{"id":9896,"date":"2026-09-21T11:20:42","date_gmt":"2026-09-21T09:20:42","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9896"},"modified":"2026-09-21T11:41:45","modified_gmt":"2026-09-21T09:41:45","slug":"noutati-despre-importanta-batailor-inimii-de-ziua-mondiala-a-inimii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9896","title":{"rendered":"Nout\u0103\u021bi despre importan\u021ba b\u0103t\u0103ilor inimii, de Ziua Mondial\u0103 a Inimii"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 6 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) \u0219i Federa\u021bia Mondial\u0103 a Inimii au instituit Ziua Mondial\u0103 a Inimii \u00een 1999. Ini\u021bial, Ziua Mondial\u0103 a Inimii era s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u00een ultima duminic\u0103 a lunii septembrie. Din 2011, data de 29 septembrie a devenit Ziua Mondial\u0103 a Inimii.<\/p>\n\n\n\n

De ce este at\u00e2t de important\u0103?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Bolile cardiace reprezint\u0103 principala cauz\u0103 de deces la nivel mondial. Conform OMS, aproape 18 milioane de persoane mor \u00een fiecare an din cauza afec\u021biunilor cardiace. Aproximativ 85% dintre aceste decese sunt cauzate de infarctul miocardic \u0219i de accidentul vascular cerebral.<\/p>\n\n\n\n

Infarcturile miocardice \u0219i accidentele vasculare cerebrale sunt cauzate de blocaje care \u00eempiedic\u0103 fluxul sanguin c\u0103tre creier sau c\u0103tre inim\u0103. Una dintre cele mai frecvente forme de obstruc\u021bie o reprezint\u0103 depunerile de gr\u0103sime \u00een vasele de s\u00e2nge.<\/p>\n\n\n\n

Iar urm\u0103torii 6 factori de risc cresc probabilitatea de a suferi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral: consumul de tutun, alimenta\u021bia nes\u0103n\u0103toas\u0103, obezitatea, lipsa activit\u0103\u021bii fizice, hipertensiunea \u0219i consumul nociv de alcool. \u00cen multe cazuri, la victimele accidentelor vasculare cerebrale \u0219i ale infarcturilor miocardice se reg\u0103se\u0219te o combina\u021bie a acestor factori de risc.<\/p>\n\n\n\n

Trei sferturi dintre decesele cauzate de afec\u021biuni cardiace au loc \u00een \u021b\u0103rile cu venituri mici \u0219i medii. \u0218i aceasta deoarece popula\u021bia din aceste \u021b\u0103ri are acces mai redus la depistarea precoce \u0219i la servicii medicale integrate.<\/p>\n\n\n\n

De aceea,Ziua Mondial\u0103 a Inimii are ca scop cre\u0219terea gradului de con\u0219tientizare cu privire la bolile cardiovasculare, inclusiv la modalit\u0103\u021bile de prevenire a acestora.<\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103 \u0219i o serie de nout\u0103\u021bi importante cu care s\u0103 marc\u0103m aceast\u0103 zi \u00eentr-o not\u0103 pozitiv\u0103: b<\/strong>\u0103t\u0103ile inimii \u00eempiedic\u0103 fizic cre\u0219terea cancerului cardiac, iar acest lucru ar putea fi cheia pentru combaterea \u0219i a altor tipuri de cancer<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au identificat un mecanism care ar putea explica raritatea cancerului cardiac \u0219i ar putea deschide calea c\u0103tre noi tratamente \u00eempotriva acestuia.<\/p>\n\n\n\n

\"Gif<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Cancerele cardiace apar \u00een principal din r\u0103sp\u00e2ndirea altor tipuri de cancer c\u0103tre inim\u0103 \u0219i, chiar \u0219i \u00een aceste cazuri, sunt destul de rare.<\/p>\n\n\n\n

De ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Un nou studiu arat\u0103 c\u0103 for\u021ba unei inimi care pompeaz\u0103 modific\u0103 modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 celulele canceroase, bloc\u00e2ndu-le capacitatea de a se multiplica \u0219i de a se r\u0103sp\u00e2ndi.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 descoperire ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care cancerul cardiac este at\u00e2t de rar, fiind diagnosticat la mai pu\u021bin de 2 din 100.000 de persoane pe an.<\/p>\n\n\n\n

O protein\u0103 numit\u0103 Nesprin-2 joac\u0103 un rol cheie \u00een acest fenomen. Se \u0219tie deja c\u0103 aceast\u0103 protein\u0103, prezent\u0103 \u00een membrana exterioar\u0103 a nucleului celular, detecteaz\u0103 \u0219i r\u0103spunde la for\u021bele mecanice. Acum, s-a descoperit c\u0103 Nesprin-2 detecteaz\u0103 for\u021ba b\u0103t\u0103ilor inimii \u0219i \u00eempiedic\u0103 multiplicarea celulelor canceroase.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de faptul c\u0103 ofer\u0103 o posibil\u0103 explica\u021bie pentru raritatea cancerului cardiac, aceste descoperiri ar putea deschide calea c\u0103tre noi terapii pentru alte tipuri de cancer, au concluzionat cercet\u0103torii acestui studiu publicat \u00een revista \u201eScience\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u201eVom \u00eencerca s\u0103 valorific\u0103m aceste cuno\u0219tin\u021be pentru a dezvolta o terapie mecanic\u0103 \u00eempotriva cancerului<\/em>\u201d, a declarat pentru Live Science Serena Zacchigna, autoarea studiului \u0219i \u0219efa Laboratorului de Biologie Cardiovascular\u0103 de la Centrul Interna\u021bional pentru Inginerie Genetic\u0103 \u0219i Biotehnologie din Italia.<\/p>\n\n\n\n

Zacchigna \u0219i colegii s\u0103i dezvolt\u0103 benzi care pot fi fixate \u00een jurul tumorilor de pe piele \u0219i care reproduc apoi for\u021ba unei inimi care bate. Deoarece cancerul de piele metastatic este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer care se r\u0103sp\u00e2ndesc la inim\u0103, acesta este un caz clinic bun de studiat, a spus Zacchigna.<\/p>\n\n\n\n

B\u0103t\u0103ile inimii \u00eenving cancerul<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

At\u00e2t cancerul cardiac primar, care \u00ee\u0219i are originea \u00een inim\u0103, c\u00e2t \u0219i cancerul cardiac secundar, care se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te la acest organ din alte p\u0103r\u021bi ale corpului, sunt destul de rare. Motivul acestei rarit\u0103\u021bi r\u0103m\u00e2ne un mister de mult\u0103 vreme.<\/p>\n\n\n\n

S-a descoperit c\u0103 sarcina mecanic\u0103 a b\u0103t\u0103ilor inimii, adic\u0103 for\u021ba fizic\u0103 pe care o exercit\u0103, limiteaz\u0103 capacitatea \u021besutului cardiac de a se regenera. A\u0219adar, Zacchigna \u0219i colegii ei au dorit s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 b\u0103t\u0103ile inimii ar putea, de asemenea, s\u0103 \u00eempiedice multiplicarea celulelor canceroase.<\/p>\n\n\n\n

Mai \u00eent\u00e2i, au implantat celule canceroase pulmonare \u00een inimile \u0219oarecilor de laborator pentru a observa cre\u0219terea \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea acestora. Inimile fie b\u0103teau normal, fie erau \u201edeconectate\u201d, adic\u0103 erau conectate la o surs\u0103 de s\u00e2nge, dar nu pompau activ. Inimile care b\u0103teau p\u0103reau s\u0103 \u00eempiedice cre\u0219terea cancerului, \u00een timp ce inimile deconectate au \u00eenregistrat o proliferare masiv\u0103 a celulelor canceroase.<\/p>\n\n\n\n

Echipa a efectuat un test similar cu un \u021besut cardiac de \u0219obolan cultivat \u00een vase de laborator. Au descoperit c\u0103 modificarea cantit\u0103\u021bii de sarcin\u0103 mecanic\u0103 din \u021besut afecteaz\u0103 comportamentul celulelor canceroase pulmonare; cancerul cre\u0219te \u0219i se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te mai mult atunci c\u00e2nd sarcina mecanic\u0103 este redus\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a \u00een\u021belege ce cauzeaz\u0103 acest fenomen, echipa a prelevat probe de \u021besut de la pacien\u021bi umani al c\u0103ror cancer pulmonar, de colon sau de piele se r\u0103sp\u00e2ndise la inim\u0103 \u0219i la alte organe. Ei au cartografiat activitatea genetic\u0103 a acelor celule canceroase \u0219i s-au concentrat asupra epigenticii acestora, adic\u0103 asupra marcajelor \u201edeasupra\u201d ADN-ului care controleaz\u0103 care gene sunt activate.<\/p>\n\n\n\n

Au descoperit c\u0103 anumi\u021bi markeri epigenetici erau lega\u021bi de cre\u0219terea tumorii \u0219i au confirmat c\u0103 b\u0103t\u0103ile inimii reduc ace\u0219ti markeri asocia\u021bi cu tumora. Pornind de aici, au identificat Nesprin-2 ca factor-cheie. Iar dezactivarea Nesprin-2 \u00een \u021besutul cardiac \u201ecare bate\u201d a dus la o cre\u0219tere a prolifer\u0103rii canceroase.<\/p>\n\n\n\n

Aceste descoperiri sunt primele care demonstreaz\u0103 c\u0103 for\u021bele mecanice din afara tumorii \u00een sine afecteaz\u0103 cre\u0219terea \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea celulelor canceroase, a afirmat Zacchigna. Capacitatea for\u021belor mecanice de a \u00eempiedica proliferarea cancerului pare, de asemenea, s\u0103 fie un mecanism general, \u00eentruc\u00e2t \u201eam observat c\u0103 aceast\u0103 caracteristic\u0103 este comun\u0103 multor tipuri de cancer\u201d, a spus ea.<\/p>\n\n\n\n

Care sunt direc\u021biile posibile de tratament?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Aceste descoperiri sunt \u201ede o importan\u021b\u0103 major\u0103\u201d, a afirmat Julie Phillippi, titular\u0103 a catedrei de chirurgie cardiotoracic\u0103 \u0219i directoare a Laboratorului de Cercetare Cardiac\u0103 de la Universitatea din Pittsburgh, care nu a participat la cercetare.<\/p>\n\n\n\n

Ea a declarat pentru Live Science c\u0103 descoperirile ar putea oferi, de asemenea, indicii privind modul de regenerare a \u021besutului cardiac \u00eentr-un mod \u021bintit. \u0218i deoarece cancerul cardiac este at\u00e2t de rar, \u201eaceast\u0103 cercetare ar putea avea un impact mai puternic \u00een contextul cancerelor care afecteaz\u0103 alte organe<\/em>\u201d, spune ea.<\/p>\n\n\n\n

Poten\u021bialul utiliz\u0103rii stimul\u0103rii mecanice \u00een terapiile \u00eempotriva cancerului este o \u201eidee interesant\u0103 care merit\u0103 explorat\u0103<\/em>\u201d, a spus Phillippi. Dar aceasta necesit\u0103 o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a modului \u00een care propriet\u0103\u021bile \u021besutului care \u00eenconjoar\u0103 celulele canceroase le afecteaz\u0103 capacitatea de a percepe for\u021bele mecanice.<\/p>\n\n\n\n

Cu noile lor benzi care vibreaz\u0103 pentru a stimula celulele canceroase, echipa sper\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 un studiu clinic \u00een termen de 4 ani. Pentru aceasta, vor avea nevoie ca primele prototipuri ale acestor sisteme s\u0103 fie gata pentru utilizare la om, a spus Zacchigna. Va fi esen\u021bial s\u0103 se identifice momentul potrivit pentru implementarea terapiei \u0219i pacien\u021bii care ar beneficia cel mai mult de aceasta, a men\u021bionat ea.<\/p>\n\n\n\n

O provocare major\u0103 este confirmarea faptului c\u0103 aceast\u0103 stimulare mecanic\u0103 este o procedur\u0103 sigur\u0103, a spus Zacchigna.<\/p>\n\n\n\n

\u201eTemerile mele sunt c\u0103, prin comprimarea unei tumori, am putea favoriza r\u0103sp\u00e2ndirea acesteia<\/em>\u201d, a spus ea. \u201eAcesta este un aspect pe care trebuie s\u0103-l excludem cu adev\u0103rat \u00eenainte de a merge mai departe<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 abordare ar putea fi g\u0103sirea unor medicamente care s\u0103 imite efectele epigenetice ale b\u0103t\u0103ilor inimii, f\u0103r\u0103 a mai fi nevoie de stimulare mecanic\u0103. Echipa exploreaz\u0103 \u0219i aceast\u0103 idee.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. Heartbeats-physically-stop-cardiac-cancer-from-growing-and-that-could-be-key-to-thwarting-other-cancers-too<\/a> (inclusiv sursa imaginii)<\/li>
  2. World-heart-day-september-29<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 6 minute Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) \u0219i Federa\u021bia Mondial\u0103 a Inimii au instituit Ziua Mondial\u0103 a Inimii \u00een 1999. Ini\u021bial, Ziua Mondial\u0103 a Inimii era s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u00een ultima duminic\u0103 a lunii septembrie. Din 2011, data de 29 septembrie a devenit Ziua Mondial\u0103 a Inimii. De ce este at\u00e2t de important\u0103? […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9883,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,150,6,151],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9896"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9896"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9896\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9898,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9896\/revisions\/9898"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9883"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9896"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9896"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9896"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}