Ziua Mondială a Hipertensiunii, marcată anual pe 17 mai, își propune să sporeascăconștientizarea asupra riscurilor asociate cu tensiunea arterială ridicată, care afectează aproximativ 1,5 miliarde de oameni la nivel global. În 2026, campania continuă să pună accent pe screening-ul valorilor tensionale, prevenirea accidentelor vasculare cerebrale și promovarea unui stil de viață sănătos. Iar acțiunile care se vor desfășura sub egida acestei zile păstrează tema din 2025: „Controlling Hypertension Together!”. Ele își propun să educe publicul cu privire la pericolele hipertensiunii necontrolate, inclusiv riscul de boli renale și cardiovasculare, precum și la metodele de control al acesteia.
Referitor la hipertensiune, un recent articol publicat în Circulation Research vorbește despre posibilitatea ca oamenii de știință să fi descoperit o nouă cauză a hipertensiunii și o metodă de a o trata.
Acest nou studiu a găsit dovezi că o anumită regiune a creierului ar putea contribui la unele cazuri de hipertensiune arterială. În plus, ar putea exista și o modalitate de a o inversa.
Conform studiului, realizat de o echipă de la Universitatea São Paulo din Brazilia și de la Universitatea Auckland din Noua Zeelandă, regiunea laterală parafacială (pFL) a creierului poate declanșa modificări biologice care cresc tensiunea arterială.
Regiunea laterală parafacială este legată de controlul respirației – în special de acele expirații puternice și deliberate care au loc în timpul exercițiilor fizice sau atunci când tușim sau râdem.
În cadrul testelor efectuate pe șobolani, cercetătorii au descoperit că aceasta poate face și altceva: poate strânge vasele de sânge.
Această combinație de control al respirației și de semnalizare a vaselor de sânge ar putea fi cauza hipertensiunii în unele cazuri, spun cercetătorii. Aceasta ar putea explica de ce atât de multe persoane (aproximativ 40 %, conform unei estimări) continuă să aibă o tensiune arterială necontrolată, în ciuda faptului că iau medicamente antihipertensive.
Studiul sugerează că neuronii pFL pot lega modificările ritmurilor respiratorii – care nu ar fi neapărat vizibile – de creșterea activității sistemului nervos simpatic (răspunsul nostru de tip „luptă sau fugi”), care ajută la controlul tensiunii arteriale, potrivindu-se cu cercetările anterioare care au legat hipertensiunea de creier și de sistemul nervos.
„Având în vedere că aproximativ 50 la sută dintre pacienții cu hipertensiune arterială au o componentă neurogenă, provocarea este de a înțelege mecanismele care generează excitarea simpatică în hipertensiune„, scriu cercetătorii în lucrarea lor. „O astfel de revelație ar oferi o orientare clinică foarte necesară pentru noi strategii terapeutice„.
Cercetătorii au legat activitatea neuronilor de vârfurile tensiunii arteriale. (Magalhães et al., Circ. Res., 2026)
În experimentele lor pe șobolani, cercetătorii au utilizat tehnici de inginerie genetică pentru a activa sau dezactiva neuronii pFL, apoi au observat efectele. Au fost monitorizate activitatea nervoasă legată de respirație, activitatea nervoasă simpatică și tensiunea arterială.
Cercetătorii au activat neuronii pFL la unii șobolani și au constatat că acest lucru a declanșat alte circuite cerebrale care, în cele din urmă, au crescut tensiunea arterială a animalelor.
Ei au putut apoi să cartografieze în detaliu activitatea nervilor și a trunchiului cerebral, inclusiv a celorlalți neuroni cu care comunică regiunea pFL, și să o compare cu cea indicată de activitatea neuronală a șobolanilor de control fără hipertensiune.
La șobolanii hipertensivi, neuronii pFL nu ajutau doar la respirație, ci acționau și pentru constrângerea vaselor de sânge. Descoperirea a dezvăluit, de asemenea, o nouă cale potențială de tratament.
„Am descoperit că, în condiții de hipertensiune arterială, regiunea parafacială laterală este activată și că, atunci când echipa noastră a inactivat această regiune, tensiunea arterială a scăzut la niveluri normale„, afirmă fiziologul Julian Paton, de la Universitatea din Auckland.
Descoperirile explică, de asemenea, de ce persoanele care suferă de apnee în somn – probleme de respirație în timpul nopții – au și un risc mai mare de hipertensiune arterială. Este vorba din nou de legătura dintre respirație și fluxul sanguin: În timp ce neuronii pFL nu sunt implicați în respirația normală, ei se activează ca răspuns la un nivel ridicat de CO2 sau la un nivel scăzut de oxigen, ceea ce se întâmplă în timpul apneei în somn.
Este important de spus că această cercetare a folosit doar modele animale și că este probabil, dar nu sigur, că aceleași circuite sunt implicate și la oameni.
Cu toate acestea, având în vedere că se consideră că aproximativ o treime din populația globului are probleme cu hipertensiunea arterială – și că mulți dintre aceștia nu au acces la medicamente care îi pot ajuta – nevoia de noi opțiuni de tratament este urgentă. Hipertensiunea arterială crește semnificativ riscul multor probleme cardiace și a fost asociată cu numeroase alte afecțiuni, cum ar fi demența.
Următoarea provocare este de a afla cum ar putea medicamentele să vizeze în special neuronii pFL, fără a interfera cu nimic altceva. Iar cercetătorii raportează că au făcut și unele progrese aici. Corpurile carotide sunt grupuri de celule care acționează ca niște senzori minusculi în gât și pot influența neuronii pFL din afara creierului. Cercetătorii cred că țintirea acestor senzori ar putea fi suficientă pentru a ține sub control regiunea pFL.
„Scopul nostru este de a viza corpurile carotidiene. Vrem să folosim un medicament care să inactiveze activitatea corpului carotidian și să inactiveze de la distanță regiunea laterală parafacială în siguranță, adică fără a fi nevoie să folosim un medicament care pătrunde în creier„, spune Paton.
Deși această strategie ar putea părea mai ușoară decât obținerea unui medicament care să penetreze creierul, ea va necesita totuși teste ample.
Revenind la tema Zilei Mondiale a Hipertensiunii, mesajul este acela de a promova cu convingere ideea că depistarea precoce, monitorizarea regulată și tratamentul susținut pot preveni majoritatea complicațiilor asociate hipertensiunii arteriale. Acest sfat poate salva vieți!
Mirela Mustață, redactor executiv
Surse de documentare:
