Timp aproximativ de lectură: 7 minute

În Australia și în alte țări cu venituri ridicate, creșterile dramatice ale ratelor de cancer la tineri din ultimii ani au stârnit îngrijorare.

Cercetările sugerează că o creștere bruscă a obezității, a sedentarismul și expunerea crescută la materiale plastice ar putea juca un rol, precum și modificări ale microbiomului tinerilor cauzate de consumul de alimente ultraprocesate și de utilizarea mai multor antibiotice.

În acest context, sunt în curs de desfășurare eforturi de cercetare pentru a înțelege mai bine impactul asupra sănătății al expunerilor fizice, chimice, psihologice și sociale cu care ne confruntăm de-a lungul vieții. Colectiv, acești factori sunt cunoscuți sub denumirea de „expozom„.

În mai anul acesta, oameni de știință din Australia și alte câteva țări s-au reunit în Statele Unite ale Americii (SUA) pentru a pune bazele unei inițiative globale de cercetare denumită “The Human Exposome Project” (Proiectul Expozomului Uman), în contrast cu “The Human Genome Project” (Proiectul Genomului Uman), care s-a încheiat acum câțiva ani.

Noul proiect internațional își propune să inventarieze și catalogheze întreaga expunere umană pentru a îmbunătăți starea de sănătate și a preveni bolile. Este un efort global de ”cartografiere sistematică a tuturor expunerilor la mediu și a efectelor acestora asupra biologiei umane”.

Cu aproximativ 125.000 de copii și părinți înscriși, din Generation Victoria – sau GenV, cum îi numesc australienii pe cei născuți în statul Victoria din Australia între 2021 și 2023 – acest proiect este pe cale să devină unul dintre cele mai mari studii de sănătate de acest tip din lume.

Directorul științific, Melissa Wake, medic pediatru din Melbourne, Australia spune însă că în centrul său se află o „idee simplă”. „La nivelul populației, din ce în ce mai mulți oameni mor din cauza unor boli pe care ar trebui să le putem preveni… și acum a devenit clar că copiii riscă să aibă o durată de viață mai scurtă decât părinții lor„, spune profesorul Melissa Wake.”Ne-am întrebat: Cum putem schimba traiectoriile de viață ale populației noastre prin cercetare? Cum putem ajuta oamenii să trăiască cea mai lungă și mai sănătoasă viață?„

În 2021, profesorul Melissa Wake și colegii săi de la Murdoch Children’s Research Institute din Australia au început recrutarea pentru Generation Victoria sau GenV, acest studiu important pe termen lung care va urmări sănătatea a peste 50 000 de copii și a părinților acestora de-a lungul vieții lor.

GenV va urmări bebelușii și părinții acestora pentru a ajuta la abordarea unor probleme precum astmul, obezitatea și bolile mintale. Scopul cercetării este de a înțelege ce modelează sănătatea și bunăstarea în primii ani de viață și la mijlocul vieții și de a identifica factorii care contribuie la dezvoltarea bolilor.

„Suntem interesați de rezultatele [de sănătate] pe termen lung … lucruri precum cancerul, bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, osteoporoza și Alzheimer„, spune profesorul Melissa Wake. „Dar și lucruri de pe care le experimentează copiii în acești ani….Ideea este să lucrăm cu oamenii dintr-o întreagă populație, să încercăm să măsurăm toate straturile despre care știm că sunt importante pentru sănătate și apoi să învățăm cum putem îmbunătăți de fapt căile de prevenire [a bolilor].„

Pentru a face acest lucru, cercetătorii vor capta informații despre ADN-ul participanților, precum și despre condițiile fizice, chimice, psihologice și sociale la care sunt expuși – cunoscute sub denumirea colectivă de „expozom” sau expunere umană.

Expozomul este o măsură a tuturor expunerilor de mediu sau externe cu care ne confruntăm de-a lungul vieții și a modului în care acestea ne afectează sănătatea. Acesta include totul, de la alimentație, stil de viață, educație și venituri la poluarea aerului, expuneri chimice și condiții climatice. De asemenea, cuprinde procese interne, cum ar fi microbiomul (sau bacteriile intestinale), procesele inflamatorii și factorii metabolici, care sunt modelate, cel puțin parțial, de expunerile externe.

Fenna Sillé, cercetător la Universitatea Johns Hopkins din SUA, spune că, deși aproape toate bolile au o componentă genetică, expozomul joacă adesea un rol esențial, în special în dezvoltarea bolilor cronice „Se estimează că până la 70 % – și pentru unele boli [cronice] chiar 90 % – din risc se datorează expunerii la mediu”, a declarat Dr. Fenna Sillé. „Dacă genomul este amprenta biologică, expozomul este înregistrarea pe tot parcursul vieții a modului în care lumea interacționează cu această amprentă”.

Domeniul de cercetare al expozomului s-a dezvoltat în ultimii ani, în special în Europa, unde cercetătorii au investigat relația dintre expunerile la mediu și afecțiuni precum bronhopneumopatia obstructivă cronică, diabetul de tip 1, boala celiacă, alergiile și astmul.

Deși studierea modului în care factorii de mediu influențează sănătatea umană nu este o idee nouă, progresele înregistrate în domeniul inteligenței artificiale și al modelelor de calcul înseamnă că oamenii de știință pot „începe cu adevărat să se ocupe” de complexitatea expunerilor care se suprapun și interacționează, spune Nick Osborne, epidemiolog și toxicolog la Universitatea din Queensland, Australia. „Expozomul presupune înțelegerea faptului că organismul este un sistem foarte complex, dar care interacționează și cu un mediu foarte complex„.

Descâlcirea efectelor diferitelor expuneri este o provocare, spune Dr. Nick Osborne, în parte pentru că multe boli par a fi rezultatul unei interacțiuni complexe între mediul nostru și genele noastre. „Destul de des s-ar putea să ai genele „rele”, dar dacă nu ești expus la mediul „rău”, nu te alegi cu boala”, spune el. „Ar putea fi vorba de niște modificări destul de subtile ale structurii genetice, combinate cu ceea ce se întâmplă în mediul înconjurător … care duc apoi la apariția multora dintre aceste boli.”

Modalitățile prin care cercetătorii măsoară impactul diferitelor expuneri asupra sănătății variază și, în unele cazuri, implică examinarea proceselor fiziologice ale unei persoane, spune Dr. Fenna Sillé. „Chiar dacă nu puteți măsura totul în fiecare zi … există expuneri, atât interne, cât și externe, care lasă un fel de amprentă„. Efectele epigenetice, care includ modificări ale modului în care funcționează genele dumneavoastră ca urmare a comportamentelor și a mediului, sunt un exemplu. „Dar și metabolismul dumneavoastră, de exemplu … este afectat de lucruri care s-au întâmplat în trecut.”

Inițial, cercetătorii din proiectul GenV se vor baza în principal pe dosarele clinice existente și pe probele biologice care sunt colectate în mod obișnuit în timpul sarcinii și copilăriei timpurii, cum ar fi probele de sânge. Părinții vor fi, de asemenea, invitați să furnizeze mostre de salivă și de lapte matern, precum și informații (prin intermediul unei aplicații) despre sănătatea fizică și psihică a copiilor lor în timpul primilor ani de viață.  Pe măsură ce copiii din cadrul studiului cresc, vor fi colectate date mai detaliate privind sănătatea lor la vârstele de 6, 11 și 16 ani, precum și de la părinții lor.

„Vom încerca să măsurăm acele căi importante de dezvoltare [a bolilor] pentru copii și părinți„, spune profesorul Melissa Wake. „Lucruri precum: ce se întâmplă cu tensiunea lor arterială? Ce se întâmplă cu creșterea lor, cu compoziția lor corporală? Ce se întâmplă de fapt în creierul lor? Ceea ce dorim să facem este să măsurăm de fapt semnalele de sănătate care se află între factorii de risc și rezultatele pe termen lung care ne interesează.”

Pe lângă măsurarea indicatorilor de sănătate, profesorul Melissa Wake spune că cercetătorii vor colecta date la nivel de familie și comunitate, precum și informații despre „calitatea aerului, climă, medii construite, oportunități de cumpărături, aprovizionarea cu alimente” și alte straturi ale expunerii. Pentru a face acest lucru, ei se vor baza pe elemente precum hărți prin satelit, monitoare ambientale în sălile de clasă și în case, seturi de date de mediu și instrumente de „cartografiere socială și politică”. „Pe măsură ce oamenii trec prin viață, putem lucra cu ei și să le spunem: „Ce s-a întâmplat cu parcursul tău, spre deosebire de al altora, și putem de fapt să modificăm acest lucru?””

Un avantaj cheie al studiului, spune profesorul Melissa Wake, este capacitatea cercetătorilor nu numai de a observa schimbările în timp, ci și de a testa eficacitatea diferitelor intervenții de sănătate. „Una dintre modalitățile de a face descoperiri este de a întreprinde intervenții„, spune ea. „Suntem deosebit de interesați de … testarea efectivă: putem schimba riscul [de boală]? Cât de mult putem schimba riscul? Face aceasta o diferență în rezultatele care contează?” „Și pentru că avem acest orizont pe termen lung, ar trebui să fim capabili să ne uităm la 20, 30, 40 de ani în viitor.„

Mirela Mustață, redactor executiv

Traducere și adaptare:

1. https://www.abc.net.au/news/health/2025-08-14/exposome-environmental-exposure-health-impact-study/105619562
2. Sursa foto: https://www.abc.net.au/news/health – Four Corners: Rob Hill