{"id":9949,"date":"2026-10-26T09:41:48","date_gmt":"2026-10-26T07:41:48","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9949"},"modified":"2026-10-26T09:55:06","modified_gmt":"2026-10-26T07:55:06","slug":"doua-evenimente-medicale-dedicate-sanatatii-mintale-in-luna-octombrie-de-la-ziua-europeana-impotriva-depresiei-la-ziua-mondiala-a-sanatatii-mintale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9949","title":{"rendered":"Dou\u0103 evenimente medicale dedicate s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale \u00een luna octombrie – de la Ziua European\u0103 \u00eempotriva Depresiei la Ziua Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii Mintale \u2013"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 8 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

Ziua European\u0103 a Depresiei<\/strong> a fost lansat\u0103 cu mai bine de 20 de ani \u00een urm\u0103 de Asocia\u021bia European\u0103 pentru Depresie \u0219i va avea loc anul acesta pe 4 octombrie 2026<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Sub deviza \u201eOpri\u021bi depresia! Aduce\u021bi lumin\u0103 \u00een \u00eentuneric\u201d, d\u0103 un exemplu pentru o mai bun\u0103 educare \u0219i o abordare cu mai mult\u0103 sensibilitate \u00een societate. \u00cen acela\u0219i timp, se urm\u0103re\u0219te reducerea continu\u0103 a stigmatiz\u0103rii bolilor mintale.<\/p>\n\n\n\n

Depresia este una dintre cele mai frecvente boli mintale \u2013 \u0219i poate schimba profund via\u021ba. Pentru cei afecta\u021bi, boala \u00eenseamn\u0103 adesea mult mai mult dec\u00e2t o depresie temporar\u0103: poate reduce semnificativ calitatea vie\u021bii, poate \u00eengreuna via\u021ba de zi cu zi \u0219i poate determina persoanele afectate s\u0103 se retrag\u0103 din ce \u00een ce mai mult \u0219i s\u0103 piard\u0103 contactul cu familia, prietenii \u0219i mediul social. Efectele depresiei dep\u0103\u0219esc astfel experien\u021ba individual\u0103: pot afecta familiile \u0219i rela\u021biile sociale, precum \u0219i via\u021ba profesional\u0103 \u0219i participarea social\u0103. Prin urmare, depresia nu este doar o problem\u0103 personal\u0103, ci \u0219i una social\u0103. \u00cen plus, este \u0219i o povar\u0103 societal\u0103 grea, deoarece aproximativ una din cinci persoane va suferi de depresie pe parcursul vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Despre identificarea riscului de depresie<\/strong> se vorbe\u0219te din ce \u00een ce mai mult. De exemplu, locul \u00een care privirea unui copil se opre\u0219te asupra fe\u021belor fericite \u0219i a celor triste poate dezv\u0103lui indicii surprinz\u0103toare despre riscul s\u0103u de a suferi de depresie mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Depresia poate schimba tipul de fe\u021be emo\u021bionale pe care copiii le observ\u0103 cel mai des, dar acest model pare s\u0103 depind\u0103 de istoricul familial. Copiii cu un risc familial mai ridicat s-au concentrat din ce \u00een ce mai mult asupra fe\u021belor triste, \u00een timp ce copiii cu risc mai sc\u0103zut, dar cu simptome \u00een cre\u0219tere, au acordat mai pu\u021bin\u0103 aten\u021bie celor fericite.<\/p>\n\n\n\n

Aten\u021bia copiilor fa\u021b\u0103 de fe\u021bele fericite \u0219i triste poate oferi indicii despre modul \u00een care se dezvolt\u0103 depresia, iar istoricul familial pare s\u0103 modeleze aceste tipare.<\/em> Sursa: AI\/ScienceDaily.com<\/p>\n\n\n\n

Un z\u00e2mbet sau o \u00eencruntare pot dezv\u0103lui mai mult dec\u00e2t simpla emo\u021bie. Fe\u021bele care capteaz\u0103 aten\u021bia unui copil ar putea oferi indicii importante despre s\u0103n\u0103tatea sa mintal\u0103 \u0219i despre modul \u00een care se dezvolt\u0103 depresia.<\/p>\n\n\n\n

Un nou studiu realizat de Universitatea Binghamton, din cadrul Universit\u0103\u021bii de Stat din New York (SUNY)<\/strong>, sugereaz\u0103 c\u0103 depresia poate influen\u021ba intensitatea cu care copiii se concentreaz\u0103 asupra expresiilor emo\u021bionale, cum ar fi fe\u021bele fericite sau triste. Modelul pare s\u0103 difere \u00een func\u021bie de existen\u021ba sau nu a antecedentelor familiale de depresie la un copil.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii studiaz\u0103 modul \u00een care se dezvolt\u0103 depresia la copii \u0219i adolescen\u021bi, acord\u00e2nd o aten\u021bie deosebit\u0103 modului \u00een care istoricul familial \u0219i experien\u021bele emo\u021bionale pot influen\u021ba vulnerabilitatea \u00een timp. Prin identificarea acestor tipare \u00een timp ce copiii se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een perioada de dezvoltare, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 sper\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mai bine cine ar putea fi expus unui risc mai mare \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 strategiile de prevenire.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMajoritatea vulnerabilit\u0103\u021bilor pe care le analiz\u0103m sunt \u00eenc\u0103 \u00een curs de dezvoltare \u00een aceast\u0103 perioad\u0103<\/em>\u201d, a declarat Brandon Gibb, director al Institutului pentru Tulbur\u0103ri de Stare de Spirit \u0219i profesor emerit de psihologie la SUNY. \u201ePo\u021bi observa aceste aspecte pe m\u0103sur\u0103 ce se dezvolt\u0103, \u00een loc s\u0103 le studiezi abia dup\u0103 ce au ap\u0103rut deja \u0219i sunt destul de stabile<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Studiul de la Binghamton a fost conceput pentru a investiga aceast\u0103 \u00eentrebare legat\u0103 de asocierea depresiei cu fe\u021bele triste prin urm\u0103rirea at\u00e2t a simptomelor depresive, c\u00e2t \u0219i a tiparelor de aten\u021bie de-a lungul timpului. Potrivit cercet\u0103torilor, acesta este primul studiu care examineaz\u0103 modul \u00een care schimb\u0103rile survenite la unul dintre ace\u0219ti factori pot prezice schimb\u0103ri ulterioare la cel\u0103lalt \u00een r\u00e2ndul copiilor.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAdev\u0103rata noutate const\u0103 \u00een faptul c\u0103 am analizat aceste rela\u021bii tranzac\u021bionale<\/em>\u201d, a declarat Kelly Gair, doctorand\u0103 la Binghamton \u0219i autoare principal\u0103 a articolului. \u201eAm analizat modul \u00een care tendin\u021bele de aten\u021bie \u0219i simptomele depresive se preziceau reciproc de-a lungul intervalelor de timp, ceea ce este deosebit de inovator \u0219i nu a mai fost f\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Echipa de cercetare, din care a f\u0103cut parte \u0219i Leslie A. Brick de la Universitatea din New Mexico, a urm\u0103rit 242 de copii \u0219i mamele lor timp de doi ani. Participan\u021bii au fost evalua\u021bi la fiecare \u0219ase luni.<\/p>\n\n\n\n

La fiecare vizit\u0103, copiii priveau perechi de fe\u021be pe un ecran. O fa\u021b\u0103 prezenta o expresie neutr\u0103, \u00een timp ce cealalt\u0103 exprima o emo\u021bie (bucurie, triste\u021be sau furie). Tehnologia de urm\u0103rire a mi\u0219c\u0103rilor oculare a m\u0103surat care dintre fe\u021be a captat aten\u021bia copilului \u0219i pentru c\u00e2t timp.<\/p>\n\n\n\n

Rezultatele sugereaz\u0103 \u0219i c\u0103 intensificarea simptomelor depresive nu afecteaz\u0103 aten\u021bia fiec\u0103rui copil \u00een acela\u0219i mod. Antecedentele familiale par s\u0103 joace un rol important.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen r\u00e2ndul copiilor ale c\u0103ror mame aveau antecedente de tulburare depresiv\u0103 major\u0103, intensificarea simptomelor depresive a fost asociat\u0103 cu o aten\u021bie sporit\u0103 acordat\u0103 fe\u021belor triste. Cu alte cuvinte, pe m\u0103sur\u0103 ce ace\u0219ti copii prezentau ei \u00een\u0219i\u0219i mai multe simptome, aten\u021bia lor era atras\u0103 din ce \u00een ce mai mult c\u0103tre expresiile de triste\u021be.<\/p>\n\n\n\n

\u201ePentru cei care se afl\u0103 deja \u00een grupul de risc, cu c\u00e2t ace\u0219ti copii se confrunt\u0103 mai mult cu depresia, cu at\u00e2t \u00ee\u0219i pierd mai mult capacitatea de a-\u0219i \u00eendrepta aten\u021bia departe de lucrurile triste din jurul lor<\/em>\u201d, a spus Gibb.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u0218tim c\u0103, atunci c\u00e2nd e\u0219ti deprimat, se schimb\u0103 lucrurile la care \u00ee\u021bi \u00eendrep\u021bi aten\u021bia<\/em>\u201d, a spus Gair. \u201eRezultatele noastre sugereaz\u0103 c\u0103 aceste schimb\u0103ri pot fi mai de durat\u0103 \u0219i pot diferi \u00een func\u021bie de istoricul familial. O ipotez\u0103 este c\u0103, pentru copiii mamelor cu depresie, care sunt expu\u0219i la mai multe expresii faciale de triste\u021be \u00een urma interac\u021biunilor cu mama lor, aceste tipuri de expresii faciale devin \u0219i mai evidente atunci c\u00e2nd ei \u00een\u0219i\u0219i sufer\u0103 de depresie, astfel \u00eenc\u00e2t aten\u021bia lor r\u0103m\u00e2ne din ce \u00een ce mai fixat\u0103 asupra expresiilor triste<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Un model diferit a ap\u0103rut \u00een r\u00e2ndul copiilor ale c\u0103ror mame nu aveau antecedente de depresie. Atunci c\u00e2nd simptomele depresive s-au intensificat la ace\u0219ti copii, ei nu au devenit mai concentra\u021bi asupra expresiilor triste. \u00cen schimb, au acordat mai pu\u021bin\u0103 aten\u021bie fe\u021belor fericite.<\/p>\n\n\n\n

\u201eLa copiii no\u0219tri cu risc mai sc\u0103zut, ceea ce pare s\u0103 se \u00eent\u00e2mple este c\u0103 experien\u021bele de depresie erodeaz\u0103 un factor protector, \u0219i anume c\u00e2t\u0103 aten\u021bie acord\u0103 fe\u021belor fericite<\/em>\u201d, a spus Gibb.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 distinc\u021bie sugereaz\u0103 c\u0103 depresia poate altera aten\u021bia emo\u021bional\u0103 prin c\u0103i diferite, \u00een func\u021bie de nivelul de risc familial al copilului. Pentru unii copii, triste\u021bea poate deveni din ce \u00een ce mai greu de ignorat. Pentru al\u021bii, semnalele emo\u021bionale pozitive pot pur \u0219i simplu s\u0103 aib\u0103 o probabilitate mai mic\u0103 de a le capta aten\u021bia.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii continu\u0103 s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 copiii pe m\u0103sur\u0103 ce ace\u0219tia intr\u0103 \u00een adolescen\u021b\u0103, o perioad\u0103 \u00een care riscul de a dezvolta depresie cre\u0219te pentru mul\u021bi tineri. Ei sper\u0103 astfel s\u0103 determine dac\u0103 aceste tipare de aten\u021bie din copil\u0103rie sunt asociate cu o probabilitate mai mare de a primi un diagnostic de depresie mai t\u00e2rziu.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. Copiii cu risc de depresie r\u0103m\u00e2n \u201ebloca\u021bi\u201d pe fe\u021bele triste | ScienceDaily<\/a><\/li>
  2. Ziua European\u0103 a Depresiei 2026: S\u0103 facem depresia vizibil\u0103 \u00bb Ziua European\u0103 a Depresiei<\/a><\/li>
  3. Profiluri latente ale compasiunii fa\u021b\u0103 de sine, fa\u021b\u0103 de al\u021bi oameni \u0219i fa\u021b\u0103 de animale: un studiu realizat \u00een dou\u0103 momente – ScienceDirect<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 8 minute Ziua European\u0103 a Depresiei a fost lansat\u0103 cu mai bine de 20 de ani \u00een urm\u0103 de Asocia\u021bia European\u0103 pentru Depresie \u0219i va avea loc anul acesta pe 4 octombrie 2026. Sub deviza \u201eOpri\u021bi depresia! Aduce\u021bi lumin\u0103 \u00een \u00eentuneric\u201d, d\u0103 un exemplu pentru o mai bun\u0103 educare \u0219i o […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9940,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,150,6,151],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9949"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9949"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9949\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9952,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9949\/revisions\/9952"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9940"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9949"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9949"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9949"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}