Programe de screening de ultimă generație din 4 țări de pe aproape toate continentele, din care putem trage învățăminte

Timp aproximativ de lectură: 10 minute

În luna iunie a acestui a apărut, în ediția online a Journal of American Medical Association (JAMA) – Oncology, un nou studiu care oferă un sprijin puternic pentru începerea screeningului cancerului colo-rectal (CCR) prin Testul imunochimic fecal (FIT) la vârsta de 40-49 de ani, mai degrabă decât la vârsta recomandată în prezent, de 50 de ani. Cercetătorii au constatat că screeningul timpuriu a făcut o diferență în incidența și mortalitatea CCR pentru cei 500 000 de locuitori cu vârsta cuprinsă între 40-49 de ani din două municipalități din Taiwan.

Participanții au fost urmăriți până în 2019 pentru a compara incidența și mortalitatea CCR în cadrul sub-cohortelor implicate în studiu. Dintre cei 263.125 de participanți incluși, 55,8% au fost femei. Un total de 39.315 au participat la screening precoce și regulat, în timp ce 223.810 au participat doar la screening regulat. Grupul de screening precoce a avut o incidență mai scăzută a CRC (26,1 vs. 42,6 la 100.000 de ani-persoană) și mortalitate (3,2 vs. 7,4 la 100.000 de ani-persoană). „Această diferență a fost evidentă în special în cele trei grupe de vârstă cheie – 50-54 de ani, 55-59 de ani și 60-64 de ani – care au obținut cel mai mare beneficiu din screeningul precoce în timpul urmăririi (aproximativ 10-15 ani după recrutarea la vârsta de 40-49 de ani)„, au scris autorii.

În plus, constatările au arătat că screeningul FIT la vârsta de 40-49 de ani a necesitat mai puține teste pentru a preveni un caz de CCR decât screeningul obișnuit și, prin urmare, a fost rentabil din punct de vedere financiar. Cu toate acestea, autorii au concluzionat că e nevoie de cercetări suplimentare pentru a se putea spune dacă politicile de screening timpuriu sunt generalizabile la alte populații.

Dr. Thejus Jayakrishnan, de la Dana-Farber Cancer Institute, Harvard Medical School, Boston, Statele Unite ale Americii, și colegii săi au scris că „acest studiu se adaugă la volumul limitat actual de literatură – compus în principal din studii observaționale, studii de registru de colonoscopie și studii de modelare – care sugerează că inițierea screeningului la o vârstă mai mică de 50 de ani poate duce la beneficii pentru sănătatea publică. Până când se vor efectua studii clinice randomizate și rezultatele vor fi disponibile, studiile observaționale precum acesta vor fi esențiale pentru a informa politicile și practica screening-ului„, deși este necesară validarea externă a rezultatelor în diferite țări.

Acest studiu validează decizia prealabilă a National Health Service din Marea Britanie de a oferi screening CCR prin FIT (care, după ce este auto-administrat acasă, este trimis pentru evaluare prin poștă) pentru populația 54-74 ani, la fiecare 2 ani, ca parte importantă a programului său național. În Marea Britanie vârsta de 54 ani a scăzut gradual în ultimii ani până la 50 ani anul acesta.

Celelalte programe naționale de screening în Marea Britanie sunt:

Screening în timpul sarcinii:

  1. Screening pentru hepatita B, HIV și sifilis (boli infecțioase);
  2. Screening pentru sindromul Down, sindromul Patau și sindromul Edwards;
  3. Screening pentru sechele și talasemie;
  4. Scanare tip screening la 20 de săptămâni pentru a verifica dezvoltarea fizică a copilului;
  5. Screening pentru ochiul diabetic – disponibil pentru femeile însărcinate care au diabet de tip 1 sau tip 2.

Screening pentru nou-născuți:

  1. O examinare fizică, care include ochii, inima, șoldurile și testiculele; 2. Screening auditiv;
  2. O analiză a petelor de sânge pentru a verifica dacă bebelușul are una dintre cele 9 afecțiuni rare (siclemia, fibroza chistică, hipotiroidismul congenital, cele 6 boli ereditare metabolice);
  3. Screening oftalmologic diabetic – începând cu vârsta de 12 ani, tuturor persoanelor cu diabet li se oferă un screening oftalmologic diabetic regulat pentru a verifica semnele timpurii ale retinopatiei diabetice.

Screening cervical

Acesta este oferit la fiecare 3 ani pentru persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 49 de ani și la fiecare 5 ani pentru persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani.

Screening mamar

Acesta este oferit femeilor cu vârste cuprinse între 50 și 70 de ani pentru a detecta semnele timpurii ale cancerului mamar. Femeile cu vârsta peste 70 de ani se pot auto-referi pentru un screening.

Screeningul anevrismului aortic abdominal (AAA)

Este oferit bărbaților la vârsta de 65 de ani pentru a detecta anevrismele aortice abdominale. Bărbații de peste 65 de ani se pot auto-referi pentru un screening.

În plus, pentru persoanele între 55 și 74 de ani care au fumat vreodată, National Health Service dinMarea Britaniepoate oferi un test de depistare a cancerului pulmonar, care cauzează mai multe decese decât orice alt tip de cancer. Adesea, nu există semne sau simptome ale cancerului pulmonar într-un stadiu incipient. Aceste teste de depistare au scopul de a descoperi cancerul la timp, uneori înainte de a avea simptome. Acestea analizează cât de bine funcționează plămânii dumneavoastră și pot ajuta la diagnosticarea cancerului pulmonar cât mai devreme posibil. Diagnosticul precoce poate face cancerul pulmonar mai ușor de tratat și poate face ca tratamentul să aibă mai mult succes. În prezent, controalele de sănătate pulmonară sunt disponibile doar în unele părți ale Angliei, dar vor fi disponibile peste tot până în 2029.

În prezent, nu există niciun program național de screening pentru cancerul de prostată în Regatul Unit.

Screening-ul pentru cancerul colo-rectal (CCR) prin depistarea sângelui fecal face parte din serviciile de prevenție și screening acoperite de asigurarea medicală și în Statele Unite ale Americii. Celelallte servicii incluse sunt:

  • Screening-uri pentru anevrism aortic abdominal
  • Screening-uri și consiliere privind abuzul de alcool
  • Măsurarea masei osoase
  • Depistarea bolilor cardiovasculare
  • Boli cardiovasculare (terapie comportamentală)
  • Screening pentru cancerul de col uterin și vaginal
  • Screeninguri și servicii preventive pentru cancerul colorectal (teste ale biomarkerilor pe bază de sânge, colonoscopii, colonografie prin tomografie computerizată (CT), teste de sânge ocult în fecale, sigmoidoscopii flexibile, teste ADN multi-țintă pentru fecale)
  • Consiliere pentru prevenirea consumului de tutun și a bolilor cauzate de tutun
  • Screening pentru depresie
  • Screening pentru diabet
  • Formare pentru autogestionarea diabetului
  • Screening pentru glaucom
  • Vaccinuri antihepatită B, depistarea infecției cu virusul hepatitei B (VHB)
  • Screening pentru virusul hepatitei C
  • Screening HIV
  • Screening pentru cancerul pulmonar
  • Mamografii (screening)
  • Servicii medicale de terapie nutrițională
  • Programul Medicare de prevenire a diabetului
  • Terapia comportamentală a obezității
  • Vizita preventivă unică ”Bine ați venit la Medicare”
  • Profilaxia pre-expunere pentru prevenirea HIV
  • Screening pentru cancerul de prostată
  • Screening și consiliere privind infecțiile cu transmitere sexuală

Vaccinuri pentru adulți: vaccinuri COVID-19, vaccinuri antigripale, vaccinuri antihepatită B, vaccinuri antipneumococice.

Guvernele din Australia au în derulare5 programe de screening pentru populație:

  • Programul național de screening pentru cancerul intestinului (CCR)
  • Programul național de screening mamar din Australia
  • Programul național de screening al colului uterin
  • Programul de depistare a petelor de sânge la nou-născuți
  • Screening auditiv al nou-născutului.

Autoritățile de sănătate publică din Australia utilizează sistemul screeningului populațional pentru a face analize atunci când iau în considerare introducerea unor potențiale programe de screening la nivelul populației pentru cancer și boli cronice. Acest document-cadru informează factorii de decizie cu privire la aspectele-cheie care trebuie avute în vedere atunci când se decide dacă să se introducă un program de screening.

Cancerul de prostată și cancerul de piele sunt condiții de sănătate importante pentru australieni, dar nu există încă programe de screening populațional pentru aceste afecțiuni.

Comitetul consultativ pentru servicii medicale (Medical Services Advisory Committee – MSAC) din Australia a sprijinit o cerere pentru introducerea unui program de depistare a cancerului pulmonar orientat către persoanele cele mai expuse la risc, inclusiv fumătorii și foștii fumători.

Documentul public de sinteză care prezintă evaluarea MSAC a fost publicat la 13 octombrie 2022: MSAC 1699 – National Lung Cancer Screening Program. În urma examinării avizelor și recomandărilor MSAC, guvernul pune în aplicare programul național de depistare a cancerului pulmonar pentru a sprijini depistarea precoce a cancerului pulmonar prin tomografii computerizate cu doză redusă, la 2 ani pentru persoanele asimptomatice cu risc ridicat, începând din iulie 2025.

Decizia de a participa sau nu la un test de screening este o alegere personală, pe care numai fiecare dintre noi o poate face. Putem discuta orice aspect al testului de screening cu un profesionist din domeniul sănătății și să decidem dacă este sau nu potrivit pentru noi, pe baza analizei raportului dintre avantaje (unul dintre cele mai importante fiind accesul la un tratament mai rapid și mai eficient prin detectarea precoce a unei potențiale afecțiuni sau chiar prin prevenirea apariției acesteia) și dezavantaje.

În ceea ce privește dezavantajele, experții subliniază faptul că testele de screening nu sunt 100% precise. Ni se poate spune că avem o problemă atunci când nu avem – acest lucru se numește „fals pozitiv” și poate duce la efectuarea unor teste suplimentare sau tratamente inutile pentru unele persoane ca urmare a screeningului. Un test de screening poate, de asemenea, să nu detecteze o problemă – aceasta se numește „fals negativ” și ne-ar putea determina să ignorăm simptomele în viitor. În plus, testele de screening pot duce la decizii dificile, în special în cazul testelor de screening din timpul sarcinii, când mamele se pot confrunta cu o decizie dificilă privind efectuarea unor teste de diagnostic suplimentare care implică un risc pentru sarcină. În cazul în care testul de diagnostic este pozitiv, ar putea fi necesară o decizie cu privire la continuarea sarcinii. Mai mult, chiar dacă rezultatul testului de depistare este normal sau negativ, afecțiunea respectivă poate apărea oricum.

Acestea sunt tipurile de considerații pe care și autoritățile de sănătate publică le iau în considerare atunci când decid ce programe de screening pentru populație să introducă. Acestea analizează beneficiile oferite de un program de screening în balanță cu dezavantajele. În plus, acestea iau în considerare cine va beneficia și dacă:

  • afecțiunea are un stadiu pre-simptomatic care poate fi detectat prin screening
  • există un test adecvat pentru identificarea afecțiunii
  • există un tratament adecvat pentru persoanele care sunt diagnosticate prin screening
  • există facilități disponibile pentru testare și tratament.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare:

  1. https://www.medscape.com/viewarticle/early-fit-screening-tied-big-reduction-crc-mortality-2025a1000fs4
  2. https://www.nhs.uk/tests-and-treatments/nhs-screening/
  3. Ce trebuie să știți despre depistarea petelor de sânge la nou-născuți – „înțepătura din călcâi
  4. https://www.hse.ie/eng/services/healthcare-in-ireland/english/screening-programmes.html
  5. https://northkensingtonmedicalcentre.nhs.uk/national-health-screening-programmes
  6. https://www.medicare.gov/coverage/preventive-screening-services
  7. https://www.health.gov.au/our-work/population-based-health-screening
  8. Sursa foto: https://www.health.gov.au/news/a-free-life-saving-test-will-soon-be-available-to-people-aged-45-to-49
Share This Post