u021buiesc, \u201e<em>microbiomul lor se uniformizeaz\u0103 \u00eentr-un fel, deoarece sunt coprofagi<\/em>\u201d, a spus Cox.<\/p>\n\n\n\n<p>Cu alte cuvinte, \u00ee\u0219i m\u0103n\u00e2nc\u0103 reciproc excrementele.<\/p>\n\n\n\n<p>Cercet\u0103torii au fost surprin\u0219i de ceea ce au observat. Dup\u0103 doar o lun\u0103, \u0219oarecii tineri, care \u201e\u00een rest erau perfect s\u0103n\u0103to\u0219i\u201d, au prezentat semne de tulbur\u0103ri grave de memorie.<\/p>\n\n\n\n<p>Cox avea o vast\u0103 experien\u021b\u0103 \u00een efectuarea testelor de memorie la \u0219oareci, dob\u00e2ndit\u0103 \u00een cadrul cercet\u0103rilor sale anterioare privind boala Alzheimer. \u201e<em>Testul principal pe care \u00eel folosim se nume\u0219te recunoa\u0219terea obiectelor noi. Acesta se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 \u0219oarecii sunt curio\u0219i din fire \u0219i le place s\u0103 exploreze lucruri noi<\/em>\u201d, a spus Cox.<\/p>\n\n\n\n<p>Cercet\u0103torii le arat\u0103 \u0219oarecilor dou\u0103 obiecte identice, iar \u0219oarecii au ocazia s\u0103 le exploreze pentru a \u00eenv\u0103\u021ba ce sunt. Apoi, \u00eendep\u0103rteaz\u0103 obiectele respective. O or\u0103 mai t\u00e2rziu, a pus obiectul familiar \u00eenapoi \u00een cu\u0219c\u0103 \u00eempreun\u0103 cu un obiect nou, a spus Cox.<\/p>\n\n\n\n<p>\u0218oarecii normali \u00ee\u0219i amintesc c\u0103 au v\u0103zut obiectul familiar \u0219i vor petrece de 2-3 ori mai mult timp explor\u00e2nd obiectul nou, deoarece acesta este nou \u0219i interesant pentru ei. \u201e<em>\u0218oarecii b\u0103tr\u00e2ni, cei cu boala Alzheimer sau cei cu tulbur\u0103ri cognitive uit\u0103 c\u0103 au mai v\u0103zut primul obiect<\/em>\u201d, a spus Cox. \u201e<em>C\u00e2nd sunt expu\u0219i la cele dou\u0103 obiecte \u00een faza de testare, \u00een loc s\u0103 petreac\u0103 mai mult timp cu obiectul nou, petrec acela\u0219i timp cu ambele obiecte<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Echipa de cercetare nu se a\u0219tepta s\u0103 observe vreo tulburare de memorie la \u0219oarecii tineri, cu at\u00e2t mai pu\u021bin una sever\u0103. \u201e<em>Dar c\u00e2nd am testat \u0219oarecii tineri care tr\u0103iau al\u0103turi de \u0219oarecii b\u0103tr\u00e2ni, ace\u0219tia au avut performan\u021be practic identice cu cele ale \u0219oarecilor b\u0103tr\u00e2ni. Au ob\u021binut rezultate foarte slabe la testul standard<\/em>\u201d, a spus Cox.<\/p>\n\n\n\n<p>De fapt, echipa era at\u00e2t de uimit\u0103, \u00eenc\u00e2t a cerut mai multor persoane s\u0103 repete testul pentru a vedea dac\u0103 pot ob\u021bine acela\u0219i rezultat. \u201e<em>Cu c\u00e2t f\u0103ceam mai multe experimente, cu at\u00e2t ob\u021bineam acela\u0219i rezultat, a\u0219a c\u0103 am devenit din ce \u00een ce mai siguri de el<\/em>\u201d, a spus Cox.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen timp ce echipa de cercetare a fost surprins\u0103 de rezultate, medicul David Hafler, profesor de imunobiologie \u0219i fost pre\u0219edinte al Departamentului de Neurologie de la \u0218coala de Medicin\u0103 Yale din New Haven, Connecticut, care nu fusese implicat \u00een acest studiu, nu a fost surprins. \u201e<em>Nu am fost surprins, dar am fost cu adev\u0103rat \u00eenc\u00e2ntat s\u0103 v\u0103d mai multe dovezi ale [leg\u0103turii] dintre intestin \u0219i creier<\/em>\u201d, a spus el.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru a identifica un posibil vinovat \u00een intestin, echipa a folosit \u0219oareci f\u0103r\u0103 germeni. Au transplantat microbiomul unor \u0219oareci tineri \u0219i s\u0103n\u0103to\u0219i \u0219i al unor \u0219oareci b\u0103tr\u00e2ni \u0219i au observat exact acelea\u0219i efecte: \u0219oarecii f\u0103r\u0103 germeni care au primit microbiomul b\u0103tr\u00e2nilor au prezentat tulbur\u0103ri de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i de memorie. \u201e<em>Acest lucru ne-a oferit dovezi foarte solide c\u0103 era vorba de un fenotip al microbiomului, deoarece s-a reprodus prin transplant fecal<\/em>\u201d, a spus Cox.<\/p>\n\n\n\n<p>Dup\u0103 ce au testat mai multe specii, au restr\u00e2ns c\u0103utarea la o bacterie numit\u0103 <em>Parabacteroides goldsteinii<\/em>, de\u0219i Thaiss consider\u0103 c\u0103 \u201e<em>exist\u0103 \u0219i alte specii care se modific\u0103 odat\u0103 cu v\u00e2rsta \u0219i ar putea exista \u0219i alte specii care au un impact asupra func\u021biilor cognitive<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Func\u021bia principal\u0103 a <em>P. goldsteinii <\/em>este producerea de acizi gra\u0219i cu lan\u021b mediu. Nivelurile ridicate de acizi gra\u0219i cu lan\u021b mediu se acumuleaz\u0103 odat\u0103 cu v\u00e2rsta \u0219i activeaz\u0103 celulele imune mieloide rezidente \u00een intestin, provoc\u00e2nd producerea de molecule de semnalizare inflamatorie. Acest studiu le-a permis cercet\u0103torilor s\u0103 aprofundeze leg\u0103tura dintre intestin \u0219i creier, urm\u0103rind efectele acizilor gra\u0219i cu lan\u021b mediu, prin celulele imune intestinale, c\u0103tre neuronii senzoriali \u0219i \u00een sus pe nervul vag, p\u00e2n\u0103 \u00een hipocampul creierului, unde se formeaz\u0103 amintirile. Rezultatul: \u201e<em>Func\u021bia neuronilor aferen\u021bi vagali este afectat\u0103, semnalul interoceptiv primit de creier este sl\u0103bit, iar func\u021bia hipocampului se deterioreaz\u0103<\/em>\u201d, scriu cercet\u0103torii.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<em>Totul se \u00eencadreaz\u0103 \u00een aceste nara\u021biuni mai ample<\/em>\u201d, a spus Hafler. \u201e<em>Toate acestea se refer\u0103 la \u0219oareci, iar cercetarea noastr\u0103 s-a desf\u0103\u0219urat at\u00e2t pe \u0219oareci, c\u00e2t \u0219i pe oameni, dar cred c\u0103 este cu adev\u0103rat interesant \u0219i sugereaz\u0103 importan\u021ba acestor c\u0103i. Cred c\u0103 acest lucru vine s\u0103 completeze povestea despre importan\u021ba cresc\u00e2nde a conexiunii intestin-creier. Devine din ce \u00een ce mai clar<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n<h2><strong>Pa\u0219ii urm\u0103tori viza\u021bi de aceast\u0103 cercetare<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>O \u00een\u021belegere mai profund\u0103 a rolului intestinului \u00een declinul cognitiv ar putea avea implica\u021bii care dep\u0103\u0219esc doar afectarea memoriei. \u201e<em>Am folosit mai multe metode de stimulare a nervului vag. Reu\u0219im s\u0103 restabilim memoria la \u0219oareci<\/em>\u201d, a spus Cox. \u201e<em>Stimularea nervului vag este deja aprobat\u0103 de US Food and Drug Administration pentru epilepsie \u0219i depresie, dar acum este analizat\u0103 pentru multe alte afec\u021biuni, inclusiv artrita reumatoid\u0103, boala inflamatorie intestinal\u0103 \u0219i scleroza multipl\u0103. \u00cen viitor, s-ar putea s\u0103 putem aplica aceast\u0103 metod\u0103 \u00een cazul declinului cognitiv<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<em>\u00cen cele din urm\u0103, obiectivul este s\u0103 intervenim asupra declinului cognitiv la oameni<\/em>\u201d, a spus Thaiss. \u201e<em>Cum putem \u00een\u021belege \u0219i manipula aceast\u0103 comunicare [\u00eentre intestin \u0219i creier]? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 aceast\u0103 cale este activ\u0103 \u0219i implicat\u0103 \u00een reglarea declinului cognitiv la oameni? Acestea sunt cele dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri principale care au reie\u0219it din acest studiu \u0219i care, cred eu, ne vor \u021bine pe noi \u0219i pe al\u021bii din domeniu ocupa\u021bi pentru o vreme<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen plus fa\u021b\u0103 de acest studiu, \u00een episodul urm\u0103tor vom vorbi despre dou\u0103 studii care analizeaz\u0103 influen\u021ba elimin\u0103rii zah\u0103rului din alimenta\u021bie asupra microbiomului intestinal \u0219i leg\u0103tura dintre modificarea microbiomului \u0219i boala Parkinson.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n<ol type=\"1\"><li><a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC9786924\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC9786924\/<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/omedhealth.com\/insights-hub\/the-history-of-gut-health\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/omedhealth.com\/insights-hub\/the-history-of-gut-health\/<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.microbiotajournal.com\/article\/143\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.microbiotajournal.com\/article\/143<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.medscape.com\/viewarticle\/how-gut-bacteria-could-trigger-memory-loss-we-age-2026a1000a6n?ecd=wnl_sci_tech_260408_MSCPEDIT_etid8250478&amp;uac=372370CT&amp;impID=8250478\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.medscape.com\/viewarticle\/how-gut-bacteria-could-trigger-memory-loss-we-age-2026a1000a6n<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/how-eliminating-sugar-may-alter-the-gut-microbiome-mouse-study?utm_term=feedcontent&amp;utm_source=Sailthru%20Email&amp;utm_medium=Email&amp;utm_campaign=MNT%20Daily%20News&amp;utm_content=2026-06-17&amp;apid=32792208&amp;rvid=beaf58282096d50d2dec1156befbe9a46ec8516b489641db27394c944714b7f8\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/how-eliminating-sugar-may-alter-the-gut-microbiome-mouse-study<\/a> (inclusiv sursa foto)<\/li><li><a href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/gut-predict-parkinsons-microbiome-changes-early-sign-risk-symptoms?utm_term=feature&amp;utm_source=Sailthru%20Email&amp;utm_medium=Email&amp;utm_campaign=MNT%20Daily%20News&amp;utm_content=2026-04-27&amp;apid=32792208&amp;rvid=beaf58282096d50d2dec1156befbe9a46ec8516b489641db27394c944714b7f8\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/gut-predict-parkinsons-microbiome-changes-early-sign-risk-symptoms<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Timp estimat de lectur\u0103: 7 minute Istoria s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii intestinale se \u00eentinde de la practici antice, precum consumul de alimente fermentate \u0219i transplanturile fecale tradi\u021bionale, p\u00e2n\u0103 la \u0219tiin\u021ba modern\u0103 a microbiomului. Ast\u0103zi, \u0219tim c\u0103 intestinul g\u0103zduie\u0219te trilioane de microbi, \u0219i este considerat \u201eal doilea creier\u201d, care controleaz\u0103 totul, de la digestie \u0219i metabolism p\u00e2n\u0103 la starea [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9801,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,150,13,151],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9820"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9820"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9820\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9821,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9820\/revisions\/9821"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9801"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9820"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9820"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9820"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}