În ultimii 100 de ani am fost martorii unei schimbări dramatice în ceea ce privește cauzele principale ale mortalității și morbidității. Aceasta a implicat o schimbare a accentelor dinspre bolile infecțioase spre bolile cronice, a căror incidență a crescut semnificativ în timp, chiar și în rândul copiilor.

Acest fenomen a fost studiat pe larg, în încercarea de a-i înțelege cauzele. Concluziile arată transformarea majoră a dietei, odată cu apariția și răspândirea fără precedent a alimentelor semipreparate, pe măsură ce crește consumul de amidon rafinat, cu index glicemic înalt, cu introducerea grăsimilor sintetice și din cauza creșterii incredibile a consumului de zahăr rafinat.

Din păcate, schimbările pe care le va aduce politica agricolă comună (PAC) de la nivel Uniunii Europene, începând cu anul 2017, pot contribui la o nouă creștere a consumului de zahăr. În ultima decadă, PAC, care reglementează în spațiul UE oferta și prețul a numeroase produse agricole, a protejat piața zahărului păstrând prețul acestuia la un nivel crescut și interzicând importurile din afara UE.

Schimbările PAC care intră în vigoare din 2017 vor duce la scăderea prețului zahărului. La rândul ei, aceasta va duce, cel mai probabil, la creșterea consumului, în special în grupurile cu statut socio-economic mai scăzut pentru care prețul este determinant în alegerea produselor alimentare. Un preț scăzut al zahărului va atrage atenția producătorilor de alimente, care ar putea încerca să îmbunătățească “palatabilitatea” (gustul și aroma) produselor lor adăugând mai mult zahăr. Potențialul impact negativ al unui consum crescut de zahăr asupra populației cu statut socio-economic relativ scăzut va accentua disparitățile privind starea lor de sănătate, comparativ cu cea a mediei populației.

O îngrijorare sporită o cauzează, în mod particular, o eventuală creștere a folosirii siropurilor bogate în fructoză, un substitut al zaharozei care se adaugă în mod curent în băuturile carbogazoase și cele cu aromă de fructe. Acest ingredient este suspectat ca fiind unul dintre motivele consumului excesiv de zahăr din ultimul deceniu (de exemplu, studii din SUA arată că nivelul consumului de zahăr din SUA a crescut cu 20% în cei 15 ani care au trecut de la introducerea lui pe piață).

De ce este privită cu atâta îngrijorare eventuala creștere a consumului de zahăr și al derivatelor lui?
Foarte mulți cercetători din domeniul medical și medici afirmă că zahărul este cel mai nociv ingredient al dietei din zilele noastre. El are un impact negativ semnificativ asupra metabolismului și contribuie la apariția multor boli.

Pentru a înțelege de ce zahărul este atât de dăunător, este important să înțelegem mecanismul prin care acționează asupra organismului. Înainte de a intra în sânge, zahărul este descompus în glucoză și fructoză. Glucoza poate fi găsită în fiecare celulă vie de pe planetă. Dacă nu este furnizată de alimentație, ea este produsă de organism. Fructoza este diferită. Organismul nu o produce în cantități semnificative și nu are nicio nevoie fiziologică de a o face.

Multe forme de zaharuri (precum zaharoza și siropurile cu fructoză) conțin calorii cu conținut nutritiv nul, numite calorii “goale.” Nu au proteine, grăsimi vitale sau minerale, doar energie pură. Când oamenii au o dietă în care zahărurile reprezintă 10-20% sau mai mult din caloriile ingerate, aceasta îi privează de elemente nutritive absolut esențiale, ceea ce poate duce, în timp, la deficiențe nutritive.

În plus de bine cunoscutul efect negativ asupra dinților noștri (adus de faptul că bacteriile “rele” din gură primesc rapid energie ușor de digerat), consumul excesiv de zahăr are multe alte urmări negative, cel puțin la fel de importante precum apariția cariilor.

De exemplu, fructoza, care nu poate fi metabolizată decât de ficat în cazul unor cantități mai mari, poate duce la supra-încărcarea ficatului cu glicogen, care va fi transformat de ficat în grăsimi, ducând la boala ficatului gras non-alcoolic, care este puternic asociată cu apariția sindromului metabolic. Acesta, la rândul lui, duce, în timp, la apariția diabetului de tip 2 (care mai este numit și diabet zaharat). De exemplu, oamenii care consumă în mod regulat băuturi îndulcite artificial au un risc cu până la 80% mai mare de a se îmbolnăvi de diabetul de tip 2, iar mecanismul prin care se dezvoltă aceasta afecțiune este cel al rezistenței la insulină.

Cancerul, una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, se caracterizează prin creșterea necontrolată și multiplicarea celulelor. Insulina este un hormon esențial care reglementează creșterea celulară, astfel încât cercetătorii cred că un nivel constant crescut al insulinei (o consecință a consumului de zahăr) poate contribui la apariția cancerului. În plus, problemele metabolice asociate cu consumul de zahăr sunt un factor bine cunoscut al proceselor inflamatorii, o alta cauză potențiala a cancerului. Multe studii au arătat deja că oamenii care consumă zahăr in mod excesiv au un risc mult mai mare de a face cancer.

Zahărul poate crea dependență pentru mulți. La fel ca în cazul drogurilor, zahărul duce la eliberarea unor cantități semnificative de dopamină în zona creierului responsabilă cu oferirea de recompense, doza de dopamină mult mai mare decât cea eliberată de alimentele naturale. Pentru acest motiv, cei cu o susceptibilitate crescută la a dezvolta dependențe pot deveni ușor și repede dependenți de zahăr.

Zahărul duce la scăderea sentimentului de sațietate, deci la pierderea controlului asupra cantității consumate. Ca urmare, nu este întâmplător că cei care consumă zahăr în exces sunt și cei cu cel mai mare risc de a deveni supraponderali sau obezi. Acest lucru e valabil pentru toate categoriile de vârstă, dar pericolul e cu atât mai mare pentru copii. Pentru aceștia, consumul zilnic al băuturilor îndulcite crește cu 60% riscul de a deveni obezi.
Timp de multe decenii, oamenii au dat vina pe grăsimile saturate pentru apariția bolilor cardio-vasculare, ucigașul numărul 1 la nivel mondial. Și totuși din ce în ce mai multe studii arată că zahărul, nu grăsimile saturate, este inamicul principal al sănătății sistemului cardio-vascular prin efectele nocive ale fructozei asupra metabolismului. Studiile arată că un nivel crescut de fructoză crește nivelul trigliceridelor (asociate cu ficatul gras non-alcoolic). În acest context, un semn care trebuie să ne îngrijoreze este grăsimea abdominală.

În plus, o alimentație cu un index glicemic ridicat face să crească riscul instalarii unei depresii, asociere pusă în evidență de o echipă americană de specialiști de la mai multe universități. Cercetătorii au examinat timp de 3 ani obiceiurile alimentare, îndeosebi în privința consumului de glucide (zahăruri), fibre și semințe (întregi sau rafinate), ale circa 70.000 de femei. Cu cât indexul glicemic e mai ridicat, cu atât mai mult crește riscul de depresie, ne arată acest experiment. La creșterea riscului au contribuit în mod diferit toate glucidele, dar mai ales zahărul consumat în exces. În plus, grupul cu indexul glicemic ridicat se caracterizează, în general, și printr-un indice de masa corporală (IMC) mai prost, mai puțină activitate fizică și o alimentație dezechilibrată. Cercetătorii afirmă că vor efectua și alte studii pentru a stabili dacă un regim alimentar cu indice glicemic scăzut poate fi vizat ca o soluție complementară în prevenirea sau tratarea depresiei.

Având în vedere îngrijorarea semnificativă și în creștere asupra efectelor nocive ale consumului de zahăr, acesta fiind considerat un factor major de risc pentru apariția obezității și diabetului, ambele cu proporții epidemice la nivel global, Organizația Mondială a Sănătății a pus în circulație noi recomandări care accentuează nevoia ca adulții și copiii să reducă consumul zilnic de zahăruri precum glucoza, fructoza, zaharoza sau zahărul de masă până la max. 10% din aportul caloric total, 5% fiind considerat un nivel adecvat.

În același timp, e nevoie ca autoritățile publice din țările membre UE să investigheze dezvoltarea unui set de acțiuni pe termen scurt și mediu pentru a adresa creșterea așteptată a consumului de zahăr ca urmare a schimbărilor aduse de PAC odata cu 2017. Pe termen lung, autoritățile trebuie să adopte o abordare integrată a politicilor agricole cu cele de sănătate pentru a se asigura că schimbările aduse de politicile agricole nu au un efect nociv asupra stării de sănătate a populației prin încurajarea, chiar și indirecta și nedorită, a consumului anumitor produse alimentare.
Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.

Surse de documentare:
http://medlive.hotnews.ro/dieta-saraca-in-zahăruri-si-bogata-in-fibre-recomandata-pentru-evitarea-depresiei.html
http://www.medicalnewstoday.com/articles/301545.php
http://authoritynutrition.com/10-disturbing-reasons-why-sugar-is-bad/