“Minte sănătoasă în corp sănătos”, spuneau înaintașii noștri latini.
Nimic mai adevărat pentru a surprinde influența reciprocă dintre sănătatea mintii și sufletului și cea a trupului. Iar studiile ultimelor decenii arată, fără putință de tăgadă, că această legătură este puternică și de o complexitate și subtilitate extraordinară. Este general acceptat acum că tulburările de dispoziție precum depresia sau tulburările bipolare sunt boli mintale, însă cu manifestări și consecințe fizice de nedisputat.
Una dintre cele mai recente dovezi în acest sens este seria de studii efectuate în SUA care a determinat Asociația Americană a Inimii să publice recent un anunț prin care-i informează pe medici, dar și publicul larg, că adolescenții cu tulburări de dispoziție sunt supuși unui risc crescut de a dezvolta afecțiuni cardiace. Existau deja multe studii care aratau că, în cazul adulților mai în vârstă, boala cardiacă și depresia sunt interconectate, însă acest lucru nu era dovedit și în cazul adolescenților.
Tulburările bipolare sunt o problemă de sănătate mai degrabă neglijată în cazul adolescenților, mulți crezând ca manifestările comportamentale caracterizate de agitație, schimbări de dispoziție sau tristețe sunt normale pentru această vârstă. În urmă cu 20 de ani, medicii credeau că tulburările de dispoziție precum depresia sau tulburările bipolare existau numai începând cu vârsta adultă. Acum, medicii și opinia publică sunt din ce în ce mai conștienți că tulburările de dispoziție sunt frecvente chiar și înainte de vârsta adultă, apărând, în cele mai multe cazuri, în adolescență. Astfel, studii recente estimează că 15-18% dintre adolescenți au trecut prin cel puțin un episod de tulburare de dispoziție înainte de vârsta de 18 ani.
Tulburarea bipolară este, însă, destul de greu de recunoscut în adolescenți, deoarece poate fi ascunsă de probleme comportamentale semnificative precum iritabilitatea și agresivitatea.
Cunoscută, mai ales în trecut, și sub numele de boala maniaco-depresivă, tulburarea bipolară este caracterizată de schimbări extreme neașteptate de dispoziție, alternând episoadele în care adolescentul se simte foarte fericit și este mai activ decât de obicei (așa zisele episoade maniacale), cu cele în care se simte deprimat și este mai puțin activ decât de obicei (episoadele depresive). Aceste episoade pot dura 1-2 săptămâni, poate chiar mai mult. Pot exista și episoade mixte, când, în cursul aceleiași zile, simptomele maniacale pot alterna cu cele depresive. Aceste episoade mixte sunt mai frecvente în cazul adolescenților cu tulburare bipolară decât în cazul adulților cu aceeași tulburare. Toate aceste episoade, maniacale, depresive sau mixte, sunt foarte intense.
Se crede că există câțiva factori de risc pentru apariția tulburării bipolare: 1) factorii genetici – există familii în care tulburarea este destul de răspândită. Copii cu un părinte sau frate sau soră suferind de această tulburare sunt mai predispuși să dezvolte această tulburare decât ceilalți. 2) anxietatea – copiii cu anxietate sunt mai predispuși să dezvolte tulburare bipolară. Acestea pot fi doua cauze, cercetătorii nu sunt siguri, însă, dacă sunt singurele.
Deocamdată nu există un remediu care să vindece tulburarea bipolară, există, în schimb, tratament care poate ține afecțiunea sub control, mai ales dacă este continuu și nu administrat în episoade, întrerupt și reluat, în funcție de stările prin care trece adolescentul sau adultul cu această tulburare. Tratamentul ideal ar trebui să fie holistic, bazat în primul rând pe psihoterapie și apoi pe medicamentație.
Terapia poate fi foarte eficace în cazul adolescenților, ajutându-i să-și schimbe comportamentul și să gestioneze rutinele, precum și să îmbunătățească relațiile cu familia și prietenii. Câteodată, terapia poate include și membri ai familiei. Medicamentația, mai ales în cazul adolescenților, trebuie să fie minimalistă, prescrisă după principiul “începe cu puțin și ia-o încet.”
Dacă nu e ținută sub control, tulburarea bipolară îi poate duce pe adolescenți la adoptarea unor comportamente de risc, maladaptative (care li se par că îi ajută să scape agitație, tristețe, etc., sau să le ușureze) precum abuzul de alcool sau alte substanțe, fumatul, mâncatul în exces, sedentarismul sau izolarea.
Asemenea comportamente reprezintă în sine factori de risc pentru apariția, în timp, a afecțiunilor cardiace, însă, în plus de existența unei asemenea legături, mai degrabă indirecte, dintre tulburările bipolare și bolile cardiace la adolescenți, mulți cercetători cred că există și o legatura directă, de tip cauză-efect, dintre aceste două tipuri de afecțiuni. Pentru a testa această legătură, cercetători din SUA și Canada au analizat studiile existente pe tema tulburărilor de dispoziție la oamenii cu vârsta sub 30 de ani. Ei au găsit o legătură semnificativă între existența acestor tulburări și prezența hipertensiunii arteriale, un nivel crescut al colesterolului, ateroscleroză sau diabetul de tip 2. Această legătură nu a putut fi explicată de factori legați de stilul de viață precum fumatul sau sedentarismul sau de medicamentație.
Atunci care ar putea fi explicația pentru această legătura directă dintre tulburările de dipoziție și sănătatea cardiacă? Unii dintre factorii care sunt studiați acum și care par cei mai plauzibili sunt inflamația cronică și stresul oxidativ. Atât creierul, cât și endoteliul, țesutul care căptușește la interior vasele de sânge, sunt foarte sensibile la acțiunea unor asemenea procese inflamatorii sau oxidante în exces precum cele prezente în exces în cazul tulburărilor de dispoziție, fiind cauzate indiscutabil de anxietate și stres. Alți cercetători susțin că nu există o relație cauză-efect între tulburările de dispoziție și bolile cardiace, ci că, de fapt, cele două sunt interconectate și se determină reciproc, neputându-se spune ce a fost întâi, oul sau găina, ca în faimosul paradox cauzal.
Indiferent de tipul exact de relație dintre cele doua categorii de afecțiuni, este clar că legătura dintre sănătatea creierului și sănătatea emoțională, de o parte, și sănătatea inimii, de cealaltă parte, este foarte puternică. Ca urmare, este esențial să acordăm multă atenție tulburărilor de dispoziție ale adolescenților pentru a descoperi timpuriu posibile cazuri de depresie sau tulburări bipolare. Această depistare precoce ar permite și prevenirea apariției sau ținerea sub control a unor posibile afecțiuni cardiace la adolescenți și tineri, cu implicații importante asupra sănătății publice pe termen mediu și lung.
Știm, de asemenea, că îi putem încuraja pe adolescenți, în primul rând prin puterea exemplului, să adopte un stil de viață sănătos, căci ce este bun pentru inimă este bun și pentru minte – exercițiile fizice, dieta echilibrată, activitatea socială. Și reciproca e adevărată – o dietă nesănătoasă, sedentarismul, izolarea și stresul sunt nocive ambelor organe.
Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.
Surse de documentare:
http://www.blackdoginstitute.org.au/docs/Bipolardisorderinyoungpeople.pdf
http://www.childmind.org/en/posts/articles/mood-disorders-teenage-girls-anxiety-depression
