Piese din puzzle-ul COVID-19

covid19

Imagine microscopică izolată de la primul caz COVID-19 din SUA. Particulele virale extracelulare sferice conțin secțiuni transversale prin genomul viral (punctele negre).

 

1. Originile SARS-CoV-2 – Unde a început totul?

Genomurile virale identificate în cazul primilor pacienți sunt atât de similare încât sugerează cu putere că virusul s-a transmis de la gazda intermediară la oameni doar o dată, cel mai probabil în octombrie 2019, perioadă estimată pe baza ratei cu care genomurile virale încep să se diferențieze.

Dacă estimarea este precisă, acest lucru înseamnă că au existat, înainte de primele cazurile oficiale apărute la Wuhan, cazuri de infecții care nu au fost grave, care nu au ajuns la spital, sau care nu au fost recunoscute drept atipice, în cazul în care au ajuns la spital. Este posibil ca acele cazuri de dinainte de începutul lui decembrie să fi apărut în altă parte decât în Wuhan.

Ian Lipkin, directorul Centrului pentru Infecții și Imunitate de la Universitatea Columbia din New York, SUA, colaborează acum cu cercetători chinezi pentru examinarea mostrelor de sânge luate spre sfârșitul anului trecut de la pacienți cu pneumonie de pe teritoriul Chinei, pentru a vedea dacă există dovezi că virusul a apărut în Wuhan din altă parte.  Dacă da, probabil că a ajuns în Wuhan nu într-o cușcă, ci pe două picioare. Piața din Wuhan este foarte populară și pentru vizitatori, nu numai pentru localnici, și este aproape de gara Hankou, un punct nodal al rețelei de trenuri de mare viteză din China.

Noi cercetări pot face mai multă lumină pe tema transmiterii virusului la om – când, unde și cum. Mulți cercetători indică că interviuri detaliate cu cât mai mulți dintre primii pacienți afectați de virus ar putea deschide noi piste, dar acest proces ar putea dura destul de mult. Dacă se dovedește că virusul își are originea în altă parte, identificarea lui în Wuhan poate fi datorată faptului că în Wuhan este o mare concentrație de know-how virusologic. Acest know-how este angrenat în cercetări pentru secvențierea genetică a mai multor virusuri din mai multe surse.

Într-un asemenea experiment, cercetătorii de la Institutul de Virusologie din Wuhan, în colaborare cu oameni de știință din SUA și Italia, au explorat potențialul patogen al unui coronavirus provenit de la lilieci (SHC014-CoV), prin recombinarea genomului acestuia cu cel al unui coronavirus care infectase șoareci. Newsletterul din noiembrie 2015 al Institutului raporta că virusul care a rezultat în urma acelui experiment se putea reproduce viabil în celulele căilor respiratorii umane și putea obține in vitro tulpini echivalente cu tulpinile epidemice ale SARS-CoV.

Aceste cercetări, ale căror rezultate au fost publicate și în revista Nature Medicine, demonstrează că “saltul” SARS-CoV de la lilieci la oameni nu a fost o întâmplare rară; și alte coronavirusuri provenind de la lilieci au fost capabile de ceva similar, după cum au arătat acele studii.

Filippa Lentzos, care studiază bio-medicina și bio-securitatea la King’s College din Londra, Marea Britanie, afirmă că posibilitatea ca SARS-CoV-2 să aibă o origine conectată cu cercetări legitime este un scenariu discutat amplu în lumea bio-securității. Dintre potențialele cauze luate în calcul se disting două – o posibilă scurgere de material virusologic de la un laborator și, de asemenea, infectarea accidentală a unei persoane în timpul cercetării, fie în laborator, fie pe teren.

Richard Pilch, care lucrează în domeniul neproliferării armelor chimice și biologice la Middlebury Institute of International Studies din California, SUA, spune că există o trăsătură a noului virus care poate să fi apărut în urma unor experiemente în cadrul cărora patogenii sunt transmiși de la o gazdă la alta pentru a studia evoluția abilității lor de a se răspândi. În ciuda acestui lucru, nu există dovezi concludente că așa s-a întâmplat.


2. Terapie cu nicotină contra coronavirusului: dovezile sunt neconcludente și contradictorii

Proporția de fumători admiși în spitale ca pacienți COVID a prezentat variații între SUA, China și Franța, de exemplu, dar a arătat, în toate aceste cazuri, că fumătorii au fost sub-reprezentați în relație cu proporția pe care o reprezintă în cadrul populației generale. Autorii câtorva studii pe această temă au scris că e mai puțin probabil ca fumătorii să sufere de forme grave ale bolii.

Este important de notat că fumătorii nu sunt protejați de infecția inițială. De fapt, deoarece ei manipulează țigara înainte să o fumeze, pot fi susceptibili în mod special la infectare, mai ales că aceasta are loc, în multe cazuri, prin membranele cu mucus ale gurii. Ce pare a se întâmpla este că fumătorii infectați sunt mai puțin probabili de a dezvolta simptome sau, dacă le dezvoltă, probabilitatea ca simptomele lor să fie moderate este mai mare decat în cazul ne-fumătorilor, ceea ce face ca, până la urmă, ei să rămână acasă și, astfel, să nu apară în statisticile spitalelor.

Dacă este ceva în țigări care ar putea avea acest efect, atunci nu poate fi vorba decât despre nicotină, afirmă cercetătorii implicați în studiile pe această temă. Aceștia nu cred că nicotina atacă în mod direct SARS-CoV-2. Poate, totuși, juca un rol indirect, prin intermediul proteinei ACE2 localizată pe membrana celulară, de care virusul se cuplează pentru a obține acces în celule.

Unii cercetători suspectează că nicotina se cuplează și ea de proteina ACE2, ceea ce îngreunează misiunea virusului de a face același lucru.  Nicotina poate, de asemenea, să calmeze inflamația cauzată de infecție, o ipoteză susținută și de folosirea ei pentru a trata intestinul inflamat.

În același timp, alți cercetători continuă să afirme că fumătorii se pot aștepta, în general, la forme mai grave ale COVID-19 din cauza insuficienței respiratorii prezente, în diverse grade, în cazul lor.

În momentul de față, un studiu în derulare în Franța testează și o altă ipoteză – un potențial efect benefic al nicotinei asupra furtunii de citokine care atacă propriul organism.

Jason Sheltzer, un cercetător specializat în biologie moleculară de la Cold Spring Harbor Laboratory, statul New York, SUA, care studiază efectele fiziologice ale fumului de țigară, spune că este teoretic posibil ca nicotina, interferând cu furtuna de citokine, să diminueze impactul acesteia asupra organismului. Important de notat că cercetările lui arată și efecte negative serioase ale fumului de țigară în cazuri de infecții cu coronavirus.

Dacă rezultatele cercetărilor încep să sugereze că terapia cu nicotină îmbunătățește deznodământul în cazurile COVID-19, acesta ar fi un motiv de bucurie deoarece avem nevoie urgentă de tratamente, iar terapia cu nicotină, folosită în cazul fumătorilor care doresc să se lase de fumat, e considerată sigură, este disponibilă pe scară largă, este relativ ieftină și nu e protejată de patente. Totuși, mai avem de asteptat destul de mult timp până să aflăm dacă nicotina poate juca un rol pozitiv în lupta contra COVID-19.

 

3. Investițiile în vaccinuri, o adevarată poliță de asigurare

 

vaccin

Lumea așteaptă cu inima la gură un vaccin anti-COVID 19. Până acum s-au înregistrat aproape 800.000 de decese la nivel mondial, iar totalul crește cu o rată de aproape 40.000 pe săptămână. Toate aceste cifre nu includ morțile cauzate de COVID 19 care pot rămâne neraportate.

Între timp, economia mondială trece prin cea mai severă contracție de după Marea Depresie, estimată acum la o scădere de 8% GDP, pentru prima jumătate a anului 2020.

În același timp, se raportează că guvernele diverselor țări au achiziționat circa 4 miliarde de doze de vaccin anti-covid pentru livrare până la sfârșitul anului următor, ceea ce înseamnă, la prima vedere, că aproape jumătate din populația planetei va putea primi o doză de vaccin. Totuși, în realitate, mult mai puține persoane vor putea fi vaccinate.

Parte dintre vaccinuri nu vor primi aprobările din partea autorităților de reglementare și, în plus, un vaccin care ajunge în faza de testare clinică pe scară largă, cum este cazul câtorva vaccinuri, are încă o probabilitate de 20% de a eșua.  Alte vaccinuri vor fi aprobate, dar este posibil să nu poată oferi o protecție completă. De exemplu, se poate întâmpla să nu fie potrivite pentru persoanele în vârstă sau îi pot ajuta pe oameni să nu moară de COVID-19, dar nu pot opri transmiterea către alții.

Anumite vaccinuri pot avea nevoie de administrarea a mai multe doze pentru a fi eficace. Din cauza tuturor acestor motive, este posibil ca nici măcar Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii, care au cumpărat deja mai mult de două doze pentru fiecare dintre cetățenii lor, să nu fi cumpărat destule.

Eforturile globale pentru producerea și distribuirea vaccinurilor anti-COVID 19 trebuie amplificate. Până acum, doar 10 miliarde USD au fost alocate acestei cauze. Chiar și creșterea de 10 ori a finanțării, până la 100 miliarde USD, sumă mult mai adecvată nevoilor, pălește față de cele 7 trilioane USD pe care guvernele din jurul lumii s-au angajat să le cheltuiască sau să le folosească drept garanție de la începutul pandemiei pentru a proteja economiile naționale, locurile de muncă și veniturile gospodăriilor.

A aștepta finalizarea testelor clinice care ar indica care dintre vaccinurile candidate este dovedit eficace pentru a crește apoi capacitatea de producție și distribuție a acestuia ar fi o greșeală, afirmă mulți specialiști de sănătate publică. Aceștia cer ca guvernele să investească acum circa 200 miliarde USD pentru a face disponibil, chiar și cu o săptămână mai devreme, un vaccin eficace, deoarece acest lucru ar salva nenumărate vieți și ar avea importante efecte pozitive asupra relansării economice.

Pentru unii, perspectiva unui asemenea scenariu în care se fac investiții masive pentru producerea și distribuirea cât mai devreme a unui vaccin provoacă îngrijorări cu privire la un “naționalism” al vaccinurilor, în care țările bogate își permit să cheltuiască semnificativ mai mult decât cele mai sărace în încercarea de a obține cât mai multe vaccinuri pentru cetățenii lor.

În situația dată, comunitatea internațională poate maximiza beneficiile dacă își pune resursele împreună și alocă dozele de vaccin tot împreună, în funcție de nevoile identificate la nivel internațional – prima dată, pentru lucrătorii din sistemul medical din toate țările, apoi pentru categoriile vulnerabile, etc. La acest moment, 80 dintre statele lumii sunt deja interesate de o asemenea abordare. O modalitate prin care pot fi reduse disputele la nivel internațional pe tema alocării vaccinurilor este maximizarea ofertei cât de repede, inclusiv prin creșterea capacității de producție în cât mai multe țări.

Comunitatea internațională trebuie să considere investițiile în realizarea acestor obiective drept o poliță de asigurare. De exemplu, studiile sugerează că, pentru un număr de minimum 10 vaccinuri aflate în dezvoltare, există o probabilitate de 90% de găsire a unuia eficace. Odată ce acesta este descoperit, e important ca miliarde de doze să poată fi distribuite rapid. Dar este imposibil de știut în avans care vaccin candidat va fi eficace. Ca urmare, guvernele trebuie să stimuleze financiar firmele producătoare pentru ca acestea să producă cantități mari, în mod ideal câteva miliarde, dintr-o gamă largă de vaccinuri diferite, înainte de obținerea acordului autorităților de reglementare. Vaccinul câștigător va putea ajunge astfel repede la oamenii care au nevoie cel mai mult, chiar dacă dozele din celelalte vaccinuri vor fi aruncate. La fel cum oamenii cumpără polițe de asigurare înainte să știe ce o să li se întâmple, nu după aceea.

 

Mirela Mustață, Redactor executiv e-Asistent.ro

Traducere si adaptare după:

 

https://www.economist.com/leaders/2020/08/08/the-world-is-spending-nowhere-near-enough-on-a-coronavirus-vaccine

https://www.economist.com/science-and-technology/2020/05/02/the-pieces-of-the-puzzle-of-covid-19s-origin-are-coming-to-light?utm_campaign=coronavirus-special-edition&utm_medium=newsletter&utm_source=salesforce-marketing-cloud&utm_term=2020-05-02&utm_content=article-link-1

https://www.economist.com/science-and-technology/2020/05/02/smokers-seem-less-likely-than-non-smokers-to-fall-ill-with-covid-19

https://theconversation.com/nicotine-therapy-for-coronavirus-the-evidence-is-weak-and-contradictory-138905

Sursa foto 1 – https://www.cdc.gov/media/subtopic/images.htm

 

Share This Post