![\"\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/zahar.jpg\")
<\/a>Dar exist\u0103 \u0219i studii care examineaz\u0103 influen\u021ba elimin\u0103rii zah\u0103rului din alimenta\u021bie asupra microbiomului intestinal sau leg\u0103tura dintre modificarea microbiomului \u0219i boala Parkinson.<\/p>\n\n\n\n
Astfel, un prim studiu<\/strong> este cel al cercet\u0103torilor de la Institutul Dasman pentru Diabet din Kuweit, care au examinat efectele unei diete f\u0103r\u0103 zah\u0103r \u0219i cu con\u021binut redus de gr\u0103simi asupra \u0219oarecilor, pe care le-au comparat cu un grup de control.<\/p>\n\n\n\n Ce au aflat?<\/strong> \u0218oarecii care au urmat o diet\u0103 f\u0103r\u0103 zah\u0103r au dezvoltat rezisten\u021b\u0103 la insulin\u0103 \u0219i alte modific\u0103ri metabolice. Tot acest grup a prezentat, de asemenea, o inflama\u021bie crescut\u0103 at\u00e2t la nivelul colonului, c\u00e2t \u0219i al ficatului.<\/p>\n\n\n\n Multe persoane care \u00eencep o nou\u0103 diet\u0103 reduc sau elimin\u0103 alimentele \u0219i b\u0103uturile zaharoase pentru a-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi starea de s\u0103n\u0103tate. Unele planuri alimentare, cum ar fi dieta pe baz\u0103 de carne, elimin\u0103 aproape toate sursele de zah\u0103r \u0219i de carbohidra\u021bi.<\/p>\n\n\n\n Zah\u0103rul se g\u0103se\u0219te \u00een multe alimente. Poate fi prezent \u00een mod natural \u00een fructe sau poate fi ad\u0103ugat, de exemplu, \u00een b\u0103uturi r\u0103coritoare sau \u00een dulciuri.<\/p>\n\n\n\n Consumul excesiv de zah\u0103r ad\u0103ugat a fost asociat cu obezitatea, diabetul de tip 2 \u0219i bolile cardiovasculare, ceea ce a determinat multe persoane care doresc s\u0103-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 starea de s\u0103n\u0103tate s\u0103 \u00eencerce diete cu con\u021binut redus de zah\u0103r sau f\u0103r\u0103 zah\u0103r.<\/p>\n\n\n\n \u00cen noul studiu, cercet\u0103torii au analizat efectele unei diete f\u0103r\u0103 zah\u0103r \u0219i cu con\u021binut redus de gr\u0103simi la \u0219oareci.<\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103torii au \u00eemp\u0103r\u021bit 12 \u0219oareci s\u0103n\u0103to\u0219i, cu greut\u0103\u021bi similare, \u00een dou\u0103 grupuri. Grupul de control a consumat o diet\u0103 cu con\u021binut redus de gr\u0103simi, dar care con\u021binea zah\u0103r, \u00een timp ce cel\u0103lalt grup a consumat o diet\u0103 f\u0103r\u0103 zah\u0103r \u0219i cu con\u021binut redus de gr\u0103simi.<\/p>\n\n\n\n Practic, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au hr\u0103nit \u0219oarecii cu o diet\u0103 f\u0103r\u0103 zaharoz\u0103 \u0219i cu con\u021binut redus de gr\u0103simi timp de 16 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i au constatat c\u0103 ace\u0219tia au dezvoltat un control deficitar al glucozei \u0219i au prezentat modific\u0103ri semnificative ale microbiomului intestinal, comparativ cu \u0219oarecii hr\u0103ni\u021bi cu o diet\u0103 cu con\u021binut redus de gr\u0103simi, dar care con\u021binea zah\u0103r.<\/p>\n\n\n\n Ambele grupuri au primit cantit\u0103\u021bi similare de calorii pentru a exclude posibilitatea ca diferen\u021bele \u00een cantitatea de hran\u0103 s\u0103 influen\u021beze rezultatele.<\/p>\n\n\n\n Cu toate acestea, acest nou studiu realizat pe \u0219oareci sugereaz\u0103 c\u0103 eliminarea complet\u0103 a zaharozei, cunoscut\u0103 \u00een mod obi\u0219nuit sub denumirea de zah\u0103r de mas\u0103, dintr-o diet\u0103 cu con\u021binut redus de gr\u0103simi poate avea efecte negative asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii intestinale \u0219i asupra metabolismului.<\/p>\n\n\n\n Pe parcursul perioadei de studiu, cercet\u0103torii au monitorizat mai mul\u021bi indicatori ai s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii metabolice, ai s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii intestinale \u0219i ai inflama\u021biei. Ei au dorit s\u0103 observe modul \u00een care \u0219oarecii procesau glucoza \u0219i r\u0103spundeau la insulin\u0103, precum \u0219i modul \u00een care se modifica, \u00een timp, compozi\u021bia bacteriilor intestinale din fiecare grup.<\/p>\n\n\n\n La finalul studiului, greutatea corporal\u0103 \u0219i cea a ficatului au r\u0103mas similare \u00een ambele grupuri.<\/p>\n\n\n\n Dar \u00een ciuda faptului c\u0103 nu au existat diferen\u021be \u00een ceea ce prive\u0219te cre\u0219terea \u00een greutate sau aportul caloric, \u0219oarecii care au urmat dieta f\u0103r\u0103 zah\u0103r au prezentat semne de deteriorare a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii metabolice.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Acest grup de \u0219oareci a prezentat semne de toleran\u021b\u0103 sc\u0103zut\u0103 la glucoz\u0103 \u0219i sensibilitate redus\u0103 la insulin\u0103, ambele asociate cu un risc crescut de diabet de tip 2.<\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103torii au observat, de asemenea, modific\u0103ri semnificative ale hormonilor implica\u021bi \u00een metabolism \u0219i \u00een reglarea apetitului, precum \u0219i niveluri mai sc\u0103zute de insulin\u0103 \u00een repaus alimentar.<\/p>\n\n\n\n O constatare notabil\u0103 a studiului a vizat modific\u0103rile microbiomului intestinal \u0219i inflama\u021bia la \u0219oarecii care au urmat o diet\u0103 f\u0103r\u0103 zah\u0103r. Cercet\u0103torii au constatat niveluri mai sc\u0103zute ale mai multor bacterii benefice care contribuie la men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii intestinale \u0219i la reglarea inflama\u021biei, inclusiv ale Lactobacillus murinus<\/em>.<\/p>\n\n\n\n \u00cen plus, ace\u0219tia au observat o cre\u0219tere a bacteriilor asociate cu afec\u021biuni inflamatorii, \u00eenso\u021bit\u0103 de semne de inflama\u021bie la nivelul colonului.<\/p>\n\n\n\n O alt\u0103 schimbare \u00eengrijor\u0103toare pe care cercet\u0103torii au observat-o la grupul de \u0219oareci care nu au consumat zah\u0103r a fost faptul c\u0103 ace\u0219tia au dezvoltat semne de steatoz\u0103 hepatic\u0103 \u0219i de inflama\u021bie hepatic\u0103.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i sunt necesare mai multe cercet\u0103ri pentru a stabili dac\u0103 aceste descoperiri se aplic\u0103 \u0219i \u00een cazul oamenilor, rezultatele sugereaz\u0103 c\u0103 eliminarea zaharozei dintr-o diet\u0103 cu con\u021binut redus de gr\u0103simi poate modifica microbiomul intestinal \u0219i poate afecta s\u0103n\u0103tatea metabolic\u0103, subliniind importan\u021ba unui echilibru alimentar general.<\/p>\n\n\n\n Nneoma Oparaji, medic din Houston specializat \u00een medicina stilului de via\u021b\u0103 \u0219i medicina obezit\u0103\u021bii, care nu a participat la aceast\u0103 cercetare, \u0219i-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it opiniile cu privire la studiu.<\/p>\n\n\n\n \u201eStudiul este interesant deoarece contest\u0103 ideea prea simplist\u0103 conform c\u0103reia eliminarea zah\u0103rului este automat benefic\u0103<\/em>\u201d, a spus Oparaji.<\/p>\n\n\n\n Ea a ad\u0103ugat o precizare, spun\u00e2nd c\u0103 studiul nu ar trebui interpretat \u00een sensul c\u0103 zah\u0103rul este s\u0103n\u0103tos, dar a afirmat c\u0103 \u201enutri\u021bia este mai complex\u0103 \u0219i mai nuan\u021bat\u0103 dec\u00e2t simpla eliminare a unui singur ingredient.<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n Oparaji a remarcat c\u0103 modific\u0103rile microbiomului intestinal ar putea fi una dintre cele mai importante descoperiri ale studiului, deoarece bacteriile intestinale \u201eregleaz\u0103 metabolismul glucozei, sensibilitatea la insulin\u0103 \u0219i inflama\u021bia<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u201eCea mai important\u0103 concluzie este s\u0103 nu ne concentr\u0103m asupra unui singur nutrient sau asupra unui singur studiu. Alimenta\u021bia s\u0103n\u0103toas\u0103 \u021bine de obiceiurile alimentare generale, nu de un singur ingredient<\/em>\u201d, spune medicul Nneoma Oparaji.<\/p>\n\n\n\n Un al doilea studiu, <\/strong>care poate fi interesant \u00een contextul acestei discu\u021bii despre s\u0103n\u0103tatea microbiomului, \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 la urm\u0103toarea \u00eentrebare complicat\u0103: poate intestinul t\u0103u s\u0103 prezic\u0103 boala Parkinson? Sunt modific\u0103rile microbiomului un semn precoce?<\/strong><\/p>\n\n\n\n De-a lungul anilor, s\u0103n\u0103tatea intestinului a devenit un domeniu de interes cresc\u00e2nd pentru cercet\u0103tori. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au stabilit o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre aceasta \u0219i digestie, inflama\u021bie \u0219i chiar s\u0103n\u0103tate mintal\u0103.<\/p>\n\n\n\n Tot mai multe studii sugereaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 puternic\u0103 \u00eentre s\u0103n\u0103tatea intestinal\u0103 \u0219i cea a creierului. Cercet\u0103torii de la University College London au examinat leg\u0103tura dintre s\u0103n\u0103tatea intestinal\u0103 \u0219i boala Parkinson.<\/p>\n\n\n\n Ace\u0219tia au descoperit o asociere \u00eentre microbiomul intestinal \u0219i riscul de a dezvolta boala Parkinson. De\u0219i sunt necesare mai multe cercet\u0103ri, rezultatele sugereaz\u0103 c\u0103 modific\u0103rile la nivelul bacteriilor intestinale ar putea constitui un semnal precoce important de urm\u0103rit pentru \u00een\u021belegerea \u0219i identificarea bolii.<\/p>\n\n\n\n Studiul a fost publicat \u00een revista Nature Medicine<\/em>. <\/p>\n\n\n\n Boala Parkinson este o afec\u021biune neurologic\u0103 care afecteaz\u0103 mi\u0219carea \u0219i poate provoca demen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i exist\u0103 tratamente care ajut\u0103 la gestionarea simptomelor, nu exist\u0103 un remediu, iar boala progreseaz\u0103 \u00een timp. Ca urmare, mul\u021bi cercet\u0103tori se concentreaz\u0103 pe identificarea semnelor de avertizare timpurie \u0219i pe dezvoltarea unor noi abord\u0103ri preventive.<\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103torii au analizat datele privind microbiomul intestinal provenite de la trei categorii de participan\u021bi:<\/p>\n\n\n\n Au colectat probe fecale pentru a identifica diferi\u021bi microbi din intestin \u0219i au m\u0103surat, de asemenea, nivelurile acestora pentru a \u00een\u021belege c\u00e2t de frecven\u021bi sau rari sunt ace\u0219tia la fiecare persoan\u0103. Acest lucru a contribuit la \u00een\u021belegerea echilibrului intestinal general \u0219i la identificarea tiparelor asociate cu riscul de \u00eemboln\u0103vire sau cu progresia bolii.<\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103torii au evaluat, de asemenea, simptomele motorii \u0219i nonmotorii ale participan\u021bilor, func\u021bionarea cognitiv\u0103, dieta \u0219i al\u021bi factori de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n Prin combinarea informa\u021biilor clinice cu analiza microbiomului, cercet\u0103torii au identificat tipare asociate cu riscul de \u00eemboln\u0103vire \u0219i cu evolu\u021bia bolii.<\/p>\n\n\n\n Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au constatat diferen\u021be distincte \u00een microbiomul intestinal al persoanelor cu boala Parkinson, comparativ cu cel al persoanelor s\u0103n\u0103toase.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103torii au afirmat c\u0103 aproximativ 25% din microbiomul intestinal a prezentat modific\u0103ri semnificative \u00een compara\u021bia dintre grupul cu boala Parkinson \u0219i grupul de control.<\/p>\n\n\n\n Ei au observat c\u0103 amploarea modific\u0103rilor microbiomului era corelat\u0103 cu severitatea bolii la persoanele cu Parkinson. Persoanele cu boala Parkinson \u00een stadiu mai avansat prezentau perturb\u0103ri mai mari ale bacteriilor intestinale.<\/p>\n\n\n\n Pe baza simptomelor non-motorii (cum ar fi disfunc\u021bia autonom\u0103 \u0219i tulburarea comportamental\u0103 \u00een somnul REM), cercet\u0103torii au clasificat o parte din grupul GBA1 <\/em>ca fiind \u201dprodromal\u0103\u201d, adic\u0103 faza prediagnostic\u0103 a bolii Parkinson.<\/p>\n\n\n\n De asemenea, au constatat c\u0103 acest subgrup prezenta o \u201eabunden\u021b\u0103\u201d a acestor specii de microbi \u00een compara\u021bie cu grupul s\u0103n\u0103tos \u0219i cu persoanele din grupul GBA1 <\/em>care nu prezentau simptome motorii.<\/p>\n\n\n\n Acest nou studiu sugereaz\u0103 c\u0103 s\u0103n\u0103tatea intestinal\u0103 ar putea fi legat\u0103 de boala Parkinson.<\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103torii au descoperit, practic, c\u0103 modific\u0103rile microbiomului intestinal pot ap\u0103rea cu ani \u00eenainte de apari\u021bia simptomelor. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 afirm\u0103 c\u0103 acest lucru ar putea ajuta la identificarea mai timpurie a persoanelor cu risc crescut \u0219i ar putea fi utilizat pentru a recomanda strategii de prevenire.<\/p>\n\n\n\n \u00cen ansamblu, studiul poate reprezenta un pas \u00eenainte \u00een g\u0103sirea unei modalit\u0103\u021bi de a depista mai devreme boala Parkinson \u0219i de a implementa at\u00e2t strategii de prevenire c\u00e2t \u0219i de tratament.<\/p>\n\n\n\n Julie Pilities, PhD, \u0219ef\u0103 a catedrei de Neurochirurgie la Universitatea din Arizona, Tucson, \u0219i medic coordonator \u00een cadrul programului de Neurochirurgie Func\u021bional\u0103 de la Banner University Medical Center, a discutat cu Medical News Today <\/em>despre aceste descoperiri. Ea a subliniat punctele forte ale studiului.<\/p>\n\n\n\n \u201eUn punct forte major al acestui studiu este faptul c\u0103 aceste tipare s-au men\u021binut la nivel global<\/em>\u201d, a spus Pilitsis. \u201eCercet\u0103torii au comparat rezultatele lor cu datele din studii efectuate \u00een Statele Unite, Coreea de Sud \u0219i Turcia \u0219i au constatat schimb\u0103ri bacteriene similare la pacien\u021bii cu Parkinson de pretutindeni<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n Pilitsis a men\u021bionat c\u0103 este posibil ca aceste descoperiri s\u0103 genereze o anxietate nejustificat\u0103 \u00een r\u00e2ndul persoanelor cu un factor de risc genetic pentru boala Parkinson.<\/p>\n\n\n\n \u201eDoar 10% dintre pacien\u021bii cu variante ale genei GBA1 dezvolt\u0103 [boala Parkinson] p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 60 de ani \u0219i 19% p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 80 de ani, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 majoritatea persoanelor nu dezvolt\u0103 boala Parkinson<\/em>\u201d, a spus ea.<\/p>\n\n\n\n Pilitsis a precizat c\u0103 aceste descoperiri nu vor avea impact asupra managementului medical actual \u0219i c\u0103 \u201esunt necesare mai multe cercet\u0103ri \u00eenainte ca acestea s\u0103 poat\u0103 fi utilizate \u00een \u00eengrijirea pacien\u021bilor cu boala Parkinson, \u00een special cercet\u0103ri pe termen lung<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n Pe de o parte,rezultatele primului studiu sugereaz\u0103 c\u0103 eliminarea zaharozei dintr-o diet\u0103 cu con\u021binut redus de gr\u0103simi poate modifica microbiomul intestinal \u0219i poate afecta s\u0103n\u0103tatea metabolic\u0103, subliniind importan\u021ba unui echilibru alimentar general.<\/p>\n\n\n\n Pe de alt\u0103 parte, concluziile studiului despre modific\u0103rile microbiomului \u0219i boala Parkinson i-au determinat pe cercet\u0103tori s\u0103 considere c\u0103 modific\u0103rile la nivelul intestinului pot ap\u0103rea cu ani \u00eenainte de debutul simptomelor. Ei consider\u0103 c\u0103 aceste tipare ar putea servi, \u00een cele din urm\u0103, drept marker precoce al bolii.<\/p>\n\n\n\n Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n Timp estimat de lectur\u0103: 7 minute Cum am aflat din num\u0103rul precedent, istoria s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii intestinale se \u00eentinde de la practici antice, precum consumul de alimente fermentate \u0219i transplanturile fecale tradi\u021bionale, p\u00e2n\u0103 la \u0219tiin\u021ba modern\u0103 a microbiomului. Tot de acolo afl\u0103m c\u0103 bacteriile intestinale ar putea declan\u0219a pierderea memoriei pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim. Astfel, un studiu […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9846,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,150,13,151],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9865"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9865"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9865\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9866,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9865\/revisions\/9866"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9846"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9865"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9865"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9865"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}De ce este important\u0103 aceast\u0103 concluzie?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Constat\u0103ri surprinz\u0103toare<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Va schimba acest lucru modul \u00een care este tratat\u0103 boala Parkinson?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
De ce sunt importante aceste dou\u0103 studii?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n