{"id":9892,"date":"2026-09-21T11:18:34","date_gmt":"2026-09-21T09:18:34","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9892"},"modified":"2026-09-21T11:41:41","modified_gmt":"2026-09-21T09:41:41","slug":"cum-se-combate-dementa-episodul-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9892","title":{"rendered":"Cum se combate demen\u021ba \u2013 episodul 1"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

Exist\u0103 studii despre demen\u021b\u0103 care contrazic ipoteza conform c\u0103reia statele dezvoltate, de exemplu Statele Unite ale Americii, se vor confrunta cu o epidemie din ce \u00een ce mai grav\u0103 a acestei afec\u021biuni.<\/p>\n\n\n\n

\"A<\/a>
Ilustra\u021bie: Debora Szpilman<\/em><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Este cazul unei cercet\u0103ri a lui Eric Stallard, cadru universitar, care a studiat inciden\u021ba demen\u021bei \u00een r\u00e2ndul v\u00e2rstnicilor americani. A fost at\u00e2t de uimit de descoperirile sale \u00eenc\u00e2t a am\u00e2nat publicarea primului s\u0103u articol pe aceast\u0103 tem\u0103 timp de doi ani \u0219i jum\u0103tate, pentru a-\u0219i verifica din nou lucrarea, pentru a fi absolut sigur. \u0218i aceasta pentru c\u0103 cifrele lui contraziceau toate a\u0219tept\u0103rile. \u00cen loc s\u0103 confirme opinia general\u0103 conform c\u0103reia America se confrunta cu o epidemie din ce \u00een ce mai grav\u0103 a acestei afec\u021biuni, ele ar\u0103tau c\u0103 propor\u021bia persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 afectate de ea era, de fapt, \u00een sc\u0103dere rapid\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Eric Stallard lucreaz\u0103 de un deceniu pentru a verifica cum stau lucrurile. Anul trecut, el \u0219i c\u00e2\u021biva colegi au publicat un studiu \u00een \u201eJournal of the American Medical Association\u201d<\/em> care arat\u0103 c\u0103, \u00een timp ce acum 40 de ani, 3 din 10 americani cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 85 \u0219i 89 de ani sufereau de demen\u021b\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2024, doar 1 din 10 va mai suferi de aceast\u0103 afec\u021biune (graficul 1). Mai mult, America nu este singura care beneficiaz\u0103 de aceast\u0103 tendin\u021b\u0103. \u00centre 1988 \u0219i 2015, ponderea persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 diagnosticate cu demen\u021b\u0103 a sc\u0103zut cu 13% pe deceniu \u00een \u0219ase \u021b\u0103ri din America de Nord \u0219i Europa, potrivit unui studiu realizat pe aproape 50.000 de persoane de c\u0103tre Frank Wolters de la Centrul Medical Erasmus din Rotterdam \u0219i colegii s\u0103i.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Grafic 1<\/em><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Unele studii mai restr\u00e2nse au constatat, de asemenea, sc\u0103deri semnificative. Datele din cadrul studiului Framingham Heart Study, care a urm\u0103rit trei genera\u021bii \u00eentr-un ora\u0219 american, arat\u0103 o sc\u0103dere medie a cazurilor noi de demen\u021b\u0103 de 20% pe deceniu, pe o perioad\u0103 de aproape 40 de ani, \u00eentre sf\u00e2r\u0219itul anilor 1970 \u0219i \u00eenceputul anilor 2010. Cei care intrau \u00een v\u00e2rsta senectu\u021bii \u00een 2013 aveau o probabilitate cu 44% mai mic\u0103 de a suferi de demen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de cei care se aflau \u00een aceea\u0219i situa\u021bie \u00een 1978.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timp ce majoritatea studiilor anterioare grupau pur \u0219i simplu persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i aplicau apoi o ajustare statistic\u0103 \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103, domnul Stallard a analizat intervale de v\u00e2rst\u0103 restr\u00e2nse pentru a compara diferite cohorte de persoane cu v\u00e2rsta peste 50 de ani. Examin\u00e2nd schimb\u0103rile dintre fiecare cohort\u0103 succesiv\u0103, el a calculat c\u0103 ratele de demen\u021b\u0103 au sc\u0103zut cu 2,5-3% pentru fiecare cohort\u0103 pe an calendaristic. \u201eDin punctul meu de vedere, a fost o revolu\u021bie copernican\u0103 \u00een acest domeniu<\/em>\u201d, spune el, r\u0103sturn\u00e2nd ipotezele privind r\u0103sp\u00e2ndirea demen\u021bei. Studii de cohort\u0103 similare efectuate \u00een diverse \u021b\u0103ri europene \u0219i \u00een Japonia au constatat tendin\u021be comparabile \u0219i acolo.<\/p>\n\n\n\n

Factor major de risc: v\u00e2rsta<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

R\u0103m\u00e2n \u00eentreb\u0103ri importante cu privire la motivul pentru care ratele de demen\u021b\u0103 sunt \u00een sc\u0103dere \u0219i dac\u0103 vor continua s\u0103 scad\u0103. Num\u0103rul tot mai mare de persoane \u00een v\u00e2rst\u0103 din majoritatea \u021b\u0103rilor \u0219i cre\u0219terea longevit\u0103\u021bii \u00eenseamn\u0103 c\u0103 num\u0103rul total de cazuri este \u00eenc\u0103 \u00een cre\u0219tere, chiar dac\u0103 o propor\u021bie mai mic\u0103 dintre v\u00e2rstnici este afectat\u0103. Iar ve\u0219tile bune se limiteaz\u0103 \u00een mare parte la \u021b\u0103rile bogate, cel pu\u021bin pentru moment.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, teama c\u0103 o epidemie de demen\u021b\u0103 va sc\u0103pa \u00een cur\u00e2nd de sub control, afect\u00e2nd tot mai multe vie\u021bi \u0219i impun\u00e2nd o povar\u0103 imposibil de suportat asupra sistemelor de s\u0103n\u0103tate, este, din fericire, exagerat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cel mai important factor de risc pentru demen\u021b\u0103 este v\u00e2rsta. Prevalen\u021ba se dubleaz\u0103 aproximativ la fiecare cinci ani dup\u0103 v\u00e2rsta de 70 de ani. \u00cen America, \u00een 2016, de exemplu, doar 4% dintre persoanele cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 70 \u0219i 74 de ani sufereau de demen\u021b\u0103, dar rata a crescut la 9% \u00een cazul celor cu v\u00e2rsta \u00eentre 75 \u0219i 79 de ani \u0219i, din nou, la 18% \u00een cazul celor cu v\u00e2rsta \u00eentre 80 \u0219i 84 de ani. Peste un sfert dintre persoanele cu v\u00e2rsta peste 85 de ani sufereau de aceast\u0103 afec\u021biune.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 aproape exponen\u021bial\u0103, combinat\u0103 cu cre\u0219terea speran\u021bei de via\u021b\u0103, a alimentat de mult timp previziuni alarmante. \u00centr-un studiu publicat anul trecut \u00een revista \u201eNature Medicine\u201d<\/em>,Josef Coresh, Michael Fang \u0219i coautorii lor au estimat c\u0103 num\u0103rul de cazuri noi din America se va dubla, de la aproximativ 500.000 pe an \u00een 2020 la 1 milion pe an p\u00e2n\u0103 \u00een 2060. Un studiu publicat \u00een 2022 a calculat c\u0103 popula\u021bia global\u0103 a persoanelor cu demen\u021b\u0103 se va tripla aproape, de la aproximativ 57 de milioane de persoane \u00een 2019 la 153 de milioane de persoane \u00een 2050.<\/p>\n\n\n\n

Costul \u00eengrijirilor<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

La r\u00e2ndul lor, aceste cifre alimenteaz\u0103 estim\u0103ri \u00eenfrico\u0219\u0103toare privind costul probabil al demen\u021bei \u00een viitor. Costul direct al \u00eengrijirii (inclusiv cel informal, la domiciliu) s-a ridicat probabil la aproximativ 1,3 trilioane de dolari la nivel mondial \u00een 2019 (sau aproximativ 0,8% din PIB-ul global). Povara devine \u0219i mai mare dac\u0103 se iau \u00een calcul costurile indirecte, precum sc\u0103derea calit\u0103\u021bii vie\u021bii pacien\u021bilor. Acestea s-au ridicat la aproximativ 781 de miliarde de dolari anul trecut numai \u00een America (sau aproximativ 2,5% din PIB), conform unui model finan\u021bat de Institutele Na\u021bionale de S\u0103n\u0103tate din SUA. Un articol scris de Arindam Nandi de la Population Council, David Bloom de la Universitatea Harvard \u0219i al\u021bii utilizeaz\u0103 o m\u0103sur\u0103 \u0219i mai ampl\u0103, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 atribuie un pre\u021b suferin\u021bei pacien\u021bilor (estim\u00e2nd disponibilitatea de a pl\u0103ti pentru a o preveni). Acesta estimeaz\u0103 costul global al demen\u021bei la 2,8 trilioane de dolari \u00een 2019, cresc\u00e2nd la 4,7 trilioane de dolari p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, la 8,5 trilioane de dolari p\u00e2n\u0103 \u00een 2040 \u0219i la 16,9 trilioane de dolari p\u00e2n\u0103 \u00een 2050.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, astfel de proiec\u021bii \u00eengrozitoare sunt aproape sigur eronate, cel pu\u021bin \u00een ceea ce prive\u0219te \u021b\u0103rile bogate din Occident. Aproape toate se bazeaz\u0103 pe modele \u00een care se \u00eenregistreaz\u0103 o reducere nesemnificativ\u0103, dac\u0103 nu chiar inexistent\u0103, a ratei de demen\u021b\u0103 ajustat\u0103 \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103 \u00een deceniile urm\u0103toare. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor occidentale, va cre\u0219te num\u0103rul persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 \u00een urm\u0103torii ani \u0219i c\u0103 acestea vor tr\u0103i mai mult, astfel de ipoteze conduc la cre\u0219teri uria\u0219e ale num\u0103rului estimat de cazuri de demen\u021b\u0103. Cu toate acestea, chiar \u0219i schimb\u0103ri anuale relativ mici ale ratei de demen\u021b\u0103, cumulate pe o perioad\u0103 de 30 de ani, pot duce la rezultate mult mai optimiste.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a demonstra acest lucru, Chiara Celine Br\u00fcck \u0219i coautorii s\u0103i de la Centrul Medical Erasmus au realizat o simulare computerizat\u0103 detaliat\u0103 pentru 10 milioane de olandezi \u0219i au analizat apoi cum ar evolua demen\u021ba \u00een dou\u0103 scenarii diferite. \u00cen primul scenariu, au presupus c\u0103 riscul de baz\u0103 al demen\u021bei nu se va modifica \u00een timp (\u00een afar\u0103 de cel legat de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire) \u0219i au constatat, la fel ca alte proiec\u021bii conven\u021bionale, c\u0103 num\u0103rul olandezilor cu demen\u021b\u0103 s-ar dubla cu mult p\u00e2n\u0103 \u00een 2050. \u00cen cel de-al doilea scenariu, au folosit cercetarea coautorului lor, domnul Wolters, care a constatat c\u0103 inciden\u021ba demen\u021bei a sc\u0103zut cu 13% pe deceniu dup\u0103 ajustarea \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103, \u0219i au simulat ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 tendin\u021ba ar continua. Au constatat c\u0103, de\u0219i num\u0103rul cazurilor de demen\u021b\u0103 ar cre\u0219te \u00een continuare din cauza cre\u0219terii num\u0103rului de persoane \u00een v\u00e2rst\u0103, \u00een loc s\u0103 se dubleze cu mult p\u00e2n\u0103 \u00een 2050, acesta ar cre\u0219te cu doar 43% fa\u021b\u0103 de nivelul din 2020.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i totu\u0219i, c\u00e2t de reale sunt tendin\u021bele estimate<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Pentru a avea mai mult\u0103 \u00eencredere \u00een astfel de proiec\u021bii, cercet\u0103torii trebuie s\u0103 determine de ce at\u00e2t de multe persoane \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 mintea limpede \u0219i astfel s\u0103 poat\u0103 formula o judecat\u0103 mai fundamentat\u0103 cu privire la continuarea acestei tendin\u021be. Acest lucru nu este u\u0219or, \u00een mare parte deoarece demen\u021ba este o afec\u021biune cu cauze multiple, care se dezvolt\u0103 de obicei lent, pe parcursul a zeci de ani, \u00eenainte de a se manifesta \u00een mod clar.<\/p>\n\n\n\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219tiu de mult timp c\u0103 demen\u021ba are o component\u0103 genetic\u0103. Aproximativ 25% din popula\u021bie este purt\u0103toare a unei singure copii a unui gen cunoscut sub numele de ApoE4, care este asociat cu un risc de a dezvolta boala Alzheimer (de departe cea mai frecvent\u0103 dintre zecile de boli care pot provoca demen\u021ba) de 2-3 ori mai mare dec\u00e2t media. Pentru cei 2-3% din popula\u021bie care au dou\u0103 copii ale acestui gen, riscul este de 10-15 ori mai mare. Cu toate acestea, multe persoane f\u0103r\u0103 aceste gene sufer\u0103 de demen\u021b\u0103, iar multe dintre cele care le au nu sufer\u0103 de aceast\u0103 afec\u021biune.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103utarea altor cauze ale afec\u021biunii a primit un impuls \u00een anii 1970 \u00een Karelia de Nord, o regiune \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u0219i cu condi\u021bii de via\u021b\u0103 grele din Finlanda, care \u00eenregistra una dintre cele mai ridicate rate de infarct miocardic din lume. Pentru a reduce acest flagel, autorit\u0103\u021bile din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii au descurajat fumatul, au monitorizat tensiunea arterial\u0103 \u0219i au \u00eencurajat o alimenta\u021bie s\u0103n\u0103toas\u0103. Campania de s\u0103n\u0103tate public\u0103 a reu\u0219it, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 reduc\u0103 decesele cauzate de infarct cu 84%. Un beneficiu nea\u0219teptat, spune Tiia Ngandu, cercet\u0103toare la Institutul Finlandez pentru S\u0103n\u0103tate \u0219i Bun\u0103stare, a fost oportunitatea oferit\u0103 cercet\u0103torilor de a examina aproximativ 40 de ani de dosare medicale detaliate ale unei popula\u021bii numeroase.<\/p>\n\n\n\n

Cine protejeaz\u0103 memoria<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Rezultatul a fost o serie revolu\u021bionar\u0103 de studii observa\u021bionale care au ar\u0103tat c\u0103 tensiunea arterial\u0103 ridicat\u0103, colesterolul ridicat, obezitatea \u0219i condi\u021bia fizic\u0103 precar\u0103 la v\u00e2rsta mijlocie au crescut toate riscul de demen\u021b\u0103 cu 20 de ani mai t\u00e2rziu. \u201eAcest lucru a schimbat cu adev\u0103rat modul \u00een care percepem demen\u021ba<\/em>\u201d, spune Miia Kivipelto de la Institutul Karolinska din Stockholm, care a condus unele dintre aceste studii. \u201eAm observat c\u0103 nu este vorba doar de o boal\u0103 a v\u00e2rstei \u00eenaintate care nu poate fi prevenit\u0103, ci mai degrab\u0103 de un proces care \u00eencepe la v\u00e2rsta mijlocie, cu posibilitatea de a-i \u00eencetini, cel pu\u021bin, evolu\u021bia<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Studiile observa\u021bionale nu pot \u00eens\u0103 \u021bine cont de variabilele pe care cercet\u0103torii nu le pot m\u0103sura sau nu se g\u00e2ndesc s\u0103 le m\u0103soare, dar care pot contribui totu\u0219i la rezultat. Cea mai bun\u0103 modalitate de a le elimina este utilizarea unui studiu controlat randomizat (RCT), standardul de referin\u021b\u0103 \u00een cercetarea clinic\u0103, \u00een cadrul c\u0103ruia participan\u021bii sunt \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een dou\u0103 grupuri, dintre care doar unul beneficiaz\u0103 de interven\u021bia testat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 2009, dr. Ngandu \u0219i o echip\u0103 condus\u0103 de dna. Kivipelto au demarat primul mare RCT din lume pentru a vedea dac\u0103, timp de doi ani, o alimenta\u021bie s\u0103n\u0103toas\u0103, exerci\u021biile fizice, antrenamentul cognitiv \u0219i tratamentul cardiac ar putea reduce demen\u021ba \u00een r\u00e2ndul persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 cu risc ridicat de a o dezvolta. \u00centr-adev\u0103r, rezultatele studiului numit FINGER (Finnish Geriatric Intervention Study to Prevent Cognitive Impairment and Disability), publicate \u00een 2015, au demonstrat c\u0103 oamenii pot reduce semnificativ riscul de declin cognitiv prin adoptarea unui stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos.<\/p>\n\n\n\n

Mai multe studii clinice randomizate similare au constatat beneficii semnificative ale acestor schimb\u0103ri de stil de via\u021b\u0103 \u00een America, Australia \u0219i Japonia, printre alte \u021b\u0103ri. Deoarece aceste studii sunt comparabile, combinarea rezultatelor lor a oferit cercet\u0103torilor un e\u0219antion suficient de mare pentru a studia interac\u021biunile dintre stilul de via\u021b\u0103 \u0219i gene. Acest lucru a dus la un rezultat deosebit de \u00eencurajator pentru persoanele cu gena ApoE4, care au beneficiat mai mult de interven\u021bii dec\u00e2t cele f\u0103r\u0103 aceast\u0103 gen\u0103. \u201eNu-\u021bi po\u021bi schimba genele<\/em>\u201d, spune doamna Kivipelto, \u201edar po\u021bi lua m\u0103suri pentru a am\u00e2na debutul bolii sau pentru a reduce efectul factorilor genetici<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Grafic 2<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Implica\u021biile sunt vaste. Comisia Lancet pentru demen\u021b\u0103, o colaborare interna\u021bional\u0103 a unor exper\u021bi de renume, estimeaz\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 la 45% din cazurile de demen\u021b\u0103 la nivel mondial ar putea fi am\u00e2nate sau prevenite prin abordarea celor 14 \u201efactori de risc modificabili\u201d inclu\u0219i \u00een graficul 2, \u00een diferite etape ale vie\u021bii. Acestea variaz\u0103 de la o educa\u021bie \u0219colar\u0103 mai bun\u0103 pentru copii, deoarece educa\u021bia insuficient\u0103 este asociat\u0103 cu un risc cu 60% mai mare de demen\u021b\u0103, la tratarea problemelor de auz, a colesterolului ridicat \u0219i a depresiei la v\u00e2rsta de mijloc \u0219i la evitarea izol\u0103rii sociale la b\u0103tr\u00e2ne\u021be.<\/p>\n\n\n\n

Concluziile comisiei ofer\u0103 lec\u021bii importante pentru factorii de decizie cu privire la modul de reducere a inciden\u021bei (\u0219i a costurilor) demen\u021bei. Prima este aceea de a nu se concentra exclusiv pe factorii cu cea mai puternic\u0103 asociere cu demen\u021ba, cum ar fi depresia netratat\u0103 (care prezint\u0103 un risc cu 120% mai mare de a dezvolta aceast\u0103 afec\u021biune dec\u00e2t \u00een mod normal). \u00cen schimb, acordarea aten\u021biei factorilor asocia\u021bi cu un risc mai sc\u0103zut, dar care sunt mai frecven\u021bi, poate avea un impact mai mare. Tratarea persoanelor pentru pierderea auzului \u0219i colesterol ridicat, de exemplu, ar putea reduce num\u0103rul total de cazuri de demen\u021b\u0103 cu 14%, constat\u0103 comisia.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen episodul urm\u0103tor vom continua s\u0103 vorbim despre alte motive pentru care inciden\u021ba demen\u021bei a sc\u0103zut at\u00e2t de rapid \u00een ultimii 40 de ani, despre noi factori de risc, despre cum anumite vaccinuri o pot preveni, dac\u0103 sunt unele progrese \u00een ceea ce prive\u0219te tratamentul, dar \u0219i ce teste tot ajuta la depistarea precoce.<\/p>\n\n\n\n

\u00a0Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. How-dementia-is-being-defeated<\/a> (inclusiv sursa imaginilor)<\/li>
  2. Fda-clears-first-single-biomarker-blood-test-alzheimers<\/a><\/li>
  3. New-rna-based-blood-shows-promise-earlier-alzheimers-detection<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute Exist\u0103 studii despre demen\u021b\u0103 care contrazic ipoteza conform c\u0103reia statele dezvoltate, de exemplu Statele Unite ale Americii, se vor confrunta cu o epidemie din ce \u00een ce mai grav\u0103 a acestei afec\u021biuni. Este cazul unei cercet\u0103ri a lui Eric Stallard, cadru universitar, care a studiat inciden\u021ba demen\u021bei \u00een r\u00e2ndul […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9893,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,150,3,151],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9892"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9892"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9892\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9895,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9892\/revisions\/9895"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9893"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9892"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9892"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9892"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}