Ficatul, alcoolul și flora intestinală – un trinom inedit

ficatEste bine cunoscut că alcoolul are un efect negativ asupra ficatului. Dar care este mecanismul exact prin care alcoolul atacă ficatul cuiva care bea prea mult a fost mai degrabă un mister până acum.

O echipă de cercetători medicali de la Universitatea Saint Diego din California condusă de Dr. Bernd Schnabl pare a fi găsit raspunsul.

Rezultatele cercetărilor lor sugerează că vinovate ar fi bacteriile care fac parte din flora intestinală.

Una dintre funcțiile vitale ale ficatului este procesarea toxinelor pe care oamenii le ingerează când mănâncă și beau, iar etanolul (alcoolul) este una dintre aceste toxine. În ciuda remarcabilelor proprietăți regeneratoare ale ficatului, pentru cei care consumă cantități mari de alcool, ciroza este un deznodământ foarte probabil și, din păcate, ireversibil în privința afectării dramatice a funcției hepatice. Bolile hepatice, care sunt provocate în primul rând de consumul de alcool, se află în primele 20 de locuri la nivel global în ceea ce privește numărul de decese cauzate.

Unul dintre aspectele relevate de multele studii efectuate pentru înțelegerea mecanismului efectiv al acestei patologii, aspect care i-a intrigat pe membrii echipei de cercetare a Dr. Schnabel, a fost că anumite antibiotice par a ameliora efectul alcoolului asupra ficatului. Astfel, s-a observat că ficatul șoarecilor de laborator cărora li s-au administrat antibiotice înainte de a li se da etanol, antibiotice care le-au curățat practic intestinul de bacterii, a fost mult mai puțin afectat decât al șoarecilor cărora nu li s-au administrat antibiotice. Acest aspect l-a făcut pe Dr. Schnabel să înceapă să investigheze legătura dintre alcool și bacteriile intestinale.

În timpul cercetărilor, Dr. Schnabel a descoperit că un consum ridicat de alcool afectează funcționarea sistemul de apărare antibacterială a intestinului. În mod particular, alcoolul inhibă producerea a două proteine numite lectina REG3B și lectina REG3G. Acestea controlează proliferarea bacteriilor în intestin, astfel încât absența lor duce la o explozie a populațiilor de bacterii din intestin. Conform ipotezei Dr. Schnabel, foarte multe dintre aceste bacterii trec apoi prin peretele intestinal spre ficat.

Pentru a testa această ipoteză, Dr. Schnabel a conceput un experiment. Timp de 8 săptămâni, cercetătorii din echipa sa au administrat etanol atât unor șoareci comuni de laborator, cât și unora cărora, în urma unei intervenții asupra genelor, le-au eliminate moleculele de lectină. De asemenea, ei au făcut ca anumite dintre bacteriile din intestinul șoarecilor modificați genetic să devină fluorescente pentru a le urmări traseul și a vedea dacă vreuna dintre ele părăsește intestinul.

ficat1Și chiar așa s-a întâmplat – pe măsură ce acestor șoareci li s-a administrat din ce în ce mai mult alcool, numărul bacteriilor fluorescente a explodat și foarte multe au părăsit intestinul, migrând spre ficat. Acolo au generat o puternică reacție a sistemului imunitar, care a deplasat foarte multe celule albe spre ficat, cauzând inflamații cronice. Celulele albe au încercuit și consumat bacteriile, dar inflamațiile acestea prelungite au distrus țesutul gazdă, țesutul hepatic.

În experimentul Dr. Schnabel, ambele grupe de șoareci au fost afectați, însă efectul a fost mai intens în cazul șoarecilor cu deficit de proteină lectinică. Aceștia au avut cu până la 50% mai multe bacterii atât în intestin, cât și în ficat. Ca urmare, ficatul lor a fost mult mai afectat.

În faza a doua, cercetătorii au facut experimentul opus, cu un grup de șoareci normali și unul modificat genetic pentru a produce mai multa lectină decât în mod normal. Experimentul a arătat că aceștia din urmă au trecut prin administrarea a largi cantități de etanol fără ca numărul bacteriilor să crească foarte mult și fără ca ficatul lor să sufere leziuni.

Toate aceste experimente ne arată că modificarea florei intestinale a celor care consumă cantități mari de alcool poate ajuta în prevenirea leziunilor hepatice. Studiind populațiile de bacterii prezente la 8 persoane alcoolice comparativ cu cele prezente la 5 persoane care nu consumă alcool, cercetătorii cred că descoperirile făcute în cazul șoarecilor se aplică și la oameni. Ca urmare, găsirea unei modalități de a crește producția de lectină REG3 poate fi cheia evitării cirozei hepatice.

Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.

 

Surse de documentare:

http://www.merckmanuals.com/home/liver-and-gallbladder-disorders/alcoholic-liver-disease/alcoholic-liver-disease

http://www.news-medical.net/news/20160211/Alcohol-appears-to-impair-the-bodys-ability-to-keep-gut-bacteria-in-check.aspx

“The Economist” – February 13th – 20th, 2016, pag. 76-77

http://www.who.int/substance_abuse/publications/global_alcohol_report/msb_gsr_2014_1.pdf?ua=1

 

Share This Post