Infectiile nosocomiale, dusmanul perfid din spitale


Dincolo de existenta unor remedii mai vechi, precum antibioticele, sau mai noi, precum textilele medicale impregnate cu substante anti-bacteriene, prevenirea eficace a infectiilor nosocomiale continua sa depinda, intr-o foarte mare masura, de spalarea atenta a mainilor inainte si dupa orice operatiune desfasurata in timpul actului medical din spitale
, dar si de educarea pacientilor si vizitatorilor din spitale in aceasta privinta.

Infectiile nosocomiale, sau infectiile intraspitalicesti, raman o problema de mare actualitate, in ciuda progreselor facute in prevenirea si controlul lor. In privinta aceasta, specialistii de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) trag numeroase semnale de alarma. De exemplu, Sir Liam Donaldson, Presedinte al Aliantei Mondiale pentru Siguranta Pacientilor din cadrul OMS, aprecia ca „infectiile din spitale reprezinta o problema majora la nivel mondial, ce ameninta siguranta pacientilor.”

Infectiile nosocomiale sunt acele infectii care nu sunt prezente sau care nu se afla in perioada de incubatie in momentul in care pacientul s-a internat în spital si se adauga bolii pentru care pacientul s-a internat. Cel mai adesea, infecțiile nosocomiale se manifesta clinic pe parcursul internarii curente, dar este posibil sa se manifeste si după externare. Pentru ca o infectie sa fie considerata nosocomiala ea trebuie sa apara in 48 de ore sau mai mult de la internarea in spital sau in maximum 30 de zile de la externare.

Infectiile nosocomiale reprezinta o sursa importanta de morbiditate, suferinta si costuri ridicate pentru sistemul de sanatate si pentru pacient. Ele sunt deosebit de costisitoare pentru sistemul medical, deoarece costurile de spitalizare cresc simtitor in urma aparitiei si tratarii acestora.

Astfel, potrivit raportarilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (European Centre for Disease Prevention and Control – ECDC), infectiile nosocomiale ating, in Europa circa 3 milioane de pacienti pe an si cauzează aproximativ 16 milioane de zile suplimentare de spitalizare pe an si costuri de sapte miliarde de euro, plus importante costuri personale si sociale. De asemenea, infectiile nosocomiale contribuie la dublarea riscului de deces deoarece ele pot cauza aparitia de infectii respiratorii grave la cei intubati mai multe zile, complicatii postoperatorii, interventii chirurgicale ulterioare, prelungirea duratei de spitalizare, incapacitate temporara, prelungita sau definitivă de munca, etc. Conform aceluiasi raport, prevalenta medie a infectiilor nosocomiale este de 7% pentru pacientii spitalelor de acuti, osciland de la 3,7% pentru Lituania la peste 9% in tari precum Grecia, Suedia sau Marea Britanie. In 2013, ECDC a mai publicat un raport privind studiul de prevalentă de moment a infectiilor nosocomiale si a utilizării substantelor antimicrobiene în UE, realizat in perioada 2011–2012 in 1.149 de spitale europene, printre care a fost inclusa si Romania, cu zece spitale. Pentru Romania, prevalenta a fost estimată la ca. 3%, de doua ori mai mica decat media UE.  In ceea ce priveste profilul unitatilor sau sectiilor medicale “predispuse” la aparitia acestui tip de infectii, cea mai mare rata (aproape 20%) se inregistreaza in randul pacientilor internati la terapie intensiva. Desi incidenta infectiilor tractului urinar a scazut in ultimii ani, acestea ocupa in continuare primul loc in clasamentul infectiilor nosocomiale raportate. Pe locul doi, ca frecventa, se situeaza infectiile plagilor chirurgicale si pneumoniile. Frecventa infectiilor asociate cu plasarea si mentinearea timp indelungat a unor catetere intravasculare este in continua crestere de la an la an. În timp ce infecțiile tractului urinar sunt mai frecvente in țarile dezvoltate, infectiile chirurgicale sunt de noua ori mai numeroase in tarile in dezvoltare, afectand aproape doua treimi dintre pacientii operati.

Infectiile nosocomiale pot sa apara ca urmare a unor deficiente de igiena, sterilizare, manevre sau ingrijiri medicale.  Este general acceptat ca, oricat de dezvoltat si bine pus la punct ar fi un spital, ele nu pot fi eradicate, ci doar limitate ca numar si impact asupra pacientilor.

In acest scop, unitatile sanitare trebuie sa fie preocupate de identificarea și raportarea prompta a infecțiilor nosocomiale si de desfasurarea sistematica a unui program eficace de activitati preventive. Pentru a crea cadrul necesar, Ministerul Sanatatii din Romania a emis Ordinele 994/2004 si 916/2006, reglementand obligativitatea ca spitalele sa aiba in structura lor un compartiment care sa se ocupe exclusiv de supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale. Ministerul Sanatatii, prin directiile de sanatate publica, ar trebui sa se asigure ca prevenirea infectiilor nosocomiale este un obiectiv permanent al activitatii profesiunii medico-sanitare si un criteriu de evaluare a calitatii managementului din unitatile sanitare. Fiecare unitate ar trebui sa aiba un plan cu protocoale de proceduri si manopere profesionale, standarde de ingrijire si de tehnici aseptice si alte normative specifice privind conditiile de cazare, igiena si alimentatie, necesare pentru implementarea activitatilor programate.

De asemenea, este obligatorie adoptarea de catre intregul personal medico-sanitar a unui comportament adecvat aplicarii masurilor de prevenire a infectiilor si respectarea principiului precautiunilor universale si este recomandata participarea la activitati de perfectionare profesionala pentru dobandirea unor cunostinte specifice in prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale.

Multe dintre aceste masuri de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale sunt legate de respectarea stricta, de catre personalul sanitar, a cerintelor standardelor de igiena, ingrijiri si manevre medicale si sunt simple, eficace si necostisitoare. Pacientii si persoanele care ii viziteaza au si ei un rol important in prevenirea infectiilor nosocomiale, tot prin respectarea unor norme elementare de igiena.

Astfel, un studiu realizat în Europa in urmă cu cativa ani a aratat potentialul deosebit al unui gest elementar de igiena precum spalarea corecta cu apa si sapun a mainilor: scaderea cu 50% a numarului cazurilor de pneumonie si cu 34% a infectiilor cutanate.

In acest sens, Organizația Mondială a Sanatatii a dezvoltat un program dedicat promovarii unor standarde de igiena a mainii si recomanda unitatilor sanitare sa urmeze procesul de accedere in reteaua internationala a centrelor de excelenta privind igiena mainii.

O problema foarte serioasa in controlul infectiilor nosocomiale este cea legata de prescrierea de antibiotice. Experții sustin ca spitalele suprautilizeaza adesea antibioticele, prescriindu-le inainte de a face teste pentru a descoperi de ce tratament este nevoie de fapt, ceea ce incurajeaza bacteriile sa dezvolte rezistenta la acestea. Aceasta tendinta este din ce in ce mai prezenta si in Romania. Astfel, conform raportului ECDC publicat in 2013, din analiza datelor provenind din studiul desfasurat în 10 spitale de urgenta din Romania, prevalenta infectiilor nosocomiale este de doar circa 3%, dar, in schimb, se inregistreaza un volum al prescrierilor de antimicrobiene în secțiile medicale mult sporit fata de media europeana. Iar aceasta utilizarea excesiva a antimicrobienelor in spitale (si nu numai) favorizeaza dezvoltarea rezistentei la aceste tratamente, ceea ce va duce, pe termen mediu, la cresterea prevalentei infectiilor nosocomiale.  Aceeasi evolutie alarmanta este aratata si de alte studii: de exemplu, potrivit unui studiu sociologic publicat in mai 2011 de Gfk Healthcare, România se situeaza pe locul al patrulea in Europa la consumul de antibiotice. Supra-utilizarea antibioticelor este, de altfel, o problema in intreaga Europa, fata de care tot mai multi specialisti sustin ca in astfel de situatii intreaga societate trebuie sa isi schimbe atitudinea: bolnavii sa consume mai putine antibiotice, iar medicii sa nu mai prescrie astfel medicamente mai mult decat ar trebui. In cercurile medicale din Romania se considera, de altfel, ca cel putin 50% din tratamentele antibiotice din Romania sunt excesive, fie ca indicatie, fie ca durata de administrare. Dar si abuzurile de antibiotice in cazul animalelor crescute pentru carne fac ca, in timp, bacteriile sa devina imune la antibiotic.

O alta problema de importanta crescanda in controlul infectiilor nosocomiale este numarul insuficient de medici epidemiologi, in general, si epidemiologi de spital, in particular. Epidemiologia atrage, în România, tot mai puțini absolventi care doresc sa urmeze rezidentiatul in aceasta specialitate. Prezenta unor asemenea specialisti in spitale ar ajuta atat direct, cat si indirect, la cresterea eficacitatii si eficientei programelor de supraveghere si control, atat prin implementarea continua si sistematica a activitatilor de prevenire, dar si prin colaborarea cu microbiologul de spital pentru administrarea  judicioasă a antibioticelor si limitarea extinderii unui focar de infectii nosocomiale.

Avand in vedere dificultatile crescande de combatere a infectiilor nosocomiale cu antibiotice, cercetatorii cauta solutii noi, de ultima generatie. Una dintre acestea poate consta din folosirea in spitale a unor textile medicale (asternuturi pentru paturile din spitale, halate, etc) pe suprafata carora sunt imprimate substante antibacteriene. Specialisti romani din mediul privat, dar si de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile și Pielărie din București, au participat, alaturi de alti specialist europeni, la cercetarile si testarile pentru dezvoltarea unor linii pilot pentru producerea unor astfel de materiale care pot reprezenta  un mijloc suplimentar de prevenire a aparitiei si/sau raspandirii infectiilor nosocomiale.

Dincolo de existenta unor remedii mai vechi, precum antibioticele, sau mai noi, precum textilele medicale impregnate cu substante anti-bacteriene, prevenirea eficace a infectiilor nosocomiale continua sa depinda, intr-o foarte mare masura, de spalarea atenta a mainilor inainte si dupa orice operatiune desfasurata in timpul actului medical din spitale, dar si de educarea pacientilor si vizitatorilor din spitale in aceasta privinta. De asemenea, educarea populatiei pentru a limita consumarea excesiva a antibioticelor este o masura care poate da rezultate semnificative, insa numai pe termen mediu si lung. Astfel de eforturi ar trebui desfasurate sistematic si continuu la nivelul societatii, beneficiile lor fiind de importanta vitala pentru sanatatea pacientilor, contribuind, de asemenea, si la reducerea semnificativa a costurilor ingrijirilor medicale si altor costuri adiacente rezultate din prelungirea duratei de incapacitate a acestora.

Surse folosite pentru articol:

1)    http://connection.ebscohost.com/c/articles/19006927/patient-safety – the meeting of Sir Liam Donaldson, the Chairman of the World’s Health

2)    http://ro.wikipedia.org/wiki/Infec%C8%9Bie_nosocomial%C4%83:

3)    http://www.ecdc.europa.eu/search/Pages/results.aspx?k=ALL(statistics%20on%20nosocomial%20infections) – European Centre for Disease Prevention and Control, 2008 Report/Capitolul 2 – Health-care Associated Infections

4)    http://www.ecdc.europa.eu/search/Pages/results.aspx?k=ALL(2013%20research%20on%20nosocomial%20infections) – European Centre for Disease Prevention and Control, 2012 Annual Epidemiological Report publicat in 2013

5)    Ordinele 994/2004 si 916/2006 ale MINISTERULUI SANATATII – privind aprobarea Normelor de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare

6)    http://www.viata-medicala.ro/*articleID_7611-dArt.html

7)    http://adevarul.ro/sanatate/medicina/era-antibioticelor-luat-sfarsit-dezarmati-fata-infectiilor-bacterii-1_526e8c37c7b855ff568d8f29/index.html

8)    http://adevarul.ro/sanatate/medicina/inovatie-medicala-semnatura-romaneasca-pijamale-asternuturi-spital-previn-infectiile-1_5284e676c7b855ff56f5edd5/index.html

9)    http://www.ziare.com/articole/infectii+intraspitalicesti:

Share This Post