Timp aproximativ de lectură: 5 minute

Cancerul de sân este unul dintre puținele tipuri de cancer pentru care este disponibil un test de screening eficient, mamografia.

Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și ultrasunetele sunt, de asemenea, utilizate pentru detectarea cancerului de sân, dar nu ca instrumente de screening de rutină pentru persoanele cu risc mediu.

Pentru a limita potențialul de supradiagnosticare și supra tratament, cercetătorii studiază metode de screening care sunt adecvate nivelului de risc al fiecărei femei.

În acest context, este important de menționat că există numeroase studii în curs de desfășurare care urmăresc îmbunătățirea opțiunilor de screening pentru persoanele cu risc peste medie.

De exemplu, studiul TMIST (Tomosynthesis Mammographic Imaging Screening Trial) susținut de Institutul Național pentru Cancer (NCI) din SUA evaluează dacă mamografia 3D este mai bună decât mamografia 2D în ceea ce privește detectarea cancerelor mamare suficient de devreme pentru ca acestea să poată fi tratate cu succes.

În plus, mai multe studii susținute de NCI investighează utilizarea mamografiei cu substanță de contrast pentru a îmbunătăți depistarea în rândul femeilor cu antecedente de cancer de sân și a  femeilor cu sâni denși.

Studii în desfășurare finanțate de Institutul Național al Cancerului din SUA explorează și utilizarea unor markeri precum rigiditatea sânilor pentru a identifica cancerul la femeile cu sâni denși.

În plus, cercetătorii caută modalități de a utiliza inteligența artificială (IA) pentru a îmbunătăți detectarea precoce a cancerului de sân. De exemplu, un studiu sprijinit de NCI a analizat modul în care algoritmii de inteligență artificială pot îmbunătăți interpretarea mamografiilor.

Progresele recente în materie de screening pot produce în prezent imagini detaliate necesare în scopuri diagnostice. În plus, mamografia digitală facilitează transmiterea imaginilor 3D pe distanțe mari. RMN joacă un rol esențial în imagistica mamară, în special pentru pacientele cu risc crescut, alături de mamografii sau ecografii, mai ales atunci când examenele fizice dau rezultate nedeterminate. Ecografia este, de asemenea, o tehnică esențială în imagistica mamară, în special pentru femeile tinere cu sânii mai denși sau atunci când un nodul este palpabil.

Legat de testele imagistice, se dezvoltă noi tipuri de teste pentru imagistica sânilor. Unele dintre acestea sunt deja utilizate în anumite situații, în timp ce altele sunt încă în curs de studiu. Va fi nevoie de timp pentru a vedea dacă acestea sunt la fel de bune sau mai bune decât cele utilizate în prezent. Unele dintre aceste teste includ:

• Scintimamografia (imagistica moleculară a sânului – MBI) – Detectarea sporită a cancerului: Studiile arată că combinarea MBI cu o mamografie detectează mai multe cancere decât o mamografie singură. Oferă o mai bună diferențiere a țesuturilor, ajută la distingerea între țesutul dens, tumorile benigne și țesutul canceros. Dă mai puține rezultate fals pozitive: are o rată mai mică de rezultate fals pozitive comparativ cu mamografia tradițională.
• Mamografie cu emisie de pozitroni (PEM)
• Imagistica prin impedanță electrică (EIT)
• Elastografie
• Noi tipuri de teste de imagistică optică – O metodă neinvazivă care utilizează lumina pentru a detecta modificările fluxului sanguin și proprietățile țesuturilor și care poate fi utilizată în mod repetat deoarece nu utilizează radiații ionizante

Cercetătorii studiază, de asemenea, care sunt populațiile cu cel mai mare risc de supradiagnosticare. Un studiu din 2023 a constatat că femeile în vârstă prezintă un risc substanțial de supra diagnosticare, subliniind necesitatea discuțiilor cu furnizorii lor de servicii medicale cu privire la beneficiile și daunele potențiale ale continuării screeningului cu ajutorul mamografiei.

De asemenea, femeile diagnosticate cu carcinomul ductal in situ – CDIS (afecțiune precanceroasă în care se găsesc celule anormale în mucoasa unui canal mamar) prezintă un risc substanțial de supradiagnosticare și supratratament, deoarece, în prezent, nu există nicio modalitate de a determina care leziuni descoperite la mamografiile de tip screening vor evolua spre o boală invazivă. Un studiu din 2024 a arătat că femeile cu CDIS cu risc scăzut care au fost supuse unei monitorizări active nu au fost mai susceptibile de a fi diagnosticate cu cancer mamar invaziv după doi ani decât cele care au fost supuse unei intervenții chirurgicale cu sau fără radioterapie. Cu toate acestea, este necesară o urmărire mai lungă pentru a evalua siguranța pe termen lung a renunțării la intervenție chirurgicală.

La nivel mondial, există din ce în ce mai multe studii care analizează dacă anumite niveluri de activitate fizică, scăderea în greutate sau consumul anumitor alimente, grupuri de alimente sau tipuri de diete ar putea contribui la reducerea riscului de cancer mamar.

În plus, cercetătorii australieni au descoperit recent modul în care nașterea de copii și alăptarea reduc riscul pe termen lung al unei forme agresive de cancer de sân mai frecvent întâlnită la femeile tinere. Ei au descoperit că femeile care au născut și au alăptat au acumulat celule imunitare protectoare de durată, care s-au dovedit a reduce riscul și a îmbunătăți apărarea împotriva cancerului de sân triplu-negativ. Înțelegerea modului în care istoria reproducerii poate remodela și remodela țesutul mamar și imunitatea ar putea conduce la noi abordări pentru prevenirea și tratarea cancerului de sân. Acești cercetători au constatat că femeile care au avut copii și au alăptat aveau mai multe celule imunitare specializate – cunoscute sub numele de celule T – în țesutul lor mamar.

Pentru a înțelege modul în care istoria reproductivă a unei femei îi poate modela imunitatea sânilor, cercetătorii australieni au studiat mai întâi 260 de femei care au suferit fie o reducere a sânilor, fie o mastectomie preventivă. Apoi, cercetătorii au încercat să înțeleagă dacă nașterea de copii și/sau alăptarea – și modificările ulterioare ale imunității sânilor – au avut un efect protector împotriva cancerului de sân. Pentru a face acest lucru, ei au studiat mai întâi trei grupuri diferite de șoareci: șoareci cu pui, șoareci fără pui și șoareci care au fost supuși unui ciclu complet de 28 de zile de alăptare și înțărcare. La șoarecii care au născut și au alăptat, tumorile erau mai mici și, ceea ce este important, aveau o mulțime de celule T în interiorul lor, ceea ce sugerează că a avut loc un fel de activare imună. Pentru a confirma că celulele T sunt direct responsabile de acest efect, cercetătorii au eliminat celulele T de la șoarecii care au alăptat și au constatat că protecția s-a pierdut, iar tumorile au crescut la fel de repede ca la celelalte grupuri.

În cele din urmă, pentru a vedea dacă acest efect protector împotriva cancerului de sân constatat la șoarecii de laborator pe care i-au studiat era evident și la oameni, cercetătorii au analizat două studii efectuate pe mai mult de 1.000 de femei diagnosticate cu cancer de sân triplu negativ, iar beneficiile au fost confirmate în cazul cancerului de sân triplu negativ.

Studiile clinice analizează, de asemenea, dacă unele medicamente non-hormonale ar putea reduce riscul de cancer de sân, cum ar fi medicamentele utilizate pentru tratarea tulburărilor de sânge sau de măduvă osoasă, precum ruxolitinib.

De asemenea, cercetătorii studiază și vaccinuri care ar putea ajuta la prevenirea anumitor tipuri de cancer mamar la persoanele care prezintă un risc ridicat de cancer mamar (din cauza prezenței unor mutații genetice ereditare sau a cancerului mamar în familie). Există mai multe moduri în care acționează vaccinurile împotriva cancerului. De exemplu, vaccinurile proteice stimulează sistemul imunitar să recunoască și să atace anumite proteine specifice cancerului.  Vaccinurile ADN conțin instrucțiuni ADN astfel încât, odată ce vaccinul este administrat, ADN-ul va instrui organismul să producă proteine pentru a ajuta sistemul imunitar să recunoască și să atace celulele canceroase.

În timp ce multe medicamente au fost aprobate pentru prevenirea și tratarea cancerului de sân, oamenii de știință continuă să dezvolte noi tratamente și combinații de tratamente pentru a combate boala și să analizeze eficacitatea lor. La femeile aflate în postmenopauză cu cancer mamar în stadiu incipient cu receptor hormonal pozitiv, un test care analizează expresia anumitor gene poate fi utilizat pentru a determina dacă chimioterapia va fi benefică sau nu.

Cercetările în curs analizează dacă adăugarea chimioterapiei la tratamentul cu supresie ovariană și terapie hormonală pentru femeile aflate la premenopauză cu cancer mamar ER-pozitiv/HER2-negativ reduce riscul de recidivă la femeile care prezintă un risc ridicat de reapariție a cancerului.

Cercetătorii se concentrează și pe îmbunătățirea terapiilor țintite, o direcție fiind reprezentată de anticorpii monoclonali și medicamentele cu molecule mici (medicamentele cu molecule mici sunt un tip de terapie țintită care poate intra în celulele canceroase și bloca funcții critice ale acestora). Acestea vizează proteine care controlează modul în care celulele canceroase cresc, se divid și se răspândesc. Anticorpii monoclonali sunt proteine concepute pentru a se atașa la ținte specifice de pe celulele canceroase. Un tip de anticorp monoclonal, denumit conjugat anticorp-medicament, ajută la transportul medicamentelor de chimioterapie direct la celulele canceroase, fără a afecta alte celule.

De exemplu, datopotamab (Datroway) este un conjugat anticorp-medicament în curs de investigare pentru unele cancere mamare metastatice, inclusiv cancerele mamare metastatice triplu-negative. Într-un studiu clinic de amploare, femeile tratate cu datopotamab deruxtecan au trăit mai mult fără ca boala lor să se agraveze decât femeile tratate cu chimioterapie. În 2025, medicamentul a primit aprobarea atât în SUA, cât și în UE pentru cancerul mamar metastatic ER-pozitiv.

Imunoterapia este un tip de tratament care ajută sistemul imunitar al organismului să lupte mai eficient împotriva cancerului. Studiile anterioare au arătat că unele medicamente de imunoterapie, cunoscute sub numele de inhibitori ai punctelor de control imunitar, îmbunătățesc durata de viață a unor persoane cu cancer mamar avansat, în special a celor cu cancer triplu negativ. Studiile recente oferă unele dovezi că inhibitorii punctului de control imunitar pot îmbunătăți rezultatele la unele persoane cu cancer mamar HR-pozitiv, HER2-negativ.

În plus, cercetătorii încearcă să găsească modalități de a utiliza terapiile celulare, inclusiv terapia cu celule T CAR și terapia prin transfer de celule T, pentru a trata tumorile solide, cum ar fi cancerul de sân . Un studiu clinic în curs de desfășurare al Institutului Național al Cancerului din SUA utilizează limfocitele care infiltrează tumorile (TIL) pentru a micșora tumorile la femeile cu cancer mamar metastazic. În cadrul unui alt studiu, cercetătorii NCI studiază un tip de terapie cu celule T în care celulele T ale unei persoane sunt modificate în laborator pentru a ataca celulele canceroase și apoi sunt redate pacientului.

Noile sisteme de administrare a medicamentelor, cum ar fi nanoparticulele, reprezintă unul dintre domeniile care avansează cel mai rapid. Utilizarea sporită a nanoparticulelor pentru administrarea agenților anticancerigeni pe cale intravenoasă oferă numeroase avantaje față de alte metode de administrare, cum ar fi îmbunătățirea profilului de solubilitate a medicamentelor slab solubile și reducerea metabolismului medicamentelor anticancerigene prin încapsularea acestora în nucleele hidrofile și hidrofobe ale nanoparticulelor, ceea ce ajută, de asemenea, la direcționarea eficientă a agenților anticancerigeni în tratamentul cancerului de sân. În plus, nanoparticulele posedă un raport suprafață-volum mai mare pentru încărcarea medicamentului, ceea ce contribuie la îmbunătățirea profilurilor de biodistribuție în comparație cu agenții de chimioterapie convenționali.

Identificarea și testarea ADN-ului tumoral circulant, care este ADN-ul eliberat în sânge atunci când celulele canceroase mor, pentru a vedea dacă poate reprezenta un biomarker bun este un domeniu de studiu în creștere rapidă, care va ajuta îmbunătățirea deciziilor terapeutice prin:

1. căutarea de noi biomarkeri în celulele tumorale care ar putea însemna că cancerul a devenit rezistent la anumite tratamente (cum ar fi chimioterapia sau terapia cu medicamente țintite).
2. determinarea dacă un anumit medicament va avea efect asupra unei tumori înainte de a-l încerca.
3. predicția dacă cancerul de sân va recidiva la femeile cu cancer de sân în stadiu incipient
4. determinarea prezenței cancerului mamar sau a unei afecțiuni mamare cu risc ridicat înainte ca modificările să fie detectate la un test imagistic, cum ar fi o mamografie.

Astfel de progrese în reducerea riscurilor, detectarea precoce și înțelegerea impactului tratamentului permit o îngrijire mai precisă și mai personalizată, o mai bună stadializare pentru tratament și, potențial, o detectare mai precoce, ceea ce crește semnificativ ratele de supraviețuire.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare:

1. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S096097762500606X
2. https://link.springer.com/article/10.1007/s12672-025-03180-0
3. https://www.cancer.gov/types/breast/research
4. www.abcnet.au/health
5. https://www.cancer.org/cancer/types/breast-cancer/about/whats-new-in-breast-cancer-research.html
6. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11345039/
7. Sursa foto: www.abcnet.au/health