Un studiu efectuat in Europa, acum cativa ani, pe tema relatiei dintre ingrijirile medicale oferite de asistentii medicali si rezultatul actului medical, arata ca riscul de deces al pacientilor (in special cei de la chirurgie) creste in semnificativ in cazul celor celor aflati in grija unor asistente medicale suprasolicitate.
De ce se intampla acest lucru? Asistentii medicali sunt zi de zi in linia intai a luptei contra-cronometru pentru ingrijirea pacientilor din spitale. Tocmai de aceasta, ei reprezinta si majoritatea costurilor cu forta de munca ale acestor unitati medicale. Cum, in ultimii ani, exista o presiune crescanda asupra bugetelor publice in sistemul de asistenta medicala de stat de peste tot din lume, asistentii medicali sunt serios expusi amenintarii cu disponibilizarea.
Totusi, factorii de decizie ar trebuie sa fie reticenti la a apela la aceasta masura cu consecinte deosebit de grave, in primul rand pentru pacient.
Studiul amintit, prezentat pe larg in revista medicala “The Lancet” din SUA si preluat de “News Medical” Net, este cea mai cuprinzatoare investigatie efectuata vreodata pe aceasta tema.
Analiza cuprinde peste 420.000 pacienti, din 300 de spitale, din 9 tari din Europa – Belgia, Anglia, Finlanda, Irlanda, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia si Elvetia. Studiul a urmarit corelatia dintre norma asistentilor medicali si rezultatul actului medical. Pentru aceasta, cercetatorii au analizat raspunsurile a mai mult de 26.500 asistenti si fisele medicale ale 422.730 pacienti cu varste de peste 50 de ani externati dupa procedee chirurgicale comune (protezare a soldului sau genunchiului, apendicita, chirurgia vezicii biliare si proceduri cardio-vasculare).
Analiza a luat in calcul gradul de risc al fiecarui pacient in parte, determinat de factori precum varsta, sexul, tipul interventiei chirurgicale, tipul internarii si prezenta unei conditii cronice precum hipertensiunea, diabetul, precum si caracteristici ale spitalului ca marimea patului, daca este si unitate de invatamant si dotarile tehnice.
Procentul pacientilor care au murit in spital in primele 30 de zile dupa internare a fost in general scazut, diferind de la tara la tara, dar aproape de media de 1-1.5%. Totusi, in fiecare tara, rata mortalitatii a diferit semnificativ de la spital la spital, de la unele sub 1%, la altele peste 7%.
Normele asistentilor medicali au variat si ele semnificativ de la tara la tara si de la spital la spital, in cadrul aceleasi tari. De exemplu, normele medii pacienti-asistenti medicali au fost: 12-7 in Spania, 10-8 in Belgia, 6-9 in Irlanda, 5-2 in Norvegia.
In aceasta privinta, situatia a fost si este semnificativ mai proasta in Romania. Autoritatile au incearcat sa o imbuntatateasca prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 1224 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea normativelor de personal pentru asistenta medicala spitaliceasca. Desi el da posibilitatea unitatilor spitalicesti sa reduca, intr-o anumita masura, normele de pacienti ale asistentilor medicali, putine si-au permis sa o faca. Principala cauza este lipsa resurselor financiare necesare.
Pentru specialitățile medicale din spitalele mari (regionale, de urgență, institute, spitale clinice), dacă pana la intrarea in vigoare a acestui ordin, era prevăzut un post de medic la 12 paturi și un post de personal sanitar mediu la 10 paturi pe tură, după aplicarea noilor prevederi se prevede un medic la 5-15 paturi și un cadru sanitar mediu la 8-12 paturi/tură.
Normele de pacienti pentru fiecare asistent medical din Romania ar fi mult peste nivelurile din tarile europene acoperite de acest studiu, chiar si in cazul in care unitatile spitalicesti din Romania si-ar permite sa mearga pe varianta celei mei mici norme prevazute de ordinul intrat in vigoare in 2010. Cei 8 pacienti la 1 asistent medical din Romania nu se pot compara nici cu cei 12 pacienti la 7 asistenti medicali din Spania, 10 pacienti la 8 asistenti medicali din Belgia, 6 pacienti la 9 asistenti medicali din Irlanda sau 5 pacienti la 2 asistenti medicali din Norvegia.
Studiul desfasurat in cele 9 tari din Europa atrage atentia in mod convingator si asupra unui alt factor important care afecteaza calitatea actului medical si, in final, rata deceselor inregistrate in unitatile spitalicesti. Este vorba despre nivelul de educatie al personalului sanitar mediu.
La fel ca in cazul normelor asistentilor medicali, nivelul de educatie al acestora a variat semnificativ de la tara la tara si de la spital la spital, in cadrul aceleasi tari. In Spania si Norvegia, toti asistentii medicali erau absolventi de colegiu, in timp ce in Elvetia doar 10% erau, in medie, absolventi de colegiu, iar in Anglia, 28%.
Analizand impreuna corelatiile pentru fiecare dintre cei doi factori (nivelul de educatie si normele de pacienti ale asistentilor), autorii studiului au tras concluzia ca riscul cel mai mare de deces apare la pacientii de la sectiile de chirurgie din spitalele unde asistentii medicali au nivel mai scazut de educatie si sunt suprasolicitati.
De exemplu, in spitalele unde asistentii ingrijesc, in medie, cate 6 pacienti, iar proportia asistentilor cu diploma de colegiu este mai mare de 60%, riscul de deces in spital este cu 30% mai mic comparativ cu spitalele unde asistentii ingrijesc, in medie, 8 pacienti, iar proportia celor cu diplome de colegiu este mai mica de 30%.
Aceste rezultate legate de nivelul educatiei repun in discutie si o parere larg impartasita pana acum, conform careia, in cazul asistentilor medicali, experienta este mai importanta decat nivelul educatiei
Concluziile acestui studiu european confirma rezultatele si recomandarile facute anterior in urma unor studii similare din SUA. Ele valideaza si o decizie recenta a UE care aproba ca educatia in domeniul ingrijirilor medicale sa se desfasoare in institutii de invatamant superior, dupa 12 ani de educatie generala si hotaraste continuarea sprijinirii educatiei vocationale in domeniu.
Continuarea formarii profesionale a asistentilor medicali (prin studii de specialitate sau participarea la cursuri de pregatire / training vocational in domeniu) este, deci, un factor a carui importanta nu poate fi sub-estimata, daca se doreste imbunatatirea rezultatelor actului medical din spitale.
Recomandarile facute de specialistii din domeniu pe baza unor astfel de cercetari ar trebui sa fie luate serios in calcul de autoritatile publice responsabile cu alocarea bugetelor catre unitatile spitalicesti. A asigura suficient personal pentru normarea optima si a stimula educatia profesionale continua a personalului medical inseamna, de fapt, a creste sansele pacientilor de insanatosire. Insa, din cauza presiunii asupra finantelor publice, lumea medicala de la noi si din alte tari este relativ sceptica in ceea ce priveste posibilitatea imbunatatirii situatiei din sistem, in viitorul apropiat.
Articol realizat de Mirela Mustata (redactor E-Asistent).
Surse de documentare:
http://www.menshealth.ro/sanatate/8-secrete-pe-care-ti-le-ascunde-spitalul/
ORDINUL 1224 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea normativelor de personal pentru asistenta medicala spitaliceasca
