{"id":9956,"date":"2026-10-26T09:46:42","date_gmt":"2026-10-26T07:46:42","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9956"},"modified":"2026-10-26T09:55:14","modified_gmt":"2026-10-26T07:55:14","slug":"longevitatea-9-lucruri-pe-care-expertii-te-sfatuiesc-sa-le-faci-la-mijlocul-vietii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9956","title":{"rendered":"Longevitatea: 9 lucruri pe care exper\u021bii te sf\u0103tuiesc s\u0103 le faci la mijlocul vie\u021bii"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 11 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n
\"\"<\/a>
Credit: Suvi Suitiala<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Modul \u00een care \u00ee\u021bi tratezi corpul \u0219i creierul \u00een perioada de mijloc a vie\u021bii, definit\u0103 \u00een mod aproximativ ca fiind \u00eentre 40 \u0219i 60 de ani, poate influen\u021ba enorm modul \u00een care vei \u00eemb\u0103tr\u00e2ni \u00een deceniile urm\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

Germenii multor boli legate de v\u00e2rst\u0103, inclusiv bolile cardiovasculare, diabetul, cancerul \u0219i demen\u021ba, \u00eencol\u021besc la v\u00e2rsta de mijloc, a\u0219a c\u0103 este important s\u0103 \u00eencepi s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti la prevenire din timp. \u0218i este nevoie de o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103 de obiceiuri s\u0103n\u0103toase, nu doar de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, pentru a-\u021bi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi longevitatea.<\/p>\n\n\n\n

Din discu\u021biile cu exper\u021bii am aflat despre c\u00e2teva obiceiuri mici care pot face o mare diferen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

1. Exerci\u021bii fizice cu pauze<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Condi\u021bia fizic\u0103 cardiorespiratorie este unul dintre cei mai buni indicatori \u201eai longevit\u0103\u021bii \u0219i ai capacit\u0103\u021bii de a r\u0103m\u00e2ne activ \u0219i mobil \u00een ultimii ani de via\u021b\u0103<\/em>\u201d, spune dr. Guillem Gonzalez-Lomas, profesor asociat de chirurgie ortopedic\u0103 la \u0218coala de Medicin\u0103 Grossman a Universit\u0103\u021bii din New York.<\/p>\n\n\n\n

O modalitate de a-\u021bi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi capacitatea cardiorespiratorie este s\u0103 incluzi antrenament fizic cu pauze \u00een programul t\u0103u de antrenament de c\u00e2teva ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, recomand\u0103 dr. Gonzalez-Lomas.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, \u00een loc s\u0103 alerga\u021bi 30 de minute pe banda de alergare sau s\u0103 pedala\u021bi la biciclet\u0103 \u00eentr-un ritm constant, \u00eencerca\u021bi s\u0103 alterna\u021bi sprinturi de 30 de secunde cu pauze de 30 de secunde, de 10 ori. Va fi un antrenament mai scurt, dar, \u00een mod ideal, \u0219i unul mai intens, deoarece, pentru a ob\u021bine beneficiul maxim, \u201etrebuie s\u0103 v\u0103 dep\u0103\u0219i\u021bi cu adev\u0103rat limitele\u201d, a spus dr. Gonzalez-Lomas.<\/p>\n\n\n\n

2. Face\u021bi cump\u0103r\u0103turile \u00eenso\u021bit de un prieten.<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Mai mul\u021bi exper\u021bi au subliniat importan\u021ba rela\u021biilor sociale pentru s\u0103n\u0103tatea \u0219i bun\u0103starea pe termen lung a oamenilor.<\/p>\n\n\n\n

Oamenii adesea \u201enu consider\u0103 interac\u021biunea social\u0103 ca o interven\u021bie de bun\u0103stare<\/em>\u201d, a spus dr. Ezekiel Emanuel, profesor de etic\u0103 medical\u0103 \u0219i politici de s\u0103n\u0103tate la Facultatea de Medicin\u0103 Perelman a Universit\u0103\u021bii din Pennsylvania. Dar aceasta ar putea fi \u201ecea mai important\u0103 interven\u021bie de bun\u0103stare<\/em>\u201d, a ad\u0103ugat el.<\/p>\n\n\n\n

3. Consuma\u021bi alimente fermentate<\/strong>.<\/h2>\n\n\n\n

C\u00e2nd te g\u00e2nde\u0219ti la s\u0103n\u0103tatea corpului t\u0103u, nu uita de trilioanele de organisme care tr\u0103iesc \u00een interiorul t\u0103u: microbiomul t\u0103u, a spus dr. John Beard, profesor de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire productiv\u0103 la \u0218coala de S\u0103n\u0103tate Public\u0103 Mailman a Universit\u0103\u021bii Columbia.<\/p>\n\n\n\n

Un microbiom s\u0103n\u0103tos este asociat cu o \u00eemb\u0103tr\u00e2nire s\u0103n\u0103toas\u0103. Acesta este str\u00e2ns legat de sistemul imunitar \u0219i ajut\u0103 la controlul inflama\u021biei din organism, un factor major \u00een multe boli legate de v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile sunt \u00eenc\u0103 preliminare, dar exper\u021bii \u00eencep s\u0103 considere c\u0103 una dintre cele mai bune modalit\u0103\u021bi de a avea grij\u0103 de microbiom este s\u0103-l hr\u0103ne\u0219ti cu alimente fermentate, care adaug\u0103 mai mul\u021bi microbi benefici \u00een acest amestec. Ai putea s\u0103-\u021bi \u00eencepi ziua cu un bol de iaurt sau s\u0103 incluzi kefir sau varz\u0103 murat\u0103 \u00een dieta ta.<\/p>\n\n\n\n

4. Ridica\u021bi greut\u0103\u021bi.<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

De\u0219i capacitatea aerobic\u0103 este esen\u021bial\u0103 pentru o longevitate s\u0103n\u0103toas\u0103, din ce \u00een ce mai multe studii arat\u0103 c\u0103 for\u021ba muscular\u0103 ar putea fi la fel de important\u0103. Mu\u0219chii puternici sunt asocia\u021bi cu o longevitate mai mare \u0219i cu o autonomie mai mare la b\u0103tr\u00e2ne\u021be, \u00een timp ce pierderea excesiv\u0103 a masei musculare cre\u0219te riscul de fragilitate.<\/p>\n\n\n\n

Pe l\u00e2ng\u0103 beneficiile practice, antrenamentul de rezisten\u021b\u0103 determin\u0103 mu\u0219chii s\u0103 elibereze molecule de semnalizare numite miokine, dintre care unele ajut\u0103 la reducerea inflama\u021biei din organism.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ave\u021bi ceva antrenament, nu v\u0103 fie team\u0103 s\u0103 v\u0103 provoca\u021bi cu greut\u0103\u021bi mai mari, a spus dr. Gonzalez-Lomas. Dar dac\u0103 abia \u00eencepe\u021bi, \u201eorice exerci\u021biu de rezisten\u021b\u0103 pe care \u00eel face\u021bi va face diferen\u021ba<\/em>. Scopul este s\u0103 ajunge\u021bi la un punct \u00een care sim\u021bi\u021bi c\u0103 mu\u0219chii sunt solicita\u021bi \u0219i \u00eencep s\u0103 oboseasc\u0103<\/em>\u201d, a ad\u0103ugat acesta.<\/p>\n\n\n\n

5. Include\u021bi c\u00e2te pu\u021bin\u0103 protein\u0103 \u00een fiecare mas\u0103.<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Oamenii \u00eencep s\u0103 piard\u0103 mas\u0103 muscular\u0103 \u00een jurul v\u00e2rstei de 30 de ani, un proces care se accelereaz\u0103 dup\u0103 v\u00e2rsta de 60 de ani. Consumul unei cantit\u0103\u021bi suficiente de proteine, mai ales \u00een combina\u021bie cu antrenamentul de rezisten\u021b\u0103, poate ajuta la compensarea acestei pierderi.<\/p>\n\n\n\n

Acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eencepe\u021bi s\u0103 consuma\u021bi cantit\u0103\u021bi imense de proteine. Recomandarea general\u0103 de 0,8 p\u00e2n\u0103 la 1,2 grame de proteine pe kilogram de greutate corporal\u0103 este suficient\u0103, a spus dr. Elena Volpi, directoarea Institutului pentru Studii privind Longevitatea \u0219i \u00cemb\u0103tr\u00e2nirea de la UT Health San Antonio. Aceasta \u00eenseamn\u0103 \u00eentre 54 \u0219i 81 de grame de proteine pe zi pentru un adult de 68 kg.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a v\u0103 asigura c\u0103 primi\u021bi suficient\u0103 protein\u0103 \u00een fiecare zi \u0219i c\u0103 organismul dumneavoastr\u0103 o poate procesa \u00een mod optim, dr. Volpi a sugerat includerea unor surse de proteine \u00een fiecare mas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

6. Urca\u021bi pe sc\u0103ri.<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Exper\u021bii au vorbit despre importan\u021ba integr\u0103rii mi\u0219c\u0103rii regulate \u00een via\u021ba de zi cu zi, nu doar \u00een timpul sesiunilor dedicate de la sala de sport.<\/p>\n\n\n\n

\u201eNu a\u0219 numi-o exerci\u021biu fizic, ci activitate fizic\u0103\u201d, a spus dr. Volpi.<\/p>\n\n\n\n

Mai multe studii au ar\u0103tat c\u0103 parcurgerea  a aproximativ 7000 de pa\u0219i pe zi reduce semnificativ riscul de deces \u0219i de boli asociate cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea. Pute\u021bi integra aceast\u0103 mi\u0219care zilnic\u0103 \u00een diverse moduri: urc\u00e2nd sc\u0103rile \u00een loc s\u0103 folosi\u021bi liftul, merg\u00e2nd pe jos \u00een loc s\u0103 conduce\u021bi undeva sau, dac\u0103 totu\u0219i trebuie s\u0103 conduce\u021bi, parc\u00e2nd la distan\u021b\u0103 de intrare. \u00cen timp, ace\u0219ti pa\u0219i \u00een plus se adun\u0103 \u0219i pot face o diferen\u021b\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea dumneavoastr\u0103.<\/p>\n\n\n\n

7. Face\u021bi-v\u0103 vaccinul \u00eempotriva zonei zoster.<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Exist\u0103 din ce \u00een ce mai multe dovezi c\u0103 vaccinul \u00eempotriva zonei zoster protejeaz\u0103 \u0219i \u00eempotriva demen\u021bei, reduc\u00e2nd riscul de declin cognitiv cu aproximativ 20%. Alte vaccinuri, \u00een special cele \u00eempotriva gripei, pneumococului \u0219i Tdap, pot oferi, de asemenea, anumite beneficii.<\/p>\n\n\n\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 nu \u0219tiu exact de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru, dar o ipotez\u0103 este c\u0103, prin prevenirea infec\u021biilor, vaccinurile protejeaz\u0103 \u00eempotriva principalelor cauze de inflama\u021bie la nivelul creierului \u0219i al organismului.<\/p>\n\n\n\n

\u201eEste cea mai simpl\u0103 m\u0103sur\u0103 care poate fi luat\u0103 deoarece, spre deosebire de aproape toate celelalte m\u0103suri de men\u021binere a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, este suficient\u0103 o singur\u0103 administrare<\/em>\u201d, a spus dr. Emanuel.<\/p>\n\n\n\n

8. Culca\u021bi-v\u0103 la aceea\u0219i or\u0103 \u00een fiecare sear\u0103<\/strong>.<\/h2>\n\n\n\n

Somnul insuficient este asociat cu mai multe afec\u021biuni, printre care obezitatea, diabetul, bolile cardiace \u0219i demen\u021ba. Poate c\u0103 nu este surprinz\u0103tor faptul c\u0103 este legat \u0219i de o durat\u0103 de via\u021b\u0103 mai scurt\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Sfatul de a dormi \u0219apte-opt ore pe noapte este mai u\u0219or de spus dec\u00e2t de pus \u00een practic\u0103. A\u0219adar, \u00een loc s\u0103 v\u0103 concentra\u021bi pe un num\u0103r, exper\u021bii au recomandat s\u0103 face\u021bi tot ce pute\u021bi pentru a v\u0103 crea condi\u021biile necesare pentru a reu\u0219i.<\/p>\n\n\n\n

Poate c\u0103 cel mai important lucru este s\u0103 \u00eencerci s\u0103 respec\u021bi un program constant de culcare. Un studiu din 2024 a constatat c\u0103 regularitatea somnului, sau culcarea \u0219i trezirea aproximativ la aceea\u0219i or\u0103 \u00een fiecare zi, era un factor de predic\u021bie a mortalit\u0103\u021bii chiar mai puternic dec\u00e2t durata somnului.<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, se pare c\u0103 tratarea insomniei ar putea influen\u021ba ritmul \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii biologice. Un studiu recent realizat de cercet\u0103tori de la UCLA Health \u0219i publicat \u00een The Lancet Healthy Longevity<\/em> sugereaz\u0103 c\u0103 terapia cognitiv-comportamental\u0103 pentru insomnie (CBT-I\/TCC-I) ar putea avea beneficii care dep\u0103\u0219esc \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea somnului. La adul\u021bii \u00een v\u00e2rst\u0103 cu insomnie, aceast\u0103 interven\u021bie a fost asociat\u0103 nu numai cu o rat\u0103 mai mare de remisie a insomniei, ci \u0219i cu un ritm mai lent al \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii biologice, evaluat prin markeri epigenetici.<\/p>\n\n\n\n

O \u00eentrebare important\u0103 este de ce somnul ar putea influen\u021ba \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea<\/strong>. Cercet\u0103ri anterioare au asociat insomnia cu markeri ai \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii biologice accelerate. Somnul insuficient sau de slab\u0103 calitate poate influen\u021ba negativ reglarea stresului, metabolismul, inflama\u021bia \u0219i func\u021bionarea cardiovascular\u0103. Perturbarea cronic\u0103 a acestor sisteme ar putea contribui, \u00een timp, la deteriorarea celular\u0103 \u0219i la apari\u021bia bolilor asociate v\u00e2rstei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timpul somnului, organismul beneficiaz\u0103 de o perioad\u0103 important\u0103 de refacere. Activitatea sistemului nervos parasimpatic cre\u0219te, \u00een timp ce r\u0103spunsurile asociate sistemului simpatic \u0219i stresului sunt reduse. Atunci c\u00e2nd r\u0103spunsul la stres r\u0103m\u00e2ne intensificat, pot cre\u0219te inflama\u021bia \u0219i activitatea metabolic\u0103, procese care pot favoriza deteriorarea celular\u0103 \u0219i tisular\u0103. Somnul ar permite organismului s\u0103 reduc\u0103 aceste semnale \u0219i s\u0103 faciliteze procesele de reparare. Aceasta reprezint\u0103 una dintre explica\u021biile biologice posibile pentru asocierea dintre \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea somnului \u0219i ritmul mai lent al \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii, \u00eens\u0103 mecanismele exacte nu sunt \u00eenc\u0103 demonstrate.<\/p>\n\n\n\n

Studiul sugereaz\u0103 c\u0103 a trata insomnia eficient ar putea \u00eensemna nu doar a dormi mai bine, ci \u0219i a influen\u021ba favorabil unele dintre procesele biologice asociate \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii, o ipotez\u0103 promi\u021b\u0103toare, dar care trebuie confirmat\u0103 prin cercet\u0103ri mai ample \u0219i pe termen lung.<\/p>\n\n\n\n

9. Face\u021bi o list\u0103 cu afec\u021biunile cronice ale p\u0103rin\u021bilor dumneavoastr\u0103<\/strong>.<\/h2>\n\n\n\n

De\u0219i stilul de via\u021b\u0103 influen\u021beaz\u0103 riscul de a dezvolta boli legate de v\u00e2rst\u0103, \u0219i factorii genetici joac\u0103 un rol important. Dr. Volpi a recomandat s\u0103 afla\u021bi ce boli sunt frecvente \u00een familia dumneavoastr\u0103 \u0219i apoi s\u0103 discuta\u021bi cu medicul dumneavoastr\u0103 despre cea mai bun\u0103 modalitate de a v\u0103 gestiona riscul pe termen lung. \u00centreba\u021bi la ce semne sau simptome ar trebui s\u0103 fi\u021bi aten\u021bi \u0219i ce pute\u021bi face \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acestea.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i aceasta pentru c\u0103 genetica este important\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, un nou studiu publicat \u00een revista Science<\/em> sugereaz\u0103 c\u0103 longevitatea este determinat\u0103 genetic \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare dec\u00e2t se credea anterior<\/strong>, mai ales atunci c\u00e2nd vorbim despre atingerea unor v\u00e2rste foarte \u00eenaintate. Un stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos r\u0103m\u00e2ne important \u0219i poate prelungi via\u021ba, \u00eens\u0103 posibilitatea de a ajunge la 90\u2013100 de ani sau chiar mai mult pare s\u0103 depind\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 de mo\u0219tenirea genetic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cercetarea, coordonat\u0103 de Uri Alon de la Institutul Weizmann din Israel, a analizat date provenite din trei cohorte de gemeni suedezi, inclusiv gemeni crescu\u021bi separat. Pentru a verifica rezultatele, cercet\u0103torii au analizat \u0219i date despre peste 2.000 de fra\u021bi \u0219i surori ai unor centenari americani. Scopul a fost separarea influen\u021bei genetice asupra longevit\u0103\u021bii de factorii externi care pot provoca un deces prematur, precum infec\u021biile sau accidentele.<\/p>\n\n\n\n

Studiile anterioare estimau c\u0103 aproximativ 25% sau chiar mai pu\u021bin din varia\u021bia duratei de via\u021b\u0103<\/strong> ar fi explicat\u0103 genetic<\/strong>. Noua analiz\u0103 ajunge \u00eens\u0103 la o estimare de peste 50%<\/strong>. Autorii sus\u021bin c\u0103 cercet\u0103rile precedente ar fi subestimat rolul genelor, deoarece includeau numeroase decese la v\u00e2rste mai tinere, din cauze care nu reflectau procesul biologic al \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii.<\/p>\n\n\n\n

Datele despre gemenii suedezi au fost deosebit de utile deoarece ace\u0219tia s-au n\u0103scut \u00eentre 1900 \u0219i 1935, perioad\u0103 \u00een care condi\u021biile sanitare \u0219i asisten\u021ba medical\u0103 s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit considerabil. Cercet\u0103torii au putut astfel analiza ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd o parte dintre cauzele externe ale mortalit\u0103\u021bii se reduce. Rezultatele au fost comparate \u0219i cu cele ale gemenilor danezi n\u0103scu\u021bi \u00eentre 1870 \u0219i 1900, c\u00e2nd bolile infec\u021bioase provocau mult mai multe decese premature.<\/p>\n\n\n\n

Influen\u021ba genetic\u0103 nu pare \u00eens\u0103 s\u0103 fie identic\u0103 pentru toate cauzele de deces. Dintre afec\u021biunile analizate, cancerul a prezentat cea mai redus\u0103 influen\u021b\u0103 genetic\u0103 asupra mortalit\u0103\u021bii, iar demen\u021ba cea mai mare.<\/p>\n\n\n\n

Aceste rezultate nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 stilul de via\u021b\u0103 este lipsit de importan\u021b\u0103. Autorii estimeaz\u0103 c\u0103 obiceiurile s\u0103n\u0103toase sau nes\u0103n\u0103toase ar putea modifica durata de via\u021b\u0103 cu aproximativ 5 ani \u00een plus sau \u00een minus fa\u021b\u0103 de poten\u021bialul genetic. Astfel, o persoan\u0103 cu un poten\u021bial genetic de aproximativ 80 de ani ar putea ajunge, schematic, la 85 de ani printr-un stil de via\u021b\u0103 foarte s\u0103n\u0103tos sau ar putea muri \u00een jurul v\u00e2rstei de 75 de ani dac\u0103 are un comportament nes\u0103n\u0103tos.<\/p>\n\n\n\n

Al\u021bi cercet\u0103tori consider\u0103 c\u0103 influen\u021ba stilului de via\u021b\u0103 ar putea fi chiar mai mare. Thomas Perls, specialist \u00een studiul centenarilor, citeaz\u0103 cercet\u0103ri observa\u021bionale potrivit c\u0103rora diferen\u021ba dintre un stil de via\u021b\u0103 foarte s\u0103n\u0103tos \u0219i unul nes\u0103n\u0103tos poate dep\u0103\u0219i 10 ani. Alimenta\u021bia s\u0103n\u0103toas\u0103, activitatea fizic\u0103, evitarea fumatului, men\u021binerea unei greut\u0103\u021bi normale \u0219i consumul redus de alcool conteaz\u0103, a\u0219adar, substan\u021bial.<\/p>\n\n\n\n

Studiul are \u0219i critici. Bradley Willcox subliniaz\u0103 c\u0103 este dificil s\u0103 separ\u0103m complet cauzele \u201egenetice\u201d de cele \u201eexterne\u201d, deoarece genele \u0219i mediul interac\u021bioneaz\u0103. De exemplu, probabilitatea ca o infec\u021bie s\u0103 devin\u0103 fatal\u0103 poate depinde \u0219i de caracteristicile genetice ale persoanei.<\/p>\n\n\n\n

Concluzia principal\u0103 este c\u0103 stilul de via\u021b\u0103 ne poate ajuta s\u0103 ne apropiem de poten\u021bialul nostru biologic de longevitate, dar probabil nu \u00eel poate modifica radical.<\/strong> Pentru atingerea unor v\u00e2rste excep\u021bionale, peste 90 sau 100 de ani, mo\u0219tenirea genetic\u0103 pare s\u0103 devin\u0103 deosebit de important\u0103. A\u0219a cum sintetizeaz\u0103 unul dintre cercet\u0103torii cita\u021bi de acest studiu, chiar \u0219i pentru cei care au \u201ec\u00e2\u0219tigat loteria genetic\u0103\u201d, este mult mai u\u0219or s\u0103-\u021bi scurtezi via\u021ba prin comportamente nes\u0103n\u0103toase dec\u00e2t s\u0103 o prelunge\u0219ti dincolo de limitele biologice mo\u0219tenite<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/www.nytimes.com\/2026\/01\/29\/health\/longevity-lifespan-age-genes<\/a><\/li>
  2. https:\/\/www.nytimes.com\/2026\/07\/28\/well\/longevity-expert-tips-middle-age<\/a> (sursa foto)<\/li>
  3. https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/could-treating-insomnia-slow-biological-aging-study-finds-promising-link<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 11 minute Modul \u00een care \u00ee\u021bi tratezi corpul \u0219i creierul \u00een perioada de mijloc a vie\u021bii, definit\u0103 \u00een mod aproximativ ca fiind \u00eentre 40 \u0219i 60 de ani, poate influen\u021ba enorm modul \u00een care vei \u00eemb\u0103tr\u00e2ni \u00een deceniile urm\u0103toare. Germenii multor boli legate de v\u00e2rst\u0103, inclusiv bolile cardiovasculare, diabetul, cancerul \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9934,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,150,12,151],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9956"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9956"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9956\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9957,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9956\/revisions\/9957"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9934"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9956"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9956"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9956"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}