Cum reacționează sistemul imunitar la coronavirus și de ce este important acest lucru pentru tratament?

covid19

Traducere și adaptare după articolul ”This Is How Your Immune System Reacts to Coronavirus. And what it means for treatment” de Dana G Smith, apărut în 24 martie 2020, în publicația online: elemental.medium.com

Persoanele infectate cu noul coronavirus pot avea experiențe extrem de diferite. Unele au indicat faptul că nu au experimentat nimic mai mult decât simptomele unei ușoare răceli, pe când altele sunt spitalizate și chiar au murit deorece plămânii lor au fost cuprinși de inflamație și s-au umplut de fluid. Cum se face că același virus are efecte atât de diferite?

În timp ce oamenii de știință sunt încă surprinși de noul coronavirus, devine din ce în ce mai evident că sistemul imunitar joacă un rol critic în recuperarea sau, dimpotrivă, în afectarea gravă și moartea pacientului.

Este demonstrat că foarte multe decese provocate de infecția cu coronavirus s-au datorat reacției necontrolate de răspuns al sistemului imunitar și nu efectelor distructive produse de virus.

Ce se întâmplă, de fapt, în corpul fiecăruia dintre noi când pătrunde virusul și cine este expus riscului unei infecții mai severe?

La momentul infecției, corpul fiecăruia dintre noi își lansează apărarea standard, cea imună înnăscută, așa cum o face pentru orice virus. Aceasta înseamnă că eliberează o serie de proteine numite interferoni, care încearcă să reducă capacitatea virusului de a se reproduce în interiorul celulelor corpului. Pentru a avea un efect cât mai bun, interferonii recrutează, de asemenea, alte celule imune care să vină și să atace virusul, pentru a opri răspândirea acestuia. În mod ideal, acest răspuns inițial permite organismului să obțină rapid controlul asupra infecției. Însă și virusul are propriile sale sisteme de apărare pentru a scăpa de efectul interferonilor.

Multe dintre simptomele pe care le resimțim atunci când suntem bolnavi au în spate tocmai acest răspuns imun înnăscut. Ele au un dublu rol. Pe de o parte, au rolul de a avertiza organismul că a avut loc un atac. Acesta este, de exemplu, unul dintre scopurile febrei. Celălalt rol este legat de încercarea de a scăpa de virus, cum ar fi expulzarea particulelor microscopice prin tuse sau diaree.

În mod obișnuit, există o perioadă în care virusul se instalează, iar organismul începe să răspundă la acesta, perioadă caracterizată prin simptome ușoare”, spune Mandeep Mehra, MD, profesor de medicină la Harvard Medical School și șef de catedră în medicină cardiovasculară avansată la Brigham și Women’s Hospital. „Apoi apare febra. Dacă virusul se stabilește în tractul respirator, dezvoltați o tuse. Dacă virusul se stabilește în tractul mucoasei gastro-intestinale, veți dezvolta diaree.

Simptomele pot fi diferite, în funcție de locul din organism în care se instalează virusul. Noul coronavirus reușește să-și facă intrarea în celulă prin blocarea unei proteine de pe suprafața acesteia denumită receptorul ACE2. Deoarece acești receptori sunt cei mai abundenți în plămâni, Covid-19 este considerată o boală respiratorie. Cu toate acestea, al doilea loc cu număr mare de receptori ACE2 se află în intestine, ceea ce ar putea explica de ce multe persoane cu coronavirus prezintă diaree.

Deoarece virusul intră în organism prin picături, dacă îți intră în gură și apoi în orofaringe, are două locuri unde poate ajunge de acolo. Poate trece în plămân, atunci când respirați sau, dacă aveți un reflex de înghițire, va coborî la stomac”, spune doctor Mehra. „Așa că poate afecta cele două zone.”

Scopul apărării imune înnăscute este de a localiza virusul și de a preveni reproducerea lui pe scară largă, astfel încât a doua undă a sistemului imunitar – răspunsul adaptativ sau specific virusului – să aibă suficient timp să lovească înainte ca lucrurile să iasă de sub control. Răspunsul imun adaptativ constă în anticorpi specifici virusului și celule T pe care organismul le dezvoltă, care pot recunoaște și distruge mai rapid virusul. Acești anticorpi sunt, de asemenea, ceea ce oferă imunitate și-i protejează pe oamenii de o nouă infecție cu acest virus, după ce l-au avut deja.

În cazul anumitor persoane, însă, virusul se va reproduce și se va răspândi rapid înainte ca sistemul imunitar să-l poată controla. Unul dintre motive ar putea fi faptul că o mare cantitate de particule virale ajunge să infecteaze organismul. Acesta este principalul motiv pentru care medicii și asistentele care au grijă de pacienți, care sunt expuse la cantități uriașe de virus, de mai multe ori pe zi, pot avea infecții mai severe, chiar dacă sunt tineri și sănătoși. Cu cât vorbim despre o cantitate mai mare de virus, cu atât îi este mai greu organismului să o gestioneze prin sistemul imunitar. La fel este și cazul persoanelor care s-au infectat în zone cu răspândire largă a virusului.

Un alt motiv pentru care organismul poate pierde controlul în lupta împotriva virusului ține de sistemul imunitar. Cele mai vulnerabile populații în timpul pandemiei sunt persoanele în vârstă, ale căror sisteme imunitare încep, în mod natural, să piardă din putere, cu vârsta, și persoanele care sunt imuno-depresive, din cauza unei alte boli sau a unor medicamente. Un sistem imunitar mai slab poate duce la un răspuns inițial mai puțin eficient la interferon sau la un răspuns întârziat prin anticorpi, ceea ce permite virusului să se răspândească de la celulă la celulă relativ nestingherit.

Dacă răspunsul organismului prin anticorpii neutralizanți este unul bun, veți putea să vă recuperați; este doar o problemă de timp. Oamenii se îmbolnăvesc, dar apoi organismal răspunde prin anticorpi, elimină virusul și totul este în regulă”, spune Warner Greene, medic, doctor în medicină, director al Centrului Gladstone pentru Cure Research HIV și profesor de microbiologie și imunologie la Universitate San Francisco din California. „Persoanele care sunt mai în vârstă sau au probleme de sănătate subiacente pot avea un grad de imunosupresie, în care anticorpii întârzie să reacționeze și exact ei sunt cei care dau o evoluție exagerată a bolii”.

Dacă virusul se localizeză în plămâni, boala poate progresa spre pneumonie, deoarece mai multe celule se infectează și se inflamează. O parte dintre pagubele produse în plămâni este cauzată de virus, dar o cantitate și mai mare se datorează sistemului imunitar care încearcă să distrugă și să scape de celulele infectate.

În acest moment, boala poate continua în două direcții: răspunsul imun poate rămâne stabil și să recapete controlul asupra virusului, în timp ce îl elimină prin activitatea celulelor T și a anticorpilor. Sau sistemul imunitar poate scăpa de sub control și începe să răspundă excesiv, provocând proteine inflamatorii din ce în ce mai multe, numite citokine, în încercarea frenetică de a elimina virusul. Aceasta este cea de-a doua cale care determină moartea celulelor din plămâni, ceea ce duce la cele mai grave infecții, sindrom de detresă respiratorie acută și chiar moarte.

covid191Oamenii care sunt foarte bolnavi, aproape invariabil vor avea acest răspuns exagerat al organismului gazdă – furtuna citokinei“, spune Greene. “Plămânii se umplu cu lichid și nu se pot oxigena. Sau dezvoltă sepsis extins, nu își poate susține tensiunea arterială și mor. Toate acestea sunt determinate în principal de reacția [imună] în mare măsură exacerbată a organismului gazdă”.

Oamenii care sunt mai bolnavi, cei aflați în stadii avansate ale bolii, aproape invariabil vor avea un răspuns exagerat al organismului gazdă – furtuna de citokine“.

Persoanele în vârstă și imunodepresive sunt deosebit de vulnerabile la acest tip de răspuns, deoarece sistemul lor imunitar puțin activ începe brusc să acționeze și devine hiperactiv. „Există o curiozitate cu adevărat interesantă în Covid-19 – situație observată și la alte coronavirusuri, cum ar fi la SARS și cu MERS – persoanele care au răspunsurile imune cele mai suprimate par să dezvolte cele mai aberante răspunsuri imune în stadii ulterioare ale bolii”, spune Mehra.

Majoritatea studiilor clinice efectuate până în prezent au implicat tratarea acestor cazuri grave, ceea ce, la prima vedere, are sens – doriți să dați medicamentele potențial eficiente celor mai bolnavi, în caz că acestea pot ajuta la salvarea acestora.

Dar doctor Mehra, care are o lucrare ce va apărea în curând despre diferitele stadii ale bolii, crede că în aceste cazuri nu mai trebuie doar să controlezi infecția, ci trebuie și să temperezi sistemul imunitar. Propunerea sa este ca medicamentele antivirale să fie administrate mai devreme, când oamenii încep să se îmbolnăvească, pentru a-i ajuta să combată virusul cât mai eficient și pentru a preveni evoluția către etapele ulterioare. Pentru persoanele care se confruntă deja cu furtuna de citokine, medicamentele care suprimă imunitatea, în combinație cu antiviralele, pot fi cele mai benefice.

Cel mai important lucru de reținut este că „există diferite etape ale acestei boli și modul în care aplicați tratamentul în fiecare fază a bolii va avea multă greutate în ceea ce privește rezultatul final”.

Deocamdată, cea mai bună apărare împotriva virusului este să vă susțineți sistemul imunitar prin somn, exerciții fizice și o bună alimentație și, cel mai important, să vă spălați pe mâini și să practicați distanțarea socială, astfel încât să evitați infectarea.

 

Traducere și adaptare de Mirela Mustață, Redactor executiv e-Asistent.ro

Sursa de documentare:https://elemental.medium.com/this-is-how-your-immune-system-reacts-to-coronavirus-cbf5271e530e

sursa foto 1 http://www.sfatulmedicului.ro/

sursa foto 2 https://www.tabu.ro/reguli-de-aur-pentru-un-sistem-imunitar-puternic/

Share This Post