Fiecare minut contează!

Timp aproximativ de lectură: 6 minute

Aceasta este tema Zilei mondiale de luptă împotriva accidentului vascular cerebral 2025 și îndemnul campaniei Organizației Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral (WSO).

De ce această temă în acest an?

Multe victime ale accidentelor vasculare cerebrale nu primesc tratament la timp deoarece semnele nu sunt observate sau sunt ignorate.

Dacă ele ar fi mai rapid recunoscute și diagnosticul și intervențiile necesare mai timpurii, se pot reduce leziunile cerebrale.

Fiecare minut salvat poate conserva țesutul cerebral și reduce invaliditatea sau decesul. Întârzierile costă vieți și calitatea vieții.

De aceea, este nevoie de mai multă educație publică, de mai multă pregătire a comunității și de mai mulți oameni care să știe ce au de făcut.

Deși accidentele vasculare cerebrale sunt adesea asociate cu adulții în vârstă, tendințele recente arată o creștere îngrijorătoare a numărului de accidente vasculare cerebrale în rândul adulților tineri cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani.

Iar aici vinovați sunt factorii de stil de viață precum fumatul și obezitatea care contribuie la această creștere, iar afecțiunile cardiace subiacente joacă, de asemenea, probabil un rol semnificativ.

Potrivit profesorului de neurologie la Centrul Medical al Universității din Rochester, doctorul Adam Kelly, înțelegerea legăturii dintre inimă și creier este un pas important pentru a vă reduce riscul de accident vascular cerebral, indiferent de vârstă.

Iar primul pas este înțelegerea factorilor de risc pentru accidentul vascular cerebral la tineri,

care includ: boala arterelor carotide, care reduce fluxul sanguin către creier din cauza îngustării arterelor carotide; diabetul, care crește riscul de acumulare a plăcilor în artere, hipertensiunea arterială, deoarece deteriorarea vaselor de sânge le face mai susceptibile la blocaj; colesterolul ridicat, pentru că duce la acumularea de plăci în artere, restricționând fluxul sanguin; obezitatea, deoarece contribuie la alți factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul și fumatul, fiindcă afectează sistemul cardiovascular, crescând riscul de accident vascular cerebral.

Fiecare dintre noi avem nevoie de mai multă educație pentru a gestiona acești factori de risc prin modificări ale stilului de viață și management medical pentru a preveni apariția unui accident vascular cerebral.

În plus, ne spun specialiștii, nu trebuie să uităm de legătura dintre inimă și creier. Mai multe afecțiuni cardiace subiacente contribuie la creșterea numărului de accidente vasculare cerebrale la adulții tineri printre care fibrilația arterială, o bătaie neregulată a inimii care poate duce la formarea cheagurilor de sânge; boala arterelor coronare, adică acumularea de placă în artere care poate restricționa fluxul sanguin și slăbi funcția de stoarcere a inimii sau foramen ovale patent, o gaură între camerele superioare ale inimii care poate duce la formarea cheagurilor de sânge.

Aceste afecțiuni sunt diagnosticate din ce în ce mai des la populațiile tinere și pot avea un impact direct asupra sănătății creierului. De aceea, detectarea precoce și gestionarea afecțiunilor cardiace sunt vitale pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale, în special la adulții tineri.

Așadar, fiecare dintre noi, indiferent de vârstă, ar trebui să ne preocupăm de a reduce semnificativ riscul de accident vascular cerebral. Și împreună cu medicul nostru de familie să luăm în considerare punerea în aplicare a cel puțin patru măsuri: screening-uri regulate de sănătate, prin monitorizare tensiunii arteriale, a colesterolului și a nivelurilor de glucoză; alegeri sănătoase ale stilului de viață, adoptând o dietă echilibrată, implicându-vă în activități fizice regulate și evitând consumul de tutun; gestionarea afecțiunilor cronice, controlând corespunzător diabetul, hipertensiunea arterială și bolile de inimă și cunoașterea istoricului familial, deoarece predispozițiile genetice pot ajuta la evaluarea riscurilor și la strategiile preventive.

Dar ce sunt, de fapt, accidentele vasculare cerebrale și cum se tratează?

Ele apar atunci când un cheag de sânge sau o altă obstrucție a unei artere întrerupe alimentarea cu sânge a creierului. Accidentele vasculare cerebrale sunt tratate cu medicamente sau intervenții chirurgicale menite să despartă cheagurile și să restabilească fluxul sanguin în zonele afectate ale creierului. Aceste terapii sunt foarte eficiente, dar nu toate persoanele se recuperează complet. Utilizarea unor tratamente suplimentare care protejează țesutul cerebral de leziuni, fie imediat înainte, fie în timpul îndepărtării cheagurilor, ar putea spori efectele tratamentelor standard și ar îmbunătăți considerabil recuperarea pacienților.

De exemplu, un studiu recent finanțat de National Institutes of Health (NIH) și publicat în Stroke, a testat recent șase tratamente promițătoare pentru accidentul vascular cerebral și a găsit unul, acidul uric, care s-a dovedit eficient.

Astfel, în cadrul unui studiu preclinic, rozătoarele tratate cu acid uric au prezentat rezultate îmbunătățite pe termen lung după un accident vascular cerebral ischemic acut. Constatările sugerează că tratamentul poate funcționa ca o terapie suplimentară la tratamentele standard pentru accidentul vascular cerebral la om.

Conduși de Enrique Leira, M.D., și Anil Chauhan, Ph.D., de la Universitatea din Iowa, Iowa City, cercetătorii au utilizat un model bine stabilit de accident vascular cerebral la rozătoare, care simulează îndeaproape accidentul vascular cerebral la om. Ei au administrat acid uric intravenos sau soluție salină de control și au monitorizat recuperarea animalelor pe parcursul unei luni. Evaluările comportamentale și neurologice, inclusiv scanările RMN, au fost utilizate pentru a evalua efectele tratamentului.

Șoarecii tratați cu acid uric au avut o funcție senzorimotorie mai bună – principala măsură de rezultat – la 30 de zile după accidentul vascular cerebral. De asemenea, mai multe animale din grupul cu acid uric au supraviețuit accidentului vascular cerebral comparativ cu animalele de control. Cu toate acestea, unele măsuri secundare de rezultat, cum ar fi leziunile cerebrale, nu au fost reduse.

Echipele de cercetare au folosit un număr egal de animale de sex masculin și feminin și au studiat șoareci mai în vârstă, tineri și obezi, precum și șobolani cu hipertensiune arterială. Acidul uric a fost eficient în toate grupurile, ceea ce sugerează că tratamentul ar putea avea rezultate bune în studiile pe oameni, inclusiv la persoanele cu comorbidități de accident vascular cerebral.

În plus, legat de tratament, progresele terapeutice, inclusiv perfecționarea terapiei trombolitice și extinderea utilizării trombectomiei mecanice, au transformat tratamentul AVC acut. Ferestrele de tratament extinse și tehnicile îmbunătățite au crescut numărul de pacienți eligibili pentru aceste intervenții salvatoare. În plus, agenții neuroprotectori și terapiile antiinflamatorii sunt în curs de cercetare, oferind noi căi potențiale de tratament.

Și îngrijirea post accident vascular cerebral a adoptat strategii de reabilitare personalizate, integrând echipe multidisciplinare pentru a aborda recuperarea fizică, cognitivă și emoțională. Tele-reabilitarea a apărut ca un instrument crucial, depășind barierele geografice și oferind îngrijire continuă supraviețuitorilor accidentului vascular cerebral.

Iar abordările centrate pe pacient pun acum accentul pe luarea în comun a deciziilor și pe implicarea îngrijitorilor, îmbunătățind rezultatele generale și calitatea vieții.

Nu în ultimul rând, tehnologiile emergente, cum ar fi inteligența artificială și învățarea automată, sunt promițătoare pentru îmbunătățirea predicției precoce a riscului și a intervenției, dar necesită validare suplimentară în contexte clinice.

Gestionarea accidentelor vasculare cerebrale minore și a atacurilor ischemice tranzitorii necesită, de asemenea, mai multă atenție, deoarece acestea semnalează adesea riscuri vasculare mai mari.

Dacă avem toate aceste progrese, de ce mai sărbătorim Ziua mondială a accidentului vascular cerebral?

Scopul ei inițial a fost de a crește gradul de conștientizare cu privire la această afecțiune gravă.

Ca parte a demersului de educare, în cei 11 ani de când aceasta este celebrată, s-a promovat constant îndemnul F.A.S.T. pentru recunoașterea semnelor accidentului vascular cerebral: F – Căderea feței (”face” în engleză), A – Slăbiciunea brațelor (”arms” în engleză), S – Dificultăți de vorbire (”speech” în engleză), T – Timpul de a suna (”time” în engleză).

Dacă inițial, organizația s-a concentrat pe educația publică și pe prevenire, de-a lungul anilor, mișcarea a luat o amploare semnificativă. Ea a devenit un efort global de reducere a impactului. S-au înregistrat progrese mari în ceea ce privește tratamentul și cunoștințele publice.

Viziunea se extinde acum dincolo de simpla conștientizare. Aceasta include asigurarea accesului la o îngrijire de calitate a accidentelor vasculare cerebrale la nivel mondial. Accentul se pune, de asemenea, pe reabilitare și sprijin pentru supraviețuitori.

Campania aceasta este o dovadă a colaborării globale în domeniul sănătății. Ea continuă să inspire acțiuni în comunitățile de pretutindeni, celebrează călătoria cunoașterii în domeniu, iar obiectivul final este o lume fără efectele devastatoare ale accidentului vascular cerebral.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare: