Tot mai mulți oameni de știință, climatologi, specialiști în sănătate publică, sociologi sau experți în bio-diversitate afirmă că schimbările climatice pot submina progresele făcute în domeniul sănătății, în ultima jumătate de secol.
Mecanismele sunt clare – schimbările climatice afectează grav factorii sociali și de mediu care sunt determinanți pentru sănătate – aer curat, apă potabilă, hrana suficientă și o locuință sigură.
Deși a luat în calcul doar o parte a posibilelor consecințe asupra sănătății publice, o evaluare a Organizației Mondiale a Sănătății concluziona, în 2015, că schimbările climatice sunt așteptate să ducă la o creștere cu ca. 250 000 a numărului de decese pe an, în perioada 2030-2050. Dintre acestea, 38 000 ar fi în rândul populației în vârstă, din cauza expunerii la căldură, 48 000 – din cauza bolii diareice cauzate de lipsa apei potabile, 60 000 din cauza malariei și 95 000 din cauza malnutriției la copii. Costurile impactului negativ asupra sănătății populației cauzat de schimbările climatice sunt estimate a atinge 2-4 miliarde de dolari pe an, până în 2030.
Tot globul va fi afectat de schimbările climatice, dar unele zone sunt mai vulnerabile decât altele. Astfel, oamenii care trăiesc în zonele de coastă și în mega-orașe vor fi cei mai vulnerabili. Copiii, în particular copiii din țările sub-dezvoltate, sunt deja printre cele mai vulnerabile grupuri în fața riscurilor de sănătate aduse de aceste schimbări, mai ales că le vor avea de înfruntat mai mult timp. Consecințele asupra sănătății sunt așteptate a fi mai severe în cazul populației în vârstă sau a celor care suferă deja de anumite afecțiuni medicale. Zonele cu o infrastructură sub-dezvoltată a sistemelor sanitare, mai ales cele din țările în curs de dezvoltare, vor fi foarte greu capabile să facă față acestor provocări crescânde.
“Schimbările climatice au potențialul de a reversa câștigurile de sănătate din ultimele decenii aduse de dezvoltarea economică – și nu numai prin efectele directe asupra sănătății aduse de o climă în continuă schimbare, ci și prin efecte indirecte precum creșterea migratiei și scăderea stabilității sociale,” se afirmă în Raportul Comisiei Lancet publicat în 2015.
“Schimbarea climatică este o urgență medicală,” este avertismentul Co-președintele acestei Comisii, Profesorul Hugh Montgomery, director al Institutului UCL pentru Sănătate și Performanță Umană.
Comisia Lancet pentru Sănătate și Schimbare Climatică a trasat detaliat impactul schimbărilor climatice și raspunsurile de care avem nevoie în domeniul politicilor publice, pentru a adresa acest impact și a putea asigura cel mai înalt nivel posibil de sănătate publică la scară mondială. Comisia este multidisciplinară și internațională, bazată pe o puternică colaborare între centre academice din Europa și China. Oamenii de știință care lucrează în această Comisie acoperă domenii diferite, de la climatologie și geografie, științe sociale, ecologie și bio-diversitate, inginerie și economie, până la politici publice și medicină.
Publicat de Comisie în 2015, raportul subliniază că impactul direct asupra sănătății cauzat de schimbările climatice provine, de exemplu, din creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, mai ales canicula, inundațiile, secetele și furtunile. Impactul indirect vine din schimbarea tiparelor bolilor infecțioase, din poluarea aerului, malnutriție și migrație.
În același timp, Raportul afirmă că acțiunile luate pentru limitarea sau chiar reversarea schimbărilor climatice au numeroase efecte pozitive imediate asupra stării de sănătate – de exemplu, reducerea cantităților de combustil fosil folosit industrial sau de către populație scade incidența bolilor respiratorii. În același fel, mijloacele “active” de transport precum mersul pe jos sau pe bicicletă reduc poluarea și numărul accidentelor rutiere, dar și incidența obezității, diabetului și a bolilor cardiovasculare.
Există, de asemenea, beneficii de sănătate din schimbarea alimentației prin reducerea substanțială a consumului de carne roșie, știindu-se că creșterea animalelor în ferme industriale este o sursă importantă de poluare pentru pământ și aer.
Implementarea unor asemenea măsuri pe scară largă a reprezintă una dintre cele mai importante oportunități de sănătate publică a secolului 21. Astfel, raportul Comisiei cere adoptarea de politici publice care să țintească reducerea poluării aerului, facilitarea accesului la surse de energie “curată” și crearea unor medii urbane mai sănătoase. Una dintre recomandările principale este accelerarea tranziției spre o economie “decarbonizată”, ceea ce ar duce la evitarea continuării încălzirii globale cu încă 2⁰C. Prevenția este mai bună decât tratamentul. Adresarea schimbărilor climatice acum este mult mai ieftină decât adoptarea de răspunsuri de urgență în câțiva ani, răspunsuri care vor deveni inevitabile dacă nu se adoptă acum măsuri importante.
Prin schimbarea stilului de viață spre unul mai sănătos, starea de sănătate a populației se va îmbunătăți considerabil. În același timp, serviciile de sănătate vor beneficia și ele deoarece vor avea mai puțini pacienți cu afecțiuni cronice, ceea ce va rezulta în costuri mai mici ale sistemului și reducerea volumului de muncă a cadrelor medicale până la un nivel sustenabil. Sistemele de sănătate pot investi în eficiența energetică a facilităților de îngrijire, ceea ce nu numai că economisește resursele sistemului, dar și reduce mai departe poluarea, aceste măsuri constituindu-se într-un adevărat cerc virtuos. Deci, toți avem de câștigat din adoptarea acțiunilor care adresează direct și imediat sursa schimbărilor climatice.
Acestea sunt mecanismele principale prin care rezolvarea problemelor care cauzează schimbări climatice ar aduce beneficii imense societății, la toate nivelurile ei, micro și macro, individ și comunitate. Prin rezolvarea acestor probleme putem contribui la continua îmbunătățire a stării de sănătate la nivel global. Iar ignorarea lor acum poate avea consecințe dramatice în numai câteva decenii. Astfel, reversarea sau, cel puțin, limitarea schimbărilor climatice se constituie într-una dintre cele mai mari oportunități ale sănătății publice în secolul 21.
Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.
Surse de documentare:
http://www.thelancet.com/commissions/climate-change
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs266/en/
https://judithcurry.com/2014/12/17/ethics-and-climate-change-policy/
