În Romania, majoritatea persoanelor cu hepatita C, aproape 800,000, conform unui raport al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, nici măcar nu știu că au această boală. Ca urmare, 28 iulie 2016, când se marchează, la nivel internațional, Ziua internațională a luptei împotriva hepatitei, este o oportunitate importantă de a sensibiliza opinia publică cu privire la această amenințare a sănătății publice.
Tocmai aceasta este și tema sub care Organizația Mondială a Sănătății sărbătorește anul acesta ziua de 28 iulie – “Află mai multe despre hepatită, acționează acum” , apelul fiind adresat, în primul rând, publicului larg. OMS îl îndeamnă să se informeze despre infecția virală, să se testeze pentru a afla dacă sunt infectați și, în caz că da, să se trateze pentru a reduce numărul mare de morți pe care această boală, numită de altfel și “ucigașul tăcut”, îl face acum în lume. Hepatita virală, în principal hepatitele B și C, omoară aproape 1,5 milioane de oameni în fiecare an. 400 milioane de oameni sunt afectați la nivel global de hepatita virală și, având în vedere dimensiunile epidemiei, oricine poate fi expus.
Din păcate, la fel ca în România, majoritatea celor care au nevoie de tratament nu beneficiază de el, fie fiindcă nu sunt conștienți că sunt infectați (multe cazuri rămân asimptomatice timp de decenii după infectare), fie din cauza accesului deficitar la serviciile de tratament al hepatitei. Astfel, se estimează că sub 10% dintre cei cu hepatită cronică știu despre infecția pe care o au și sub 5% au acces la tratament.
Din fericire, mai mult de 90% dintre cei infectați cu virusului hepatitei C pot fi vindecați complet acum în 3-6 luni. Tratarea la timp a hepatitelor virale poate preveni apariția unor complicații care pun viața în pericol (aproximativ 150 000 de oameni mor în fiecare an în Europa în urma unor boli ale ficatului cauzate de hepatita virală), precum ciroza sau cancerul hepatic. Pentru cei cu infecția cronică cu virusul hepatitei C, riscul de a face ciroză în următorii 20 de ani este de 15-30%.
Virusul hepatitei C se transmite prin sânge, prin injecțiile administrate în mod necorespunzător, sterilizarea precară a echipamentelor medicale și transfuziile cu sânge netestat sau alte produse derivate din acesta. Alte moduri de transmitere a hepatitelor virale sunt contactul sexual neprotejat (hepatita B) sau lipsa apei curate și condițiile precare de salubritate sau igienă personală (hepatita A).
Deși testarea sângelui donat și practicile de injectare sigură s-au îmbunătățit considerabil la nivel global, virușii hepatici continuă să se răspândească. Din păcate, hepatita virală a primit puțină atenție în trecut din partea autorităților care răspund de sănătatea publică. Majoritatea țărilor au făcut pași modești pentru dezvoltarea de programe naționale coerente pentru prevenția și asigurarea unor teste de diagnosticare și unor tratamente accesibile celor infectați.
Astfel, ziua de 28 iulie este o oportunitate importantă și pentru sensibilizarea autorităților publice și a decidenților din sistemele de sănătate pentru accelerarea eforturilor naționale și internaționale de luptă împotriva hepatitei. Organizația Mondială a Sănătății încurajează statele membre să sprijine implementarea primei Strategii Globale de Sănătate 2016-2021 în privința hepatitei virale. Aceasta introduce, pentru prima oară, ținte globale de reducere a infecțiilor și a mortalității.
Foarte multe decese pot fi evitate pe termen scurt, mediu și lung prin stoparea apariției de noi infecții și prin îmbunătățirea testării și a accesului la tratament pentru cei infectați. Acest lucru înseamnă stoparea transfuziilor cu sânge infectat și a injecțiilor neprotejate, vaccinarea nou-născuților și a copiilor împotriva hepatitei B și testarea grupurilor cu nivel înalt de risc.
De asemenea, autoritățile naționale de sănătate publică ar trebui să asigure accesibilitatea tratamentelor nou apărute care permit vindecarea a peste 90% dintre cei infectați în doar 3 luni, fără serioasele efecte secundare negative pe care le aveau schemele de tratament anterioare.
Toate aceste intervenții concertate ar permite eliminarea acestei boli de pe lista de amenințări majore la adresa sănătății publice și ar salva milioane de oameni de la moartea cauzată de boli cronice ale ficatului.
Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.
Surse de documentare:
