Timp aproximativ de lectură: 5 minute

Cercetarea a identificat mai multe instrumente de măsurare și predicție și mai multe informații cu privire la motivul pentru care există „reguli” diferite pentru femei față de bărbați în ceea ce privește longevitatea.

Astfel, cu câteva luni în urmă, în luna iulie a acestui an, o echipă de oameni de știință din Statele Unite, condusă de Ahmad Hariri, profesor de psihologie și neuroștiințe la Universitatea Duke, a publicat în revista Nature Aging rezultatele analizei lor comparative a îmbătrânirii biologice bazate pe RMN-uri ale creierului.

Acesta este un nou mod de a măsura cât de repede îmbătrânește o persoană și, prin urmare, de a-i prezice longevitatea, deoarece îmbătrânirea mai rapidă crește riscul de a suferi de multe boli, inclusiv diabet, boli de inimă, accident vascular cerebral și demență și, prin urmare, de moarte timpurie.

Aceasta este una dintre numeroasele cercetări privind biomarkerii legați de îmbătrânire efectuate la nivel mondial în ultimii ani.

Aceste studii arată că există diverși biomarkeri care pot prezice probabilitatea unei persoane de a îmbătrâni precoce și, de asemenea, că este esențial să ținem sub control biomarkerii asociați cu îmbătrânirea și boala cu mult înainte de a împlini 60 de ani.  

Astfel, într-un studiu publicat în revista GeroScience, Karin Modig, profesor asociat la Institutul de Medicină a Mediului din cadrul Karolinska Institutet, care cercetează îmbătrânirea și sănătatea, și colegii săi arată că este posibil să se prevadă, încă înainte ca o persoană să ajungă la 60 de ani, cine are cele mai mari șanse de a trăi până la 100 de ani.

Compararea profilurilor biomarkerilor măsurate la vârste similare, dar mai devreme în viață, în rândul persoanelor cu o durată de viață excepțional de lungă și al celor din aceeași generație cu ei cu o durată de viață mai scurtă a contribuit la îmbunătățirea înțelegerii proceselor de îmbătrânire.

Studiul s-a bazat pe un eșantion de aproximativ 44.000 de suedezi, cu vârste cuprinse între 64 și 99 de ani, care au fost supuși unor examene de sănătate între 1985 și 1996. Participanții au fost urmăriți în datele din registrele suedeze pe o perioadă de timp de până la 35 de ani. Au fost examinați biomarkeri ai metabolismului, inflamației, ficatului, rinichilor, anemiei și stării nutriționale utilizând statistici descriptive, regresie logistică și analiză cluster. În total, 1224 de participanți (84,6% femei) au trăit până la a 100-a aniversare.

Examinând biomarkerii cunoscuți asociați anterior cu îmbătrânirea și boala, cercetătorii au constatat că centenarii aveau o sănătate mai bună decât colegii lor care aveau deja 60 de ani.

Nivelurile mai ridicate de colesterol total și fier și nivelurile mai scăzute de glucoză, creatinină, acid uric, aspartat aminotransferază, gamma-glutamil transferază, fosfatază alcalină, lactat dehidrogenază și capacitatea totală de legare a fierului au fost asociate cu atingerea vârstei de 100 de ani.

Centenarii au prezentat, în general, profiluri de biomarker destul de omogene. Începând cu vârsta de 65 de ani, centenarii au prezentat valori mai favorabile ale biomarkerilor disponibili în mod obișnuit decât persoanele care au murit înainte de vârsta de 100 de ani.

Diferențele dintre valorile biomarkerilor între centenari și ceilalți participanți la studiu cu mai mult de un deceniu înainte de deces sugerează că factorii genetici și/sau factorii de stil de viață posibil modificabili reflectați în aceste niveluri ale biomarkerilor pot juca un rol important pentru longevitate.

Patru dintre biomarkeri s-au evidențiat ca fiind deosebit de importanți: nivelurile de creatinină, care indică sănătatea rinichilor, au fost aproape întotdeauna normale la vârsta de 60 de ani la cei care au trăit până la 100 de ani. Același lucru era valabil și pentru markerii hepatici și nivelurile de acid uric, un marker pentru procesele inflamatorii. De asemenea, nivelurile de zahăr din sânge erau rareori peste 6,5 mmol/litru.

În plus de partea de biochimie, un număr tot mai mare de studii privind longevitatea au arătat că relațiile noastre contribuie la sănătate și longevitate în moduri esențiale: ele oferă sprijin emoțional, stimulare cognitivă, îngrijire în perioade de criză și motivație pentru a avea obiceiuri mai sănătoase. Dacă relațiile voastre actuale bifează aceste patru căsuțe, probabil că sunteți într-o formă destul de bună. Dar dacă vă lipsesc una sau două, poate fi timpul să vă reevaluați rețeaua socială și să faceți îmbunătățiri.

1. sprijin emoțional – acesta vine de obicei de la câțiva prieteni apropiați sau membri ai familiei. Ar trebui să vă simțiți confortabil să vă încredeți în aceste persoane și să vorbiți cu ele despre probleme importante. Experții consideră că unul dintre principalele motive pentru care singurătatea este dăunătoare este faptul că este în mod inerent o experiență stresantă. Stresul cauzează inflamație, iar dacă cineva este singur pentru perioade lungi de timp, aceasta poate duce la inflamație cronică, care crește riscul de boli de inimă, cancer, demență și alte afecțiuni.
2. sprijin logistic – aceleași persoane care oferă sprijin emoțional pot fi, de asemenea, cele care vă fac viața de zi cu zi puțin mai ușoară.
3. obiceiuri sănătoase – relațiile noastre pot, de asemenea, să ne motiveze să avem mai multă grijă de sănătatea noastră fizică. Cercetările arată că persoanele cu rețele sociale de susținere sunt mai predispuse să facă exerciții fizice și să aibă o dietă mai sănătoasă, precum și să meargă la programările la medic și să ia medicamentele prescrise.
4. stimularea mentală – experții au recomandat să priviți în afara casei sau a cercurilor strânse. Acest lucru se datorează în parte faptului că conversațiile cu străinii sau cunoștințele mai îndepărtate pot necesita mai mult de la dumneavoastră din punct de vedere cognitiv, deoarece trebuie să fiți mai precis cu limbajul dumneavoastră decât atunci când vorbiți cu cei care vă cunosc bine.

O nouă evoluție în domeniul longevității este faptul că există din ce în ce mai multe studii care investighează diferența dintre femei și bărbați în ceea ce privește „regulile longevității”.

Multe dintre aceste studii studiază rolul hormonilor, care joacă un rol important în sănătate. Și anumite boli, inclusiv osteoporoza și demența, care afectează femeile mai mult decât bărbații – o disparitate considerată a fi cauzată (cel puțin parțial) de menopauză.

Dar când vine vorba de comportamentele de bază care ne mențin sănătoși și, astfel, cu șanse mai mari de longevitate, experții spun că există mai multe asemănări între bărbați și femei decât diferențe.

De exemplu, experții spun că femeile și bărbații ar trebui să facă exerciții fizice în același mod. Însă, în mod tradițional, femeile nu au făcut-o – în special atunci când vine vorba de antrenamentul de forță – ceea ce este o oportunitate ratată pentru femei în a-și îmbunătăți sănătatea, în special pe măsură ce îmbătrânesc.

Atât bărbații, cât și femeile suferă o pierdere musculară treptată și progresivă începând cu vârsta de 30 de ani. Dacă oamenii au mai puțini mușchi la început, până la vârsta de 60 sau 70 de ani pot avea un risc mai mare de a dezvolta sarcopenie, o pierdere musculară semnificativă din punct de vedere clinic care poate afecta activitățile zilnice. Femeile aflate la postmenopauză prezintă, de asemenea, un risc substanțial crescut de osteoporoză. Iar antrenamentul de forță   este una dintre cele mai bune modalități de a ajuta la protejarea împotriva acestor două afecțiuni.

Pentru a ajuta la creșterea musculară, femeile, în special pe măsură ce îmbătrânesc, au nevoie de proteine adecvate. Iar recomandarea standard de 0,36 grame pe kilogram de greutate corporală pe zi este probabil prea scăzută. De aceea unii specialiști sfătuiesc oamenii – bărbați și femei deopotrivă – să vizeze 0,54 grame de proteine pe kilogram.

Pe de altă parte, nu există dovezi că femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbații – șapte până la nouă ore pe noapte este ideal pentru ambele sexe. Dar femeile tind să aibă un somn mai prost decât bărbații, în special în timpul perimenopauzei, fie din cauza transpirațiilor nocturne, fie din cauza unei tulburări de somn diagnosticabile, a declarat Shelby Harris, profesor asociat clinic la Colegiul de Medicină Albert Einstein și autor al „Ghidului femeilor pentru depășirea insomniei”.

Un alt domeniu în care sfaturile actuale pentru bărbați și femei diferă este alcoolul. Ghidurile dietetice din SUA recomandă maximum un pahar pe zi pentru femei și două pahare pentru bărbați. Această discrepanță se datorează faptului că alcoolul afectează negativ sănătatea femeilor, chiar și la doze mai mici decât în cazul bărbaților.

O altă afecțiune de care trebuie să se ferească femeile, în special după menopauză, este apneea obstructivă în somn. La vârste mai fragede, bărbații sunt mai predispuși să o aibă, dar diferența între sexe se reduce după menopauză. Diagnosticarea și tratamentul ei sunt deosebit de importante, deoarece apneea în somn poate crește, în timp, riscul de demență.

În episodul din numărul următor al revistei vom continua să vorbim despre menopauză și efectele ei asupra longevității și calității vieții.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare:

1. https://www.livescience.com/health/ageing/a-single-mri-can-reveal-how-quickly-youre-aging-scientists-claim
2. https://news.ki.se/new-measure-of-biological-age-can-predict-health-risks
3. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37726432/
4. The New York Times, 17 octombrie 2025, The World: A îmbătrâni bine ca un introvertit
5. https://www.nytimes.com/2025/09/23/well/women-longevity-advice.html
6. https://jamanetwork.com/journals/jama/article-abstract/2818206
7. Reteaua de Sanatate REGINA MARIA <newsletter@reginamaria.ro , 27 septembrie 2025, Inflamarea: nouă față a inflamației cronice în menopauză
8. https://medicine.yale.edu/news-article/after-decades-of-misunderstanding-menopause-is-finally-having-its-moment/
9. https://www.fishersci.com/us/en/scientific-products/publications/lab-reporter/2025/issue-1/timing-matters-what-the-new-science-of-menopause-reveals.html
10. Sursa foto: https://www.livescience.com/health/ageing/a-single-mri-can-reveal-how-quickly-youre-aging-scientists-claim