Timp aproximativ de lectură: 7 minute
În urmă cu cinci ani, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) declara COVID-19 o pandemie globală.
Aproape peste noapte, lumea s-a schimbat, guvernele, instituțiile de sănătate publică, cadrele medicale și cercetătorii științifici se străduiau să înțeleagă situația și să găsească soluții – toate acestea în timp ce milioane de oameni își pierdeau viața în mod tragic.
Acum, la 5 ani de la acele evenimente, experții de la Centrul de pregătire și răspuns la epidemii al renumitei London School of Hygiene and Tropical Medicine (LSHTM) din Marea Britanie subliniază cinci moduri în care s-a schimbat între timp pregătirea planului de răspuns la pandemii.
În urma pandemiei COVID-19, LSHTM a înființat Centrul pentru Pregătirea și Răspunsul la Epidemii[1] pentru a aduce împreună expertiza globală, cunoștințele, cercetarea și transmiterea know-how-ului acumulat pentru a ajuta omenirea să se adapteze mai rapid la focarele de boală. La momentul acela, crearea Centrului a fost salutat de către directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și absolvent al LSHTM, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, care a declarat: „Ați înțeles pe bună dreptate că trebuie să conectăm mai multe puncte, să încurajăm modalități noi și inovatoare de a colabora și de a lucra mai eficient între discipline.”
Adam Kucharski, membru Epiverse-TRACE, profesor LSHTM și codirector al Centrului de pregătire și răspuns la epidemii din cadrul LSHTM, a declarat:
„Atunci când apare o nouă amenințare epidemică, ne dorim ca specialiștii să se poată concentra asupra noilor probleme spinoase care contează cu adevărat, nu să piardă timpul cu sarcini obișnuite – cum ar fi organizarea datelor colectate sau găsirea de informații despre agenți patogeni similari – pe care le-am fi putut face din timp.
În ultimii ani, am lucrat la noi instrumente Epiverse pentru a rezolva lacune cruciale în capacitățile noastre analitice, precum și pentru a ne conecta la soluții software mai ample la nivel global. Ca urmare, vedem din ce în ce mai mulți utilizatori – de la studenți începători la practicieni experimentați – care se apucă de treabă mai repede și oferă mai repede informații, cu impact pozitiv„.
Pandemia a evidențiat, de asemenea, importanța unei supravegheri rapide și riguroase pentru a urmări variantele virale și ratele de transmitere și pentru a fundamenta răspunsurile adecvate. Cu toate acestea, pentru a combate cu adevărat o asemenea amenințare pandemică, avem nevoie de toate datele. În prezent, doar o mică parte din baza de date de secvențiere include genomuri africane, de exemplu – o lacună majoră în discernerea răspunsurilor de sănătate adecvate pentru diferite grupuri de persoane.
Pentru a aborda această problemă, unitatea din Gambia ce aparține de LSHTM a lucrat la dezvoltarea instalațiilor de genomică și a condus formarea și consolidarea capacității operaționale, astfel încât laboratorul să fie pregătit să contribuie cu informații cheie privind secvențierea genetică pentru a răspunde la COVID-19.
Parteneriatul cu diferitele comunități este o altă concluzie cheie pe care experții LSHTM o evidențiază. Neîncrederea, zvonurile și tensiunile din comunitate pot crește în timpul apariției și eforturilor de gestionare a focarelor de boală, reprezentând o barieră serioasă în calea stopării răspândirii – COVID-19 nu a fost o excepție.
De la pandemie, a devenit din ce în ce mai clar că eforturile de urgență de răspuns la pandemii nu pot avea succes dacă nu câștigă și nu mențin încrederea comunităților direct afectate. Echipa britanică de sprijin rapid în domeniul sănătății publice (UK-PHRST), un parteneriat inovator între LSHTM și Agenția britanică de securitate sanitară, finanțat cu UKAid de către Ministerul Sănătății și Asistenței Sociale din Marea Britanie, pune în practică acest lucru prin activitatea sa în cadrul triplei sale atribuții de răspuns la epidemii, cercetare și consolidare a capacităților.
Între 2021 și 2024, UK-PHRST, alături de mai mulți parteneri din țară, a efectuat un studiu de cercetare în Sierra Leone și Tanzania pentru a urmări în comunități care au fost zvonurile și îngrijorările cu privire la Covid-19[2].
Datorită activității parteneriatului, cercetătorii au arătat că ceea ce este adesea respins ca zvonuri, mituri sau dezinformare reflectă adesea preocupări foarte reale ale membrilor comunității cu privire la impactul inegal pe care epidemiile îl au în societățile afectate, la intervențiile promovate pentru a limita răspândirea acestora și la calitatea asistenței medicale. Pentru a dezvolta un răspuns mai eficient în caz de epidemie și pentru a răspunde preocupărilor comunității, echipa de proiect a elaborat un set de instrumente de triaj și feedback destinat comunității disponibil gratuit[3], care poate fi utilizat pentru a facilita ateliere de lucru și discuții de grup în orice epidemie sau pandemie.
Profesorul Shelley Lees, cercetător social la UK-PHRST și profesor de antropologie a sănătății publice la LSHTM, a declarat:
„COVID-19 ne-a arătat că zvonurile și dezinformarea sunt universale, afectând comunitățile indiferent de locul în care se află. Cercetările noastre ample în domeniul științelor sociale arată că aceste preocupări nu sunt unice pentru COVID-19, ci mai degrabă că ele apar întotdeauna în timpul epidemiilor și al răspunsurilor ulterioare în materie de sănătate publică. Sperăm că setul nostru de instrumente va contribui la dotarea profesioniștilor din domeniul sănătății publice cu instrumentele necesare pentru a aborda rapid și eficient zvonurile și dezinformarea, prevenind răspândirea acestora în timpul viitoarelor focare de boală.„
Nutriția joacă un rol vital în pregătirea pentru pandemii
Închiderea școlilor din întreaga lume în timpul pandemiei COVID-19 a precipitat cea mai mare criză educațională din istorie, lăsând 1,6 miliarde de copii fără școală și fără acces la alte servicii vitale pentru sănătatea și bunăstarea lor. Între ianuarie și aprilie 2020, școlile au fost închise în 199 de țări, iar aproximativ 370 de milioane de copii din întreaga lume au fost imediat privați de masa zilnică de la școală, pentru mulți dintre ei singura masă substanțială a zilei.
Ca răspuns, în 2021, Coaliția pentru mese școlare[4] a fost înființată de (acum) 108 țări ale căror guverne s-au angajat să reconstruiască, să îmbunătățească sau să își extindă programele naționale de sănătate și nutriție în școli. Consorțiul de cercetare pentru sănătatea și nutriția școlară[5] este inițiativa de cercetare a Coaliției pentru mese școlare. Cu un secretariat cu sediul la LSHTM, consorțiul oferă factorilor de decizie politică acces la dovezi și orientări independente cu privire la cele mai eficiente abordări pentru construirea unor programe de sănătate și nutriție școlară de succes. În ultimii cinci ani, guvernele au recunoscut din ce în ce mai mult că mesele școlare reprezintă o investiție strategică în sănătatea, bunăstarea și educația copiilor lor – cu efecte pozitive pe termen lung asupra sănătății și prosperității națiunii.
Profesorul Donald Bundy, director al Consorțiului de cercetare pentru sănătatea și nutriția școlară și profesor de epidemiologie și dezvoltare la LSHTM, a declarat:
„Odată văzută în principal ca o modalitate de a aborda foametea și insecuritatea alimentară în rândul celor mai vulnerabili copii, înțelegem acum că mesele școlare au, de asemenea, potențialul de a promova bunăstarea copiilor, de a îmbunătăți rezultatele învățării și de a reduce inegalitățile, toate acestea contribuind la capitalul uman al unei națiuni. Prin asigurarea accesului fiecărui copil la mese nutritive la școală, țările pot pune bazele unor societăți mai sănătoase, care sunt esențiale atât pentru dezvoltarea pe termen lung, cât și pentru pregătirea pentru pandemii.”
Profesorul Liam Smeeth, directorul LSHTM, a declarat:
„Lupta împotriva pandemiilor seamănă cu combaterea terorismului, trebuie să folosim abordări similare, cum ar fi colectarea și schimbul celor mai bune informații privind amenințările globale legate de boli și unirea forțelor pentru a face față focarelor înainte ca acestea să devină pandemii.”
Prin studierea efectelor pe termen lung asupra sănătății ale unor boli precum sindromul Zika congenital și COVID lung, analizând în același timp amenințările pandemice noi și emergente precum gripa aviară sau variola maimuței, experții din asemenea organizații precum LSHTM din Marea Britanie ajută lumea să vadă mai departe în viitor și să acționeze mai rapid – contribuind la crearea unei lumi mai sănătoase, mai rezistente la provocări și mai echitabile pentru toată lumea.
Mirela Mustață, redactor executiv
Traducere și adaptare după:
- https://www.lshtm.ac.uk/research – 5 things that have changed in pandemic preparedness since COVID-19 | LSHTM
- Sursa foto: https://www.msf.org – In pictures: MSF responds to coronavirus COVID-19
[2] Online and offline COVID-19 rumours in Sierra Leone and Tanzania • Rapid Support Team
[3] Triaging Community Feedback: A Participatory Approach
[4] https://schoolmealscoalition.org/
[5] Research Consortium for School Health and Nutrition | LSHTM
