Care sunt funcțiile medicinei școlare? Ce presupune fiecare?

R:  Paleta de servicii medicale acoperită de medicina școlară nu este una săracă, ci, din contră, este relativ bine dezvoltată. Am început cu prevenția, ușor de realizat și foarte ieftină, financiar vorbind. Suntem cu toții de acord că este mai ușor să previi decât să tratezi. O afecțiune depistată din timp se recuperează mai ușor, mai repede, cu costuri minime, umane, în primul rând, și financiare, mai apoi.

Ca segmente ale prevenției identificăm:

Triajul epidemiologic – o metodă activă de supraveghere a stării de sănătate a  colectivităților de copii, adolescenți și tineri. Scopul lui este depistarea și izolarea precoce a suspecților și bolnavilor și instituirea măsurilor care se impun: dezinfecția și instruirea contacților prin activități specifice educației pentru sănătate.

Prin educația pentru sănătate urmărim să transmitem informații cu privire la condițiile de igienă (spălatul mâinilor, menținerea igienei cavității bucale, a tegumentelor și mucoaselor) și informații despre simptomatologia bolii și regimul igieno-dietetic. Odată însușite și aplicate aceste cunoștințe, boala este mai ușor de suportat și se evită complicațiile.

La examenul de bilanț participăm alături de medic. Scopul este același cu al triajului: depistarea precoce a afecțiunilor și trimiterea la medicul specialist pentru investigații suplimentare și instituirea tratamentului.

Până acum doi ani efectuam și imunizarea (vaccinarea). Continui să susțin că transferul către medicul de familie a fost o greșeală. S-au invocat condițiile necorespunzătoare pentru efectuarea vaccinării din cabinetele medicale școlare. Da, nu avem scaun în formă de ursuleț Panda și nu oferim diplome pentru cel mai curajos copil, etc. Însă avem condiții decente pentru  vaccinare, cabinetele sunt autorizate sanitar, asistenții și medicii din cabinetele școlare au pregătirea necesară, dar nu s-a mai dorit continuarea vaccinării aici. Rezultatele, cred eu, se văd acum: a scăzut numărul de imunizări. Apar boli considerate până acum ceva timp eradicate. Părinții au dreptul la o informare corectă. Noi toți avem acest drept. Îi invit să dea o simplă căutare pe Google pentru imagini cu variola și, atunci când decid refuzul, să aibă în fața ochilor acele imagini. Ne vom confrunta și în viitor cu epidemii. Vom fi pregătiți să le facem față? Este o temă de reflecție pentru noi toți. Nu trebuie să mitizăm vaccinurile.  Este însă necesar să vedem beneficiul lor asupra sănătății, cel puțin pentru acele vaccinuri care și-au dovedit eficiența de-a lungul timpului.

Ce mai face asistentul medical școlar? Urmărește prin metode somatometrice și somatoscopice nivelul dezvoltării fizice a copiilor și adolescenților din colectivități. El acordă și primul ajutor în situațiile amenințătoare de viață.  Este foarte bine că avem serviciul unic de urgență 112, dar o secundă poate face diferența dintre viață și moarte. Noi suntem acolo.

De asemenea, asistentul medical școlar întocmește evidențe cu date statistice. Statistica ne oferă informații obiective și le avem la îndemână ori de câte ori este nevoie.

În ce a constat studiul pe care l-ați realizat și prezentat în cadrul conferinței?

R: În dezvoltarea umană, adolescența este privită ca o tranziție. Obiectivul studiului a fost evaluarea indicatorilor dezvoltării fizice, în contextul creșterii diferite ca formă și ritm dintre fete și băieți. S-a desfășurat observațional, logitudinal și secvențial, pe o perioadă de 7 ani: 2009 – 2016. El a permis evaluarea modificărilor fizice corelate cu vârsta la nivelul mai multor eșantioane de subiecți, grupa de vârstă 17 -18 ani. În fiecare an, a fost alt eșantion de subiecți. Ca metodă de lucru am folosit somatometria cu cei doi indicatori: talia și greutatea.

Comparativ cu alte studii similare mai vechi (dacă sunt) sau cu experiența profesională proprie, ce schimbări au apărut la noile generații? Ce le-a influențat?

R: De-a lungul timpului, am observat multe schimbări: procentul adolescenților cu dezvoltare fizică armonică era și înainte sub 50%, iar tendința este descrescătoare.  Dizarmonia cu plus era în favoarea fetelor, acum balanța înclină spre băieți. Tendința actuală este spre înalt și foarte înalt la băieți și spre o talie mijlocie și mică la fete. Din măsurători, rezultă un procent mic de hipostaturali întâlnit mai mult la fete și mai puțin la băieți. Dizarmoniile cu surplus de greutate cresc în mod alarmant, atât la fete cât și la băieți. Avem o constantă a viciilor de postură. Nu este un procent mare, însă nu poate fi ignorat. Îl întâlnim la fete și  este nesemnificativ la băieți. Viciile de refracție au procentul peste medie și în creștere îngrijorătoare.

Ce anume a influențat schimbările?  Alimentația necorespunzătoare, lipsa activității fizice, poziția incorectă în bancă, mult timp petrecut în fața calculatorului, ghiozdanul care depășește 10% din greutatea individului, încălțămintea, mai ales la fete.

Care sunt aspectele procesului instructiv-educativ menționate de dumneavoastră ca reprezentând factori de risc (“și care nu respectă în totalitate normele de igienă și bioritmul activităților intelectuale”)?

R: Principala activitate intelectuală la elevi este învățarea. Dacă vorbim despre igiena învățării așa cum este organizată acum în școală și familie, avem o situație care nu-l ajută pe elev. Concret, elevii petrec foarte mult timp în școală. Orele dedicate studiului individual sunt  multe (meditații, teme pentru acasă). Mai adăugăm presiunea psihică din partea familiei și a școlii. Igiena mediului vizează numărul mare de elevi la clasă. De asemenea, băncile sunt frumoase ca design, dar nu sunt reglabile. Bioritmul sau curba fiziologică a capacității de muncă intelectuală a elevilor precizează regulile de igienă în alcătuirea orarului: nu se planifică discipline considerate dificile în prima și ultima zi din săptămână. Dar această regulă nu se respectă. Curba pornește de la nivel scăzut la începutul zilei, atinge maximul la jumătatea zilei, scade la sfârșitul zilei. După ore, elevul are meditații unde atenția și concentrarea trebuie să fie maxime, iar el este obosit. Curbele săptămânale, semestriale sau anuale respectă aceeași regulă.  În perioada testelor, elevii acuză dureri de cap, dureri abdominale, fac hipocalcemii. Sunt factori care ne îngrijorează.

Cum se poate schimba acest trend (alimentație nesănătoasă, mult timp petrecut în fața calculatorului, etc.) nefavorabil dezvoltării armonioase a copiilor? Ce pot face părinții?

R: Obiceiurile alimentare se dezvoltă în copilărie. Responsabilitatea revine familiei. Trebuie să fie mai selectivă în ceea ce privește accesibilitatea alimentelor (de unde le procură? cât de sănătoase sunt alimentele la modă, sub influența publicității uneori foarte agresivă? comoditatea). Obiceiurile alimentare sunt rezultatul alegerii noastre. Cât privește calculatorul, aceasta este un fenomen greu de stăpânit. Le putem explica că pot utiliza calculatorul, dar cu măsură și doar atunci când au nevoie. Ca argument, putem invoca afectarea sănătății ochilor și dependența de calculator.

Ce poate face școala?

R: Chioșcurile din incinta școlii reprezintă o provocare permanentă pentru asistentul medical școlar. Aici se comercializează alimente interzise sănătății: biscuiți cu conținut ridicat de sare, stiksuri, croissante, sandwich-uri, ceai, dar și cafea, și băuturi răcoritoare carbogazoase. Am putea discuta despre alimentația sănătoasă și în cadrul orelor de dirigenție.

Ce poate face medicina școlară în această zonă?

R: Împreună cu familia și școala putem informa asupra tuturor factorilor determinanți ai sănătății. Sectorul sanitar nu poate promova singur sănătatea. Este nevoie de implicarea tuturor factorilor decizionali la nivelul serviciilor primare. Promovarea sănătății de la cele mai mici vârste ne va asigura pentru viitor generații sănătoase.

Cum ar putea arăta generațiile viitoare, dacă nu se intervine la timp?

R:  Așa cum arată cifrele,  eu am spus cu amărăciune că vom fi o ,, națiune de ochelărei” -în 7 ani este foarte mult să ai un procent de 55% vicii de refracție. Dacă trendul se menține, nici nu vreau să mă gândesc ce va fi peste alți 7 ani. Orele petrecute în fața calculatorului ne vor deforma coloana și ne vom lupta cu kilogramele în plus, pentru că nu facem mișcare, mai adăugăm și alimentația necorespunzătoare și avem tabloul complet. Este un semnal de alarmă, dar și  o oportunitate pentru asistentul medical școlar de a face diferența din perspectiva profesiei.

În ce ar consta promovarea sănătății făcută prin școală?

R: Noi toți – profesori, asistenți și medici – trebuie să-i încurajăm să practice mai mult sport. Se impune o mai mare atenție la eliberarea scutirilor de sport de către medicii specialiști. Trebuie să-i obișnuim să petreacă mai mult timp în aer liber (în parc, drumeții la munte). Prin cunoștințele noastre, putem să-i învățăm să mănânce sănătos.

Cum ați ales această specialitate – medicină școlară? Ce v-a atras?

Ca salariat al statului român, domeniul meu de activitate a fost reprezentat numai de copii. Este un noroc și o fericire că lucrăm cu copii sănătoși. Este ,,mai vesel”, cum îmi spunea acum ceva timp o colegă care lucrează în spital. Chiar dacă ne supunem cu toții inexorabilei legi a naturii –  trecerea timpului, inima rămâne de copil. Retrăim alături de ei vârsta fără griji, exuberanța și veselia, rămânem tineri. Dar rămânem responsabili de meseria noastră.

Cum apreciați lucrările conferinței OAMMR București de anul acesta?

Lucrările conferinței au cuprins o arie variată de teme: de la istoricul medicinei la stima de sine, una mai interesantă decât cealaltă. Este foarte greu să ții emoțiile în frâu când ai în fața ta câteva sute de participanți. Te gândești tot timpul dacă-i interesează tema ta, dacă ai reușit să le captezi atenția, dacă poți să aduci un element surpriză în expunerea ta. Dincolo de frumos, este o muncă titanică. Să nu-i uităm pe organizatori. Ei au avut emoții și așteptări la fel ca noi. Mulțumim doamnei președinte Doina Carmen Mazilu, echipei din jurul Domniei sale, sponsorilor și tuturor celor care au făcut ca acest eveniment să fie posibil.

A consemnat Mirela Mustață, Redactor E-Asistent