{"id":9862,"date":"2026-08-24T10:36:49","date_gmt":"2026-08-24T08:36:49","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9862"},"modified":"2026-08-24T10:45:23","modified_gmt":"2026-08-24T08:45:23","slug":"rezistenta-la-antibiotice-biologia-si-factorii-socio-emotionali","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9862","title":{"rendered":"Rezisten\u021ba la antibiotice, biologia \u0219i factorii socio-emo\u021bionali"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 8 minute<\/em><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Deciziile medicilor privind antibioticele nu sunt la fel de logice pe c\u00e2t s-ar crede. Ele pot fi influen\u021bate de factori emo\u021bionali \u0219i sociali.<\/p>\n\n\n\n

\"A<\/a>
Sursa imaginii: Angel Santana via Getty Images<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u00cen teorie, medicii \u0219tiu cel mai bine c\u0103 antibioticele trateaz\u0103 doar infec\u021biile bacteriene \u0219i, totu\u0219i, uneori le prescriu pacien\u021bilor care sufer\u0103 de infec\u021bii virale. Pentru pacien\u021bi, un antibiotic inutil poate \u00eensemna efecte secundare pe termen scurt, precum diareea, sau consecin\u021be mai persistente, cum ar fi perturbarea microbiomului. \u00cens\u0103, la scar\u0103 larg\u0103, utilizarea excesiv\u0103 \u0219i abuzul de antibiotice determin\u0103 bacteriile s\u0103 dezvolte rezisten\u021b\u0103, adic\u0103 capacitatea de a contracara medicamentele menite s\u0103 le distrug\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Acest lucru poate alimenta evolu\u021bia a\u0219a-numitelor superbacterii care scap\u0103 de majoritatea antibioticelor. \u00cen cel mai r\u0103u scenariu, acest lucru ar putea contribui la zeci de milioane de decese evitabile \u00een urm\u0103torii 15 ani, cauzate de boli care odinioar\u0103 erau u\u0219or de tratat.<\/p>\n\n\n\n

Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 rezisten\u021ba la antibiotice reprezint\u0103 una dintre principalele amenin\u021b\u0103ri la adresa s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice la nivel mondial, este interesant de urm\u0103rit un program din Japonia care investigheaz\u0103 un mod eficient de a reduce utilizarea incorect\u0103 \u0219i excesiv\u0103 a medicamentelor, prin includerea unei serii de abord\u0103ri care s-au dovedit eficiente \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea obiceiurilor de prescriere ale medicilor.<\/p>\n\n\n\n

Printre cercet\u0103rile pe aceast\u0103 tem\u0103, se remarc\u0103 lucr\u0103rile Juliei Szymczak, ale c\u0103rei studii arunc\u0103 lumin\u0103 asupra motivelor pentru care medicii prescriu aceste medicamente atunci c\u00e2nd nu sunt necesare.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2teva idei \u0219i concluzii se pot desprinde din interviul cu Julia Szymczak, sociolog medical la Facultatea de Medicin\u0103 a Universit\u0103\u021bii din Utah, ap\u0103rut luna trecut\u0103, \u00een LiveScience.com<\/em>. Acesta abordeaz\u0103 dinamica social\u0103 complex\u0103 din spatele acestui comportament \u0219i discut\u0103 existen\u021ba unor strategii fiabile pentru a controla utilizarea abuziv\u0103 a antibioticelor.<\/p>\n\n\n\n

Obiectul principal al cercet\u0103rii Juliei Szymczak <\/strong>se concentreaz\u0103, de fapt, pe dou\u0103 aspecte. \u00cen primul r\u00e2nd, \u00een\u021belegerea motivului pentru care medicilor le este dificil, \u00een practica de zi cu zi, s\u0103 utilizeze antibioticele a\u0219a cum sugereaz\u0103 ghidurile medicale sau dovezile \u0219tiin\u021bifice. Apoi, se axeaz\u0103 pe dezvoltarea de interven\u021bii sau strategii menite s\u0103-i ajute pe medici s\u0103 aplice dovezile \u0219tiin\u021bifice rezultate din toate aceste cercet\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

Julia crede c\u0103 procesul decizional privind modul de utilizare a unui antibiotic nu este doar o decizie legat\u0103 de fiziopatologie sau microbiologie, ci depinde \u0219i de dinamica social\u0103. Medicii sunt influen\u021ba\u021bi de multe alte aspecte din mediul de \u00eengrijire medical\u0103, dincolo de ceea ce \u0219tiu c\u0103 este adev\u0103rat despre antibiotice \u0219i de ceea ce \u0219tiu c\u0103 este adev\u0103rat sau aparent adev\u0103rat despre poten\u021biala infec\u021bie pe care o are un pacient. Sf\u00e2r\u0219itul formularului<\/p>\n\n\n\n

Factorii care modeleaz\u0103 aceast\u0103 dinamic\u0103, \u00een opinia cercet\u0103toarei, sunt complec\u0219i.<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Pe de o parte, este vorba despre incertitudinea diagnosticului, care reprezint\u0103 o provocare major\u0103 pentru medici. Diferen\u021bierea \u00eentre infec\u021biile virale \u0219i cele bacteriene nu este simpl\u0103. Nu exist\u0103 un test perfect care s\u0103 ofere un r\u0103spuns cert. Se fac \u00eencerc\u0103ri de a dezvolta instrumente care s\u0103 ajute, dar aspectul incertitudinii diagnostice este cu adev\u0103rat dificil.<\/p>\n\n\n\n

Apoi, exist\u0103 caracteristicile organiza\u021bionale legate de procesul decizional al medicilor, \u0219i anume faptul c\u0103 toat\u0103 lumea se afl\u0103 sub o presiune incredibil\u0103 din punct de vedere al timpului, astfel \u00eenc\u00e2t deciziile privind administrarea antibioticelor se iau foarte repede.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen mediul ambulatoriu, unde are loc marea majoritate a utiliz\u0103rii antibioticelor la om, una dintre temele cele mai frecvente pe care le ve\u021bi auzi atunci c\u00e2nd discuta\u021bi cu medicii este c\u0103 pacien\u021bii doresc adesea antibiotice de care nu au nevoie. Aceast\u0103 rela\u021bie este mai complicat\u0103 dec\u00e2t pare la prima vedere, dar reprezint\u0103 un punct de presiune major pentru medici.<\/p>\n\n\n\n

Apoi, \u00een mediul ambulatoriu, cea mai important\u0103 este presiunea timpului. Un pediatru i-a m\u0103rturisit, la un moment dat, Juliei c\u0103 are cam 800 de secunde pentru o consulta\u021bie. Experien\u021ba acestor medici legat\u0103 de factorul timp \u00een mediul ambulatoriu este extrem de intens\u0103. Desigur, \u0219i medicii din mediul spitalicesc simt presiunea timpului, dar procesul decizional se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe durata intern\u0103rii, de mai multe zile, ceea ce este cu totul altceva dec\u00e2t c\u00e2teva minute.<\/p>\n\n\n\n

Cel\u0103lalt aspect important este interac\u021biunea cu pacientul respectiv. Aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire clinic\u0103 este foarte tranzac\u021bional\u0103, \u00een special \u00een Statele Unite, mai ales pentru acei medici care lucreaz\u0103, de exemplu, \u00een telemedicin\u0103, un context cu totul diferit, dar care prezint\u0103 caracteristici similare cu cele ale serviciilor de urgen\u021b\u0103 sau ale consulta\u021biilor pentru pacien\u021bi bolnavi. Ideea c\u0103 \u201e\u00eencerc s\u0103-\u021bi ofer ceva de valoare\u201d este un factor important. Ar putea fi un diagnostic corect. Ar putea fi eliberarea unei re\u021bete. Ar putea fi asigurarea c\u0103 totul va fi bine.<\/p>\n\n\n\n

Cineva vine la tine pentru a ob\u021bine ceva care s\u0103-i rezolve o problem\u0103. Adesea, presupunerea ta este c\u0103 motivul pentru care vine la tine este un antibiotic. \u00cent\u00e2lnirea este deja modelat\u0103 de a\u0219tept\u0103rile pacientului sau de a\u0219tept\u0103rile medicului<\/em> cu privire la a\u0219tept\u0103rile pacientului<\/em>. Exist\u0103 studii care arat\u0103 c\u0103, \u00een multe situa\u021bii, medicii pot percepe c\u0103 un pacient dore\u0219te un antibiotic, de\u0219i, de fapt, nu \u00eel dore\u0219te.<\/p>\n\n\n\n

Adesea, medicii spun c\u0103 atunci c\u00e2nd cineva are ceea ce pare a fi o infec\u021bie viral\u0103 \u0219i nu are nevoie de antibiotice, este foarte dificil s\u0103 explice de ce nu are nevoie de antibiotice, mai ales dac\u0103 pacientul pare s\u0103 le doreasc\u0103 sau dac\u0103 a avut mai multe episoade similare \u0219i a primit \u00eentotdeauna antibiotice \u00een trecut. Aceast\u0103 discu\u021bie, conversa\u021bia propriu-zis\u0103, este dificil\u0103. Necesit\u0103 timp. Este epuizant\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Apoi, te afli \u00eentr-un mediu \u00een care exist\u0103 priorit\u0103\u021bi concurente legate de modul \u00een care pacientul respectiv \u00ee\u021bi va evalua \u00eengrijirea. Dac\u0103 un pacient este nemul\u021bumit pentru c\u0103 nu i-ai administrat un antibiotic \u0219i e\u0219ti preocupat de scorul de satisfac\u021bie al pacientului, care este monitorizat de conducerea institu\u021biei medicale, dar nimeni nu \u00ee\u021bi monitorizeaz\u0103 utilizarea antibioticelor, acest lucru \u00eel poate determina pe medic s\u0103 prescrie un antibiotic care nu este necesar.<\/p>\n\n\n\n

Apoi, desigur, exist\u0103 \u0219i teama de a omite ceva. \u00cen cazul improbabil \u00een care pacientul are o infec\u021bie \u0219i tratamentul \u00eel ajut\u0103, acest lucru previne o serie \u00eentreag\u0103 de alte scenarii negative, imaginare sau reale, care ar putea ap\u0103rea pe viitor.<\/p>\n\n\n\n

Explicarea ra\u021bionamentului pentru care antibioticele nu sunt necesare este, de asemenea, o ac\u021biune complex\u0103.<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

\u00cen fapt, aspectele biomedicale nu sunt adesea cele mai dificile de explicat. Ce este dificil este s\u0103 contrazici un pacient despre care crezi c\u0103 \u0219i-a format deja o p\u0103rere cu privire la ceea ce are nevoie \u0219i s\u0103-l convingi c\u0103 nu are nevoie de asta. Implic\u0103 nu doar prezentarea unor fapte microbiologice, ci \u0219i necesitatea de a explica de ce diagnosticele sale anterioare ar fi putut s\u0103 nu fie corecte sau de ce medicii care l-au tratat anterior nu au luat o decizie bun\u0103. Sau oamenii ar putea face referire la re\u021beaua lor social\u0103: \u201eP\u0103i, cutare a primit antibiotice pentru asta<\/em>.\u201d \u0218i e ca \u0219i cum a\u0219 spune: \u201eNu sunt medicul lor. Nu i-am consultat. Iau o decizie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu dumneavoastr\u0103<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 motive sociale pentru care aceast\u0103 discu\u021bie este pur \u0219i simplu dificil\u0103, iar dac\u0103 adaugi la asta \u0219i presiunea timpului \u0219i, eventual, chiar \u0219i o umbr\u0103 de antagonism sau conflict, unii medici pur \u0219i simplu nu vor s\u0103 se aventureze pe acest teren pentru c\u0103 sunt epuiza\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Julia nu crede c\u0103 este vorba despre educa\u021bia medicilor, despre probabilitatea ca aceasta s\u0103 fie o infec\u021bie viral\u0103 \u0219i despre faptul c\u0103 \u201eantibioticele nu sunt eficiente \u00een infec\u021biile virale\u201d. Este mai degrab\u0103 vorba de combaterea unor convingeri care nu sunt neap\u0103rat corecte, cum ar fi aceea c\u0103 antibioticele sunt \u00eentotdeauna necesare pentru anumite simptome, \u0219i de gestionarea situa\u021biilor sociale incomode, pe care unii medici prefer\u0103 s\u0103 o evite.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 constatare a Juliei<\/strong> contrazice stereotipul comun conform c\u0103ruia medicii sunt foarte reci, calcula\u021bi \u0219i logici.<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Julia spune c\u0103, \u00een activitatea sa de a explica exper\u021bilor din domeniul clinic \u0219i epidemiologic, simte un anumit sentiment de m\u00e2ndrie profesional\u0103 legat de practica bazat\u0103 pe dovezi. Medicii clinicieni au o preg\u0103tire aprofundat\u0103 \u0219i sunt exper\u021bi. Iar ei ar trebui s\u0103 aplice aceste dovezi fiec\u0103rui pacient, de fiecare dat\u0103. Dar \u00eentotdeauna \u00eencep spun\u00e2nd: \u201e\u0218i voi sunte\u021bi oameni, nu-i a\u0219a?<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cazul antibioticelor, emo\u021biile joac\u0103 un rol important \u00een modul \u00een care oamenii le utilizeaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mul\u021bi medici i-au descris antibioticele ca fiind unele dintre cele mai bune anxiolitice, adic\u0103 medicamente \u00eempotriva anxiet\u0103\u021bii pentru medici.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 idee a actorului rece, logic \u0219i ra\u021bional nu se aplic\u0103 nic\u0103ieri \u00een medicin\u0103. Dar, \u00een special, Julia crede c\u0103 acesta este un exemplu excelent de scenariu \u00een care acel model perfect de luare a deciziilor este complet r\u0103sturnat de factori contextuali \u0219i structurali precum \u0219i de factori sociali \u0219i emo\u021bionali.<\/p>\n\n\n\n

O situa\u021bie cu totul special\u0103 se \u00eent\u00e2lne\u0219te \u00een pediatrie.<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Cea mai mare parte a activit\u0103\u021bii Juliei s-a concentrat pe pediatrie, unde \u0219i-a \u00eenceput cariera. Ea a fost cercet\u0103tor postdoctoral la Spitalul de Copii din Philadelphia, a\u0219a c\u0103 am petrecut mult timp cercet\u00e2nd \u00een domeniul pediatriei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen pediatrie, a\u0219a cum spun pediatrii: \u201eAvem doi pacien\u021bi: copilul \u0219i \u00eengrijitorul, p\u0103rintele sau tutorele<\/em>.\u201d Poate chiar doi p\u0103rin\u021bi. A\u0219adar, trebuie s\u0103 gestionezi rela\u021bia dintre pacient \u0219i p\u0103rin\u021bii s\u0103i, iar interac\u021biunile dintre ei sunt extrem de complexe. Adesea apare provocarea c\u0103 pacientul nu poate comunica ce anume \u00eel deranjeaz\u0103; este dificil s\u0103 descrie simptomele. Acest lucru spore\u0219te incertitudinea diagnosticului.<\/p>\n\n\n\n

Apoi, desigur, fragilitatea copiilor este un factor important, precum \u0219i \u00eengrijorarea c\u0103 boala ar putea sc\u0103pa de sub control. Acest lucru provoac\u0103 mai mult\u0103 team\u0103 dec\u00e2t \u00een cazul unui adult de v\u00e2rst\u0103 mijlocie.<\/p>\n\n\n\n

\u00cens\u0103 exist\u0103 \u0219i un aspect specific \u00een pediatrie: faptul c\u0103 p\u0103rin\u021bii sunt mai deschi\u0219i la ideea de a nu le administra copiilor lor medicamente de care nu au nevoie. Motivele care stau la baza acestei atitudini pot proveni din alte surse dec\u00e2t cele pe care un specialist \u00een gestionarea antibioticelor le-ar considera neap\u0103rat drept motivul principal pentru care se dore\u0219te evitarea antibioticelor, deoarece adesea este vorba pur \u0219i simplu de evitarea oric\u0103rui medicament. Dar Julia crede c\u0103 p\u0103rin\u021bii pot fi parteneri \u00een gestionarea antibioticelor, discut\u00e2nd cu medicii despre necesitatea sau nu a unui antibiotic \u0219i fiind poten\u021bial deschi\u0219i la aceast\u0103 abordare de \u201ea\u0219teptare \u0219i observare\u201d, adic\u0103 la ideea de a am\u00e2na tratamentul pentru a vedea dac\u0103 organismul \u00ee\u0219i combate infec\u021bia pe cont propriu.<\/p>\n\n\n\n

La nivel na\u021bional, \u00een SUA, pediatrii au ob\u021binut cele mai bune rezultate \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea practicilor de prescriere. Unele dintre cele mai mari progrese \u00een gestionarea antibioticelor \u00een ambulatoriu au avut loc ini\u021bial \u00een pediatrie. A\u0219adar, pediatrii tind s\u0103 fie \u00een avangarda acestui domeniu.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ambulatoriul pediatric, o serie de strategii func\u021bioneaz\u0103 foarte bine.<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Una dintre cele mai comune strategii este utilizarea \u201eauditului cu feedback\u201d, care presupune rapoarte de evaluare a prescrierilor, prin care se ofer\u0103 medicilor, la intervale regulate, informa\u021bii despre c\u00e2t de bine utilizeaz\u0103 antibioticele, iar apoi se compar\u0103 aceste date cu cele ale colegilor lor din cadrul aceleia\u0219i unit\u0103\u021bi medicale sau din \u00eentregul sistem de s\u0103n\u0103tate. S-a descoperit c\u0103 aceast\u0103 abordare func\u021bioneaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dar acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i pentru c\u0103 anumi\u021bi factori sociali sporesc probabilitatea ca aceast\u0103 abordare s\u0103 func\u021bioneze. De exemplu, medicii care r\u0103spund cel mai bine au \u00eencredere c\u0103 datele care le sunt furnizate sunt exacte, se simt sus\u021binu\u021bi de conducere, nu se simt excesiv de stresa\u021bi sau supraveghea\u021bi de feedback \u0219i se simt \u00een largul lor s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 solicit\u0103rilor pacien\u021bilor privind antibioticele.<\/p>\n\n\n\n

Un alt element care s-a dovedit a func\u021biona, dac\u0103 medicii \u00eel utilizeaz\u0103, este faptul c\u0103 multe dosare medicale electronice au protocoale, seturi de prescrip\u021bii sau ghiduri integrate. A\u0219adar, dac\u0103 un medic \u00ee\u0219i spune: \u201eVoi diagnostica o infec\u021bie a tractului urinar (ITU) la acest pacient<\/em>\u201d, exist\u0103 un protocol pentru ITU pe care \u00eel poate selecta \u0219i care \u00eei va oferi teste de laborator bazate pe dovezi \u0219tiin\u021bifice \u0219i strategii de gestionare. Le sunt necesare mai pu\u021bine clicuri pentru a ob\u021bine informa\u021biile de care au nevoie.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, este un proces multifactorial, pentru c\u0103 gestionarea eficient\u0103 a antibioticelor implic\u0103, de obicei, o combina\u021bie de date, educa\u021bie \u0219i transformarea alegerii corecte \u00een cea mai u\u0219oar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dar tot aici sunt \u0219i strategii care pur \u0219i simplu nu func\u021bioneaz\u0103.<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Astfel,educa\u021bia \u00een sine, adresat\u0103 medicilor sau pacien\u021bilor, nu este suficient\u0103 pentru a schimba situa\u021bia privind prescrierea medicamentelor.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103toarea Julia Szymczak crede c\u0103 contextul cultural \u00eenconjur\u0103tor va juca \u00eentotdeauna, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, un rol \u00een modul \u00een care vor evolua interven\u021biile menite s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 procesul de luare a deciziilor clinice.<\/p>\n\n\n\n

Practic, educarea pacien\u021bilor este important\u0103, dar nu s-a demonstrat c\u0103 ar avea un impact semnificativ. Julia spune c\u0103, par\u021bial, acest lucru se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 abordarea pe care am adoptat-o \u00een materie de educa\u021bie a fost legat\u0103 de concepte abstracte precum rezisten\u021ba la antimicrobiene, care este important\u0103 la nivel de popula\u021bie, desigur, dar poate fi dificil de \u00een\u021beles pentru publicul nespecializat \u0219i poate fi mai pu\u021bin motivant\u0103 pentru ca ace\u0219tia s\u0103-\u0219i schimbe comportamentele personale.<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, ea spune c\u0103 observ\u0103 un interes crescut din partea publicului larg pentru aspecte precum microbiomul \u0219i s\u0103n\u0103tatea intestinal\u0103, precum \u0219i pentru rolul antibioticelor \u0219i poten\u021bialul lor de a le perturba. De aceea, Julia consider\u0103 c\u0103 educarea publicului care are leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu efectele negative la nivel individual este mai motivant\u0103 dec\u00e2t cea care se refer\u0103 la efectele negative la nivel de popula\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Contextul cultural, de exemplu, \u00een compara\u021bia dintre SUA \u0219i Japonia, influen\u021beaz\u0103 eficacitatea strategiilor.<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Contextul cultural \u00eenconjur\u0103tor va juca \u00eentotdeauna, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, un rol \u00een modul \u00een care vor evolua interven\u021biile menite s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 procesul de luare a deciziilor clinice.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, \u00een Japonia exist\u0103 un program de stimulente financiare pentru pediatri menit s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 utilizarea antibioticelor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cens\u0103 Julia crede c\u0103 un program similar \u00een SUA ar fi greu de implementat, iar detaliile privind modul de func\u021bionare al programului ar fi foarte importante. Ea spune c\u0103 stimulentele financiare au un impact mixt asupra procesului decizional al medicilor. Trebuie s\u0103 fim deosebit de aten\u021bi la consecin\u021bele neinten\u021bionate. \u00cen cazul antibioticelor, ar fi foarte important s\u0103 existe o defini\u021bie clar\u0103 a rezultatului care va fi stimulat \u0219i a modului \u00een care acesta va fi m\u0103surat. \u00cen ceea ce prive\u0219te antibioticele, pot exista zone gri \u0219i nu dorim s\u0103 \u00eencuraj\u0103m tratamente insuficiente, mai ales dac\u0103 este vorba de stimulente financiare la nivel individual.<\/p>\n\n\n\n

O abordare mai bun\u0103 ar putea fi una agregat\u0103, prin care s\u0103 se recompenseze sistemele de s\u0103n\u0103tate sau clinicile pentru o utilizare \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 a antibioticelor \u00een afec\u021biuni \u00een care acestea nu sunt niciodat\u0103 necesare, de exemplu.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, \u00een ceea ce prive\u0219te prescrierea antibioticelor, Julia spune c\u0103 exist\u0103 mai degrab\u0103 factori universali care influen\u021beaz\u0103 modul \u00een care oamenii r\u0103spund la eforturile de interven\u021bie, inclusiv gestionarea incertitudinii diagnostice; teama de a omite ceva, ceea ce duce la prescrierea \u201epentru orice eventualitate\u201d; dorin\u021ba de a oferi pacien\u021bilor ceva de valoare; \u0219i dificultatea de a explica de ce antibioticele sunt sau nu necesare. Iar ace\u0219tia sunt factorii care trebuie adresa\u021bi cu prioritate prin strategiile de control al utiliz\u0103rii abuzive a antibioticelor.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Traducere \u0219i adaptare dup\u0103 <\/em>‘800 seconds for a sick visit’: Some factors driving antibiotic resistance have nothing to do with biology, says medical sociologist Julia Szymczak<\/em><\/strong>: www.livescience.com<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Timp aproximativ de lectur\u0103: 8 minute Deciziile medicilor privind antibioticele nu sunt la fel de logice pe c\u00e2t s-ar crede. Ele pot fi influen\u021bate de factori emo\u021bionali \u0219i sociali. \u00cen teorie, medicii \u0219tiu cel mai bine c\u0103 antibioticele trateaz\u0103 doar infec\u021biile bacteriene \u0219i, totu\u0219i, uneori le prescriu pacien\u021bilor care sufer\u0103 de infec\u021bii virale. Pentru pacien\u021bi, […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9863,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,150,12,151],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9862"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9862"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9862\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9864,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9862\/revisions\/9864"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9863"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9862"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9862"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9862"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}