Vaccinarea anti-gripală – o temă de… sezon și nu numai

gripa1La nivel global, gripa afectează anual între 5-10% din populația adultă și în jur de 20-30% dintre copii, principalele grupe de risc fiind reprezentate, în plus de aceștia, de adulții în vârstă de peste 65 ani, de femeile gravide și de bolnavii cronici. Printre afecțiunile cronice care pot duce la complicații serioase în cazul îmbolnăvirii cu gripă se numără bolile pulmonare cronice precum astmul sau bronho-pneumopatia obstructivă cronică (BPOC), diabetul sau bolile cardiovasculare.

În Europa, epidemiile de gripă sunt asociate cu o morbiditate și mortalitate ridicată, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) estimând că în țările Uniunii Europene circa 40,000 de persoane mor prematur în fiecare an din cauza gripei.  Fiecare sezon de gripă este diferit, gripa putând, de asemenea, afecta diferit fiecare om, chiar și în același sezon.  Oricine poate fi purtător al virusurilor gripale, oricine se poate îmbolnăvi și poate, în același timp, transmite virusurile către alți oameni. Majoritatea adulților sănătoși pot transmite virusurile începând cu prima zi înainte de apariția simptomelor de îmbolnăvire cu gripă și pot continua să le transmită până la 5-7 zile după ce se îmbolnăvesc. Copiii pot transmite virusurile gripale pentru o perioadă chiar mai lungă decât adulții.

Centrele de prevenire și control al bolilor transmisibile din întreaga lume recomandă vaccinarea anti-gripală anuală ca fiind cea mai eficace metodă care protejează populația de îmbolnăvire și prima care trebuie adoptată. Recomandarea pentru vaccinare anuală rămâne valabilă chiar și pentru anii în care compoziția vaccinului (virusurile împotriva cărora ne protejează acesta) rămâne neschimbată față de sezonul anterior, deoarece imunitatea dată de vaccin scade în timp. Mai mult decât atât, tulpinile virale se schimbă de la an la an, fiind practic greu de anticipat cu mai mult de un an înainte. Tocmai de aceea cercetătorii pot începe dezvoltarea vaccinului antigripal pentru sezonul următor doar cu mai puțin de un an înainte de debutul sezonului. Principala provocare este de a identifica care vor fi tulpinile virale predominante în sezonul respective, pentru a le putea include în compoziția vacccinului pentru acel an. Anticorpii care se formează în organism la circa 2 săptămâni de la vaccinare furnizează protecție împotriva infecției cu acele virusuri gripale care sunt identice sau cel  puțin similare cu cele incluse în compoziția vaccinului.

Vaccinurile anti-gripale sunt făcute fie cu virusuri moarte, fie cu virusuri atenuate, ceea ce face practic imposibilă îmbolnăvirea cu gripă în urma vaccinării. Vaccinurile injectabile sunt produse în două feluri – fie cu virusuri care au fost “dezactivate” și sunt, deci, necontagioase sau, mai rar, chiar și  fără virusuri, cum este cazul vaccinului anti-gripal recombinat. Acesta din urmă folosește direct proteina virusului gripal – hemag– glutinina, care este ingredientul activ folosit și în vaccinurile pe bază de virusuri gripale dezactivate. Ea este esențială pentru pătrunderea virusului în celulele organismului și împotriva căreia se și îndreaptă majoritatea anticorpilor care previn infectarea cu virusul gripal.  Vaccinul anti-gripal administrat sub forma de spray nazal conține virusurii vii, dar acestea sunt atenuate, astfel încât să nu poată cauza îmbolnăvirea. Virusurile atenuate sunt “adaptate pentru temperaturi scăzute”, ceea ce înseamnă că sunt schimbate pentru a putea cauza infecții numai în condițiile de temperatură scăzută existente în nas. Aceste virusuri atenuate nu pot, deci, cauza infecții în plămâni sau în alte zone ale corpului unde există temperaturi mai ridicate decât cele din nas.

În timp ce un vaccin anti-gripal nu ne poate îmbolnăvi cu gripă, pot exista, într-adevăr, anumite reacții adverse asociate vaccinării, dar aceste reacții sunt moderate și de scurtă durată, în special în comparație cu simptomele gripei. În același timp, este încă posibil să ne îmbolnăvim cu gripă chiar și după ce ne-am vaccinat. În mod ideal, vaccinarea ar trebui să aibă loc înainte de apariția activității “gripale” în comunitatea respectivă. Ca urmare, având în vedere că sezonul gripal începe în Europa la sfârșitul lunii octombrie, vaccinarea ar trebui să fie oferită înainte de sfârșitul acestei luni. Pe de altă parte, vaccinarea ar trebui să continue să fie oferită pe toată durata sezonului gripal, mai ales având în vedere că vârful sezonului gripal are loc de obicei în ianuarie.

Capacitatea vaccinului de a ne proteja depinde o multitudine de factori, inclusiv de vârsta și starea generală de sănătate, precum și similaritatea sau “potrivirea” virusurilor incluse în compoziția vaccinului față de tulpinile virale care circulă în comunitate într-un anumit sezon.  Dacă există o bună similaritate, eficacitatea vaccinului este mai ridicată, estimându-se că indivizii care se vaccinează prezintă un risc cu 60% mai mic de a se îmbolnăvi decât cei nevaccinați. Este totuși important de ținut minte că și în cazul unei similarități mai reduse dintre virusurile incluse în compoziția vaccinului față de tulpinile virale care circulă în comunitate într-un anumit sezon de gripă, vaccinul ne poate totuși proteja de îmbolnăvire sau ne poate ajuta să evităm complicațiile serioase în cazul imbolnăvirii, precum pneumonia.

Eficacitatea vaccinurilor poate, de asemenea, varia în funcție de grupa de vârstă a populației vaccinate – astfel, vaccinul îi protejează cel mai bine pe adulții sănătoși și pe copiii mai mari, funcționând mai puțin eficace în cazul adulților în vârstă, în special cei peste 65 de ani, după cum arată un studiu efectuat în 2013 de Centrul de Control al Bolilor din SUA. Pe de altă parte, studiile arată și că adulții care se îmbolnăvesc chiar și dupa vaccinare dezvoltă simptome mai puțin severe decât cei nevaccinați.

Un alt studiu publicat acum câteva luni arată că adulții peste 50 de ani care s-au vaccinat anti-gripal au prezentat un risc cu 60% mai mic de a fi spitalizați în cazul îmbolnăvirii cu gripă.

De asemenea, un studiu asupra eficacității vaccinării femeilor gravide a arătat că ele prezintă un risc cu 50% mai mic de a dezvolta infecții respiratorii acute asociate gripei, în timp ce copii acestora prezintă, în primele 4 luni de viață, un risc cu o treime mai mic de a se îmbolnăvi cu gripă decât copiii femeilor nevaccinate în timpul gravidității.

Eficacitatea vaccinării anti-gripale este, totuși, un subiect din ce în ce mai controversat. Mulți specialiști din SUA contestă estimările Centrului de Control al Bolilor care arată că eficacitatea vaccinării anti-gripale din SUA din ultimele trei sezoane gripale a fost între 47% și 62%, afirmând că studiile pe baza cărora s-au tras aceste concluzii nu au luat în calcul doar impactul gripei confirmate în laborator, cum ar fi cerut metodologia.

gripaO altă dezbatere recentă privește beneficiile vaccinării anti-gripale anuale a personalului medical sub argumentul că ei oferă îngrijiri persoanelor din grupe de risc ridicat și că este, deci, important ca ei să nu le transmită acestora virusul gripal. Studii din SUA arată că în sezonul gripal 2014-2015, circa 64% din personalul medical s-a vaccinat anti-gripal (față de 63% în sezonul 2013-2014). Rata cea mai crescută de vaccinare s-a înregistrat în rândul farmaciștilor (86.7%), urmați de asistenții medicali din sistemul de asistentă primară (85.8%) și medici (82.2%). În privința tipului  de facilitate de îngrijiri, cea mai ridicată rată de vaccinare s-a înregistrat în rândul personalului medical din spitale (78.7%), iar cea mai mică a celui din facilitățile de îngrijiri de durată (54.4%).

În timp ce obligativitatea vaccinării anuale a personalului medical rămâne un subiect controversat, specialiștii sunt cvasi-unanimi în a afirma că vaccinarea rămâne totuși cea mai bună metodă pe care o avem acum de a preveni răspândirea infecțiilor cu gripă, în special în rândul grupelor de risc și a apariției complicațiilor severe.  Astfel, deși nu există un număr suficient de studii concludente despre epidemiologia gripei în diversele facilități de îngrijiri medicale și deși studiile existente arată că beneficiile unei asemenea acțiuni nu sunt atât de semnificative precum s-a crezut până acum, vaccinarea personalului medical este totuși o recomandare bazată pe dovezi, cu beneficii clare, care ar trebui promovată cu consecvență, în timp ce se accelerează ritmul cercetărilor pentru descoperirea unui vaccin mai eficace, în primul rând pentru populația în vârstă de peste 65 de ani.

 

Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.

Surse de documentare:

http://www.cdc.gov/flu/protect/keyfacts.htm

http://www.cdc.gov/flu/healthcareworkers.htm

http://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2015/12/01/another-flu-vaccine-flop.aspx

http://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/flu/in-depth/flu-shots/art-20048000

http://www.livescience.com/40279-flu-shot-information.html

http://www.csid.ro/health/sanatate/vaccin-antigripal-afla-cum-te-poti-feri-de-gripa-sezoniera-13430841/

http://www.who.int/influenza/gisrs_laboratory/en/

http://www.webmd.com/cold-and-flu/cold-guide/flu-cold-symptoms#2

http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/vaccine-hesitancy-among-healthcare-workers.pdf

http://www.cidrap.umn.edu/news-perspective/2013/09/analysis-finds-limited-evidence-hcw-flu-vaccination

 

Share This Post