[1] poamă-de-pământ sau cartofi, numiți, pentru simetria titlului, după un regionalism din Transilvania
Timp aprox. de lectură: 6 minute
Persoanele care adoptă obiceiuri de viață sănătoase își pot reduce în mod semnificativ riscul genetic de deces prematur, potrivit unui nou studiu publicat în revista BMJ Evidence Based Medicine.
Cercetătorii din cadrul studiului spun că persoanele cu un stil de viață nesănătos și predispoziții genetice au de două ori mai multe riscuri de a muri decât cele care au obiceiuri și gene bune. Ei spun că să nu fumezi, activitatea fizică, somnul și dieta sunt factorii de stil de viață cu cel mai mare impact asupra longevității. Potrivit autorilor acestui studiu, vestea bună pentru persoanele cu gene care scurtează viața este că și-o pot prelungi cu ajutorul acestor obiceiuri sănătoase.
Pornind de la aceste noi date, am revenit la exemplul luiValter Longo, un expert italian care crede că, pentru a trăi o viață sănătoasă până la 100 de ani și peste, secretul este reprezentat de dietă: legume și pește și o imitație a postului.
Atât în cartea sa publicată recent și în România (Rețeta longevității. O nouă strategie alimentară) cât și într-un articol ce abordează această temă apărut în The New York Times, întâlnim un om de știință italian, dr. Valter Longo, ce pare fi obsedat de legătura dintre alimentație și îmbătrânire.
„Pentru studierea îmbătrânirii, Italia este pur și simplu incredibilă”, a declarat Dr. Longo, care conduce un laborator în cadrul unui institut de oncologie din Milano. Iar Italia nu pare a fi aleasă la întâmplare când vorbim despre acest subiect, pentru că are una dintre cele mai bătrâne populații din lume, inclusiv cu multiple comunități de centenari care îi tentează pe cercetătorii aflați în căutarea ”fântânii tinereții”.
Dr. Longo este, de asemenea, profesor de gerontologie și director al Institutului de Longevitate U.S.C. din California.
Pe lângă identificarea genelor care reglează îmbătrânirea, acesta a creat o dietă care imită postul, pe bază de plante și nuci, cu suplimente și biscuiți de varză kale, pentru a permite celulelor să se debaraseze de reziduurile dăunătoare și să întinerească fără a avea dezavantajul de a muri de foame. El a brevetat și a vândut kiturile sale de dietă ProLon; a publicat cărți de succes („The Longevity Diet”); și a fost numit un influent „evanghelist al postului” de către revista Time.
La începutul acestui an, Dr. Longo a publicat un nou studiu bazat pe teste clinice efectuate pe sute de persoane în vârstă – inclusiv în orașul Calabria, de unde provine familia sa – care, potrivit lui, sugerează că ciclurile periodice ale propriei sale abordări de tip dietă care imită postul ar putea reduce vârsta biologică și ar putea preveni bolile asociate cu îmbătrânirea.
Fundația sa privată, cu sediul tot în Milano, adaptează diete pentru bolnavii de cancer, dar oferă și consultanță pentru companii și școli italiene, și promovează o dietă mediteraneeană care, spune el, le este tot mai străină majorității italienilor din ziua de azi.
„Aproape nimeni din Italia nu mai mănâncă dieta mediteraneeană”, a declarat Dr. Longo. El a adăugat că mulți copii italieni, în special în sudul țării, sunt obezi, pentru că mănâncă ceea ce el numește cei cinci P otrăvitori: proteine, paste, pizza, pâine și poamă-de-pământ (sau cartofi).
Când vorbește despre longevitatea centenarilor italieni pe care-i studiază, dr. Longo se întreabă dacă nu cumva aceștia au fost protejați de boli ulterioare printr-o perioadă de înfometare și o dietă mediteraneeană de modă veche la începutul vieții, în timpul sărăciei lucii din Italia rurală din perioada războiului. Apoi, după miracolul economic postbelic al Italiei, o dietă bazată pe mai multe proteine și grăsimi și medicina modernă i-a protejat de fragilitate, pe măsură ce îmbătrâneau și i-a menținut în viață. Ar putea fi, a spus el, o „coincidență istorică pe care nu o vom mai vedea niciodată”.
Misterele îmbătrânirii l-au prins pe doctorul Longo la o vârstă fragedă. El a crescut în portul din nord-vestul orașului Genova, dar în fiecare vară își vizita bunicii în Molochio, Calabria, un oraș cunoscut pentru centenarii săi.
La vârsta de 16 ani, s-a mutat la Chicago pentru a locui la rude și nu a putut să nu observe că mătușile și unchii săi de vârstă mijlocie, hrăniți cu „dieta Chicago” bazată pe cârnați și băuturi cu zahăr, sufereau de diabet și boli cardiovasculare, ceea ce rudele lor din Calabria nu pățeau.
În timp ce se afla în Chicago, mergea adesea în centrul orașului pentru a cânta în cluburi de blues. S-a înscris apoi la renumitul program de chitară jazz de la Universitatea din North Texas. În cele din urmă, a refuzat să dirijeze o fanfară, și conflictul asta l-a făcut să-și mute atenția către cealaltă pasiune a sa: ”îmbătrânirea”.
În cele din urmă, și-a obținut doctoratul în biochimie la U.C.L.A. și a urmat un stagiu postdoctoral în neurobiologia îmbătrânirii la U.S.C. A depășit scepticismul timpuriu cu privire la acest domeniu pentru a publica în reviste de top și a devenit un evanghelizator zelos al metodei și susținător ale dietei sale pentru efectele de inversare a vârstei. În urmă cu aproximativ 10 ani, dornic să fie mai aproape de părinții săi din Genova, și-a luat un al doilea loc de muncă la institutul de oncologie IFOM din Milano.
Aici a găsit un izvor de inspirație în dieta pe bază de pește din Genova și cea pe bază de legume din Calabria.
„Genele și nutriția” sunt cele două elemente de bază, a spus el.
Dar a găsit, de asemenea, că dieta italiană modernă – bazată pe mezeluri, straturi de lasagna și legumele prăjite – este îngrozitoare și o sursă de boli.
El vorbește și despre modul în care el, ca și alți cercetători, au identificat un regulator important al îmbătrânirii în drojdie și despre cum a investigat dacă aceeași cale acționează în toate organismele. În plus, el crede și că cercetările sale au beneficiat de experiența sa anterioară de improvizație muzicală, deoarece aceasta i-a deschis mintea la posibilități neașteptate, inclusiv către folosirea dietei pentru a înfometa celulele afectate de cancer și de alte boli.
Dr. Longo a declarat că el consideră că misiunea sa este de a prelungi tinerețea și sănătatea, nu doar de a adăuga mai mulți ani vieții.
Un scenariu mai probabil pe termen scurt, a spus el, ar fi împărțirea populației în două. Prima ar trăi la fel ca în prezent și ar ajunge la 80 de ani sau mai mult datorită progreselor medicale, însă împovărați de boli. Cealaltă categorie ar urma diete bazate pe produse alimentare sănătoase, care includ perioade de post stabilite și validate de progresele științifice și ar trăi până la 100 și poate peste într-o stare de sănătate relativ bună.
Practicant a ceea ce predică, dr. Longo se vedea pe sine însuși în cea de-a doua categorie.
Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare
- To Live Past 100, Mangia a Lot Less: Italian Expert’s Ideas on Aging – The New York Times (nytimes.com)
- Rețeta longevității. O nouă strategie alimentară pentru regenerarea și întinerirea organismului, combaterea bolilor și atingerea greutății ideale – Dr. Valter Longo
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/healthy-lifestyle-may-offset-effects-of-life-shortening-genes-by-more-than-60
