{"id":9947,"date":"2026-10-26T09:40:02","date_gmt":"2026-10-26T07:40:02","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9947"},"modified":"2026-10-26T09:55:03","modified_gmt":"2026-10-26T07:55:03","slug":"cum-se-combate-dementa-episodul-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9947","title":{"rendered":"Cum se combate demen\u021ba \u2013 episodul 2"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n
\"\"<\/a>
Ilustra\u021bie: Debora Szpilman<\/em><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

O serie de studii despre demen\u021b\u0103 este \u00eencurajatoare \u0219i contrazice ipoteza conform c\u0103reia statele dezvoltate, de exemplu, Statele Unite ale Americii sau cele din Europa, se vor confrunta cu o epidemie din ce \u00een ce mai grav\u0103 a acestei afec\u021biuni.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest episod continu\u0103m s\u0103 vorbim despre o serie de motive pentru care inciden\u021ba demen\u021bei a sc\u0103zut at\u00e2t de rapid \u00een ultimii 40 de ani, despre factorii de risc, despre cum anumite vaccinuri o pot preveni, despre progresele din domeniul tratamentului \u0219i despre ce teste ajut\u0103 la depistarea precoce.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 este s\u0103 ne referim la motivele pentru care inciden\u021ba demen\u021bei a sc\u0103zut<\/strong>, printre acestea se num\u0103r\u0103 \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birile din domeniul educa\u021biei \u0219i eforturile \u00eencununate de succes pentru a reduce bolile cardiace \u0219i accidentele vasculare cerebrale, care au contribuit la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului.<\/p>\n\n\n\n

\u201eC\u00e2nd am absolvit facultatea de medicin\u0103, ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu mult timp \u00een urm\u0103, credeam c\u0103 demen\u021ba era pur \u0219i simplu una dintre acele lucruri care te loveau din spa\u021biul cosmic, \u00eentr-un mod complet aleatoriu<\/em>\u201d, spune Gill Livingston, de la University College London, care conduce Comisia Lancet. \u201eEste extrem de pozitiv \u0219i plin de speran\u021b\u0103 faptul c\u0103 \u0219tim acum c\u0103 politicile publice \u0219i fiecare persoan\u0103 \u00een parte pot face foarte multe pentru a schimba aceast\u0103 situa\u021bie<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, cercet\u0103torii continu\u0103 s\u0103 descopere noi factori de risc<\/strong>. \u00cen 2024, de exemplu, Comisia Lancet a ad\u0103ugat la aceast\u0103 list\u0103 de factori de risc pierderea vederii netratat\u0103 \u0219i nivelurile ridicate de LDL, un tip de colesterol. Apoi, cercet\u0103torii au identificat unele asupra c\u0103rora se poate ac\u021biona cu u\u0219urin\u021b\u0103, cum ar fi folosirea regulat\u0103 a a\u021bei dentare, deoarece se consider\u0103 c\u0103 inflama\u021bia provocat\u0103 de gingiile infectate poate afecta creierul. Al\u021bi factori, cum ar fi somnul de proast\u0103 calitate, ar putea pur \u0219i simplu s\u0103 le ofere insomniacilor anxio\u0219i \u00eenc\u0103 un motiv s\u0103 stea treji \u0219i s\u0103-\u0219i fac\u0103 griji. Iar al\u021bi factori de risc se pot dovedi a fi o arm\u0103 cu dou\u0103 t\u0103i\u0219uri. De exemplu, persoanele cu profesii solicitante \u0219i captivante (cum ar fi cercet\u0103torii \u0219i jurnali\u0219tii) nu au nevoie s\u0103 fac\u0103 exerci\u021bii cognitive suplimentare pentru a-\u0219i men\u021bine creierul agil. Dar astfel de meserii pot fi \u0219i mai stresante, ceea ce s-ar putea dovedi, la r\u00e2ndul s\u0103u, un factor de risc.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile relev\u0103, de asemenea, interven\u021bii nea\u0219teptate care ajut\u0103 la men\u021binerea agerimii min\u021bii pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim<\/strong>. Una dintre cele mai promi\u021b\u0103toare provine dintr-o analiz\u0103 realizat\u0103 de Pascal Geldsetzer, de la Universitatea Stanford, \u0219i echipa sa, privind un experiment natural desf\u0103\u0219urat \u00een \u021aara Galilor. \u00cen 2013, aceast\u0103 regiune britanic\u0103 a \u00eenceput s\u0103 ofere vaccin\u0103ri gratuite persoanelor cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 70 \u0219i 79 de ani, prin intermediul sistemului de s\u0103n\u0103tate public\u0103. Aceast\u0103 schimbare sem\u0103na cu un studiu randomizat controlat (RCT), \u00een sensul c\u0103 un num\u0103r mare de persoane au fost \u00eemp\u0103r\u021bite aproape la \u00eent\u00e2mplare \u00een dou\u0103 grupuri: cei care \u00eempliniser\u0103 deja 80 de ani \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nile dinaintea \u00eenceperii programului \u0219i, prin urmare, nu erau eligibili pentru vaccinare; \u0219i cei care au \u00eemplinit 80 de ani \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nile de dup\u0103, dintre care aproximativ jum\u0103tate au fost vaccina\u021bi corespunz\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n

Studiul a constatat c\u0103 un vaccin destinat prevenirii zonei zoster, o form\u0103 de varicel\u0103 care afecteaz\u0103 \u00een principal persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103, a redus, de asemenea, riscul de a dezvolta demen\u021b\u0103 cu 20% timp de cel pu\u021bin \u0219apte ani dup\u0103 administrare. Aceast\u0103 concluzie a fost confirmat\u0103 de studii similare din Australia \u0219i Canada. \u201eAm fost extrem de entuziasma\u021bi de aceast\u0103 descoperire<\/em>\u201d, spune domnul Geldsetzer, \u201edeoarece a demonstrat c\u0103 o interven\u021bie at\u00e2t de simpl\u0103 \u0219i ieftin\u0103 ar putea preveni, poten\u021bial, o cincime din cazuri<\/em>\u201d. Un studiu mai recent, realizat de aceea\u0219i echip\u0103, sugereaz\u0103 c\u0103 vaccinul \u00eencetine\u0219te, de asemenea, progresia demen\u021bei la persoanele care sufer\u0103 deja de aceast\u0103 afec\u021biune \u00eenainte de vaccinare.<\/p>\n\n\n\n

Aceste rezultate nu sunt doar \u00eencurajatoare \u00een sine, ci deschid \u0219i perspective tentante privind beneficii suplimentare. Ar trebui ca oamenii s\u0103 fie vaccina\u021bi la o v\u00e2rst\u0103 mai t\u00e2n\u0103r\u0103 \u2013 s\u0103 zicem, la 50 de ani \u2013 av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 demen\u021ba poate dura ani de zile \u00eenainte s\u0103 se manifeste? Ar trebui ca persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 vaccinuri de rapel periodice de-a lungul anilor?<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, ve\u0219tile privind tratamentele dezvoltate special pentru demen\u021b\u0103 sunt mai pu\u021bin \u00eencurajatoare<\/strong>. P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, se credea c\u0103 cele mai promi\u021b\u0103toare medicamente sunt anticorpii precum Lecanemab \u0219i Donanemab, care se leag\u0103 de beta-amiloid – o protein\u0103 care blocheaz\u0103 creierul persoanelor cu Alzheimer – \u0219i \u00eel elimin\u0103. \u00cens\u0103 studiile sugereaz\u0103 c\u0103 acestea ofer\u0103 beneficii modeste \u00een practic\u0103 \u0219i prezint\u0103 riscuri semnificative de s\u00e2ngerare sau umflare a creierului, \u00een special pentru persoanele cu gena ApoE4, cu alte cuvinte, persoanele care au cea mai mare nevoie de aceste medicamente sunt \u0219i cele expuse celui mai mare risc de a suferi efecte adverse din cauza lor. Pentru unii, aceste descoperiri pun sub semnul \u00eentreb\u0103rii ipoteza conform c\u0103reia aglomer\u0103rile de amiloid cauzeaz\u0103 boala Alzheimer \u0219i c\u0103 eliminarea lor ar putea vindeca boala. Al\u021bii sus\u021bin c\u0103 aceste medicamente trebuie administrate mai devreme \u00een via\u021b\u0103 pentru a fi eficiente.<\/p>\n\n\n\n

Unii observatori sper\u0103 c\u0103 medicamentele GLP-1, medicamente pentru sl\u0103bit adesea prezentate ca un remediu miraculos pentru aproape orice, ar putea face creierul la fel de zvelt ca talia. Un studiu randomizat controlat (RCT) a constatat c\u0103 acestea nu ofer\u0103 beneficii persoanelor care sufer\u0103 deja de Alzheimer, de\u0219i studii observa\u021bionale anterioare sugeraser\u0103 c\u0103 persoanele care luau acest tip de medicamente aveau un risc mai mic de a dezvolta demen\u021b\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prezent se desf\u0103\u0219oar\u0103 studii clinice pentru a testa numeroase medicamente ca tratamente pentru demen\u021b\u0103, inclusiv multe care au fost ini\u021bial dezvoltate pentru alte afec\u021biuni. La sala de sport EasyFit din centrul ora\u0219ului Helsinki, un grup de femei cu p\u0103rul c\u0103runt, \u00eembr\u0103cate \u00een lycra, se afl\u0103 \u00een fruntea acestui efort. Ele \u00ee\u0219i \u00eencep exerci\u021biile de \u00eenc\u0103lzire sub \u00eendrumarea bl\u00e2nd\u0103 a unui fizioterapeut. \u00cen urm\u0103toarea or\u0103, ele ridic\u0103 greut\u0103\u021bi, balanseaz\u0103 kettlebell-uri, se distreaz\u0103 \u0219i r\u00e2d din toat\u0103 inima, ca parte a unui studiu clinic randomizat (RCT). \u201eBoala Alzheimer este o problem\u0103 real\u0103<\/em>\u201d, spune Riita, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 77 de ani. \u201eDac\u0103 se poate face ceva pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi metodele de ajutorare a oamenilor, mi-ar pl\u0103cea foarte mult s\u0103 fac parte din acest demers<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Riita \u0219i prietenii ei se num\u0103r\u0103 printre cele aproape 600 de persoane din trei \u021b\u0103ri care particip\u0103 la studiul MET-FINGER, care combin\u0103 un stil de via\u021b\u0103 mai s\u0103n\u0103tos cu metformina, un medicament pentru diabet, pentru a vedea dac\u0103 acestea pot preveni sau, cel pu\u021bin, \u00eent\u00e2rzia apari\u021bia diverselor tipuri de demen\u021b\u0103. Alte studii examineaz\u0103 activit\u0103\u021bi de la saune p\u00e2n\u0103 la b\u0103i de ghea\u021b\u0103, \u00een c\u0103utarea unor metode de a stimula mintea.<\/p>\n\n\n\n

Deocamdat\u0103, chiar \u0219i cele mai optimiste prognoze indic\u0103 totu\u0219i o cre\u0219tere a num\u0103rului total de cazuri de demen\u021b\u0103 \u00een urm\u0103toarele decenii, de\u0219i \u00eentr-un ritm mult mai lent dec\u00e2t \u00eenainte, pe m\u0103sur\u0103 ce r\u00e2ndurile persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 se \u00eengroa\u0219\u0103. Cu toate acestea, exist\u0103 motive \u00eentemeiate s\u0103 sper\u0103m c\u0103 o combina\u021bie de medicamente, vaccin\u0103ri, schimb\u0103ri ale stilului de via\u021b\u0103 \u0219i ale politicilor ar putea modifica \u0219i mai mult aceast\u0103 tendin\u021b\u0103. Este chiar posibil ca num\u0103rul total de persoane cu demen\u021b\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een cur\u00e2nd s\u0103 scad\u0103 \u00een \u021b\u0103rile bogate.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te depistarea precoce a bolii, un nou test de s\u00e2nge bazat pe ARN se arat\u0103 promi\u021b\u0103tor.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Practic, au fost identifica\u021bi biomarkeri de ARN proveni\u021bi din creier care ar putea ajuta la depistarea bolii Alzheimer printr-un simplu test de s\u00e2nge, reduc\u00e2nd poten\u021bial dependen\u021ba de scan\u0103rile cerebrale costisitoare \u0219i de punc\u021biile lombare invazive.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cazul bolii Alzheimer, diagnosticarea poate fi dificil\u0103, \u00een special \u00een stadiile incipiente, c\u00e2nd simptomele se pot suprapune cu cele ale altor afec\u021biuni. Prin urmare, diagnosticul precoce devine important pentru a combate boala \u00eenc\u0103 din stadiile sale cele mai timpurii, \u00eenainte de apari\u021bia leziunilor cerebrale ireversibile sau a declinului mental.<\/p>\n\n\n\n

Pe c\u00e2nd abord\u0103rile diagnostice de p\u00e2n\u0103 acum se bazau adesea pe examin\u0103ri imagistice costisitoare sau pe proceduri invazive, cum ar fi punc\u021biile lombare pentru analiza lichidului cefalorahidian, testele mai pu\u021bin invazive, care m\u0103soar\u0103 biomarkerii din s\u00e2nge, ar putea oferi o alternativ\u0103 mai practic\u0103 pentru screeningul clinic de rutin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Acest nou studiu sugereaz\u0103 c\u0103 moleculele minuscule de acid ribonucleic (ARN) transportate \u00een s\u00e2nge ar putea ajuta la detectarea bolii Alzheimer mai devreme \u0219i \u00eentr-un mod mai pu\u021bin invaziv dec\u00e2t metodele de diagnostic actuale. Echipa de cercet\u0103tori din cadrul acestui studiu a analizat structuri minuscule eliberate de celule, care pot transporta informa\u021bii moleculare din creier \u00een fluxul sanguin, \u0219i a descoperit semn\u0103turi distincte de ARN asociate cu boala Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n

Publicate \u00een Nature Communications, rezultatele eviden\u021biaz\u0103 biomarkeri ARN specifici creierului care circul\u0103 \u00een fluxul sanguin \u0219i care ar putea sta la baza unui test simplu de s\u00e2nge pentru depistarea bolii Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n

Acest lucru vine \u00een completarea eforturilor de a dezvolta instrumente accesibile pentru diagnosticarea afec\u021biunilor neurodegenerative \u00eenainte ca simptomele s\u0103 devin\u0103 severe.<\/p>\n\n\n\n

De ce sunt biomarkerii ARN importan\u021bi ? <\/strong>\u00cen prezent, majoritatea testelor de depistare a bolii Alzheimer bazate pe analize de s\u00e2nge se concentreaz\u0103 pe m\u0103surarea proteinelor asociate cu boala, precum beta-amiloidul \u0219i proteina tau fosforilat\u0103. \u00a0<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, echipa din acest studiu sugereaz\u0103 c\u0103 ARN-ul ar putea ajuta la identificarea proceselor patologice chiar mai devreme dec\u00e2t markerii proteici. Ace\u0219tia propun c\u0103 modific\u0103rile la nivelul ARN-ului pot ap\u0103rea \u00eenainte de a se acumula o cantitate semnificativ\u0103 de proteine sau de a se dezvolta o patologie cerebral\u0103 detectabil\u0103, oferind poten\u021bial o fereastr\u0103 mai larg\u0103 pentru interven\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Un test de s\u00e2nge capabil s\u0103 identifice modific\u0103rile asociate cu boala Alzheimer \u00eenainte de apari\u021bia unui declin semnificativ ar putea ajuta medicii s\u0103 monitorizeze persoanele aflate \u00een grupul de risc, s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 selec\u021bia pacien\u021bilor pentru studiile clinice \u0219i, poten\u021bial, s\u0103 permit\u0103 un tratament mai precoce.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i rezultatele sunt promi\u021b\u0103toare, studiul se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eentr-un stadiu incipient. Cercet\u0103torii subliniaz\u0103 c\u0103 vor fi necesare studii clinice mai ample \u00eenainte ca biomarkerii ARN s\u0103 poat\u0103 fi utiliza\u021bi \u00een practica medical\u0103 de rutin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, nu este \u00eenc\u0103 clar c\u00e2t de precis se pot distinge biomarkerii bolii Alzheimer de cei ai altor forme de demen\u021b\u0103 sau de tulbur\u0103ri neurologice. Prin urmare, va fi necesar\u0103 o validare suplimentar\u0103 \u00een diverse popula\u021bii de pacien\u021bi \u0219i \u00een diverse contexte medicale.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, rezultatele contribuie la un domeniu \u00een rapid\u0103 expansiune, axat pe detectarea bolii Alzheimer pe baza analizelor de s\u00e2nge.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i sunt necesare cercet\u0103ri suplimentare, acestea ar putea oferi o cale poten\u021bial\u0103 c\u0103tre un diagnostic mai simplu \u0219i mai pu\u021bin invaziv, complet\u00e2nd sau chiar \u00eembun\u0103t\u0103\u021bind abord\u0103rile existente bazate pe proteine \u0219i ajut\u00e2nd medicii s\u0103 detecteze boala Alzheimer mai devreme dec\u00e2t oric\u00e2nd.<\/p>\n\n\n\n

Iar progresele \u00een direc\u021bia utiliz\u0103rii testelor de s\u00e2nge \u00een practic\u0103 sunt evidente. De exemplu, pe 24 august 2026, FDA din SUA a aprobat un nou test de s\u00e2nge (al patrulea) care folose\u0219te un singur biomarker pentru a ajuta medicii s\u0103 detecteze semnele bolii Alzheimer.<\/strong> Testul ajut\u0103 medicii s\u0103 determine at\u00e2t confirmarea (rezultat pozitiv) a patologiei amiloide, c\u00e2t \u0219i excluderea (rezultat negativ) a acesteia, o caracteristic\u0103 distinctiv\u0103 a bolii Alzheimer. El este destinat \u00een mod specific persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 de 55 de ani \u0219i peste, care prezint\u0103 semne sau simptome de declin cognitiv. Acest test de s\u00e2nge, denumit Elecsys pTau217, nu este primul test pentru Alzheimer aprobat de FDA. Ceea ce distinge noul test Elecsys pTau217 de preceden\u021bii este faptul c\u0103 este un test cu un singur biomarker care, potrivit produc\u0103torului s\u0103u, sus\u021bine at\u00e2t evaluarea de confirmare (rezultat pozitiv), c\u00e2t \u0219i cea de excludere (rezultat negativ) a patologiei amiloide, utiliz\u00e2nd acelea\u0219i valori-limit\u0103 validate at\u00e2t \u00een asisten\u021ba medical\u0103 primar\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een cea de specialitate.<\/p>\n\n\n\n

Elecsys pTau217 este o recoltare standard de s\u00e2nge, de acela\u0219i tip cu cea pe care pacien\u021bii o fac deja pentru analizele de rutin\u0103 ale colesterolului sau ale glicemiei.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de faptul c\u0103 aceste teste pot oferi informa\u021bii foarte importante despre patologia asociat\u0103 cu boala Alzheimer, r\u0103m\u00e2ne esen\u021bial c\u0103 \u00eengrijirea pacientului necesit\u0103 \u00een continuare stabilirea dac\u0103 acea patologie explic\u0103 simptomele, \u00een ce stadiu al bolii se afl\u0103 persoana, ce alte afec\u021biuni ar putea contribui la acestea \u0219i ce tratament sau plan de \u00eengrijire este adecvat. Iar aici revenim la discu\u021bia despre progresul limitat \u00een ceea ce prive\u0219te tratamentele, ceea ce face preven\u021bia o direc\u021bie c\u0103reia merit\u0103 s\u0103-i acord\u0103m o aten\u021bie sporit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. How-dementia-is-being-defeated<\/a> (inclusive sursa foto)<\/li>
  2. Fda-clears-first-single-biomarker-blood-test-alzheimers<\/a><\/li>
  3. New-rna-based-blood-shows-promise-earlier-alzheimers-detection<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute O serie de studii despre demen\u021b\u0103 este \u00eencurajatoare \u0219i contrazice ipoteza conform c\u0103reia statele dezvoltate, de exemplu, Statele Unite ale Americii sau cele din Europa, se vor confrunta cu o epidemie din ce \u00een ce mai grav\u0103 a acestei afec\u021biuni. \u00cen acest episod continu\u0103m s\u0103 vorbim despre o serie […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9931,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,150,3,151],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9947"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9947"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9947\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9948,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9947\/revisions\/9948"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9931"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9947"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9947"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9947"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}