Tulburările de spectru autist – o problemă a întregului organism

autism-1-975x1024Tulburările de spectru autist sunt complexe și au la bază mulți factori genetici și de mediu a căror contribuție nu este încă bine înțeleasă.

Interpretarea clasică susține că acestea sunt tulburări de ordin genetic ale funcționării creierului și că disfuncționalitățile care rezultă sunt, în general, permanente, iar problemele de comportament asociate pot fi atenuate prin terapie, dar sunt și ele prezente pe toată durata vieții.

O abordare alternativă, care câștigă din ce în ce mai mult teren, susține că aceste tulburări sunt, de fapt, o problemă a întregului organism, cu disfuncționalități multiple și interconectate, de registru biochimic și fiziologic, dar care pot fi tratate cu success.

Specialiștii care adoptă această paradigmă recunosc existența unei palete largi de cauze, multe neînțelese, și, pentru a contracara lipsa unor metode de diagnostic care să indice cu o anumită acuratețe care sunt sistemele disfuncționale prezente în cazul unui pacient cu tulburări de spectru autist, propun o abordare de tip “încercare și evaluare a rezultatului”.

Cercetările efectuate până acum în cazul unor asemenea tratamente combinate arată că există măsuri de natura nutrițională și medicală pe care acești pacienți le pot aplica pentru a adresa diversele disfuncționalități și al căror efect cumulat este benefic în cazul majorității dintre ei, de asemenea, fără a avea efecte secundare negative pentru niciunul dintre pacienți.

Multe dintre abordările terapeutice bio-medicale propuse în cadrul acestei școli de gândire alternative subliniază rolul important pe care microbiomul îl joacă în înțelegerea disfuncțiilor asociate cu tulburările de spectru autist.

AUT2Conform acestor abordări, o floră intestinală anormală poate reprezenta o cauză importantă a acestor tulburări, făcând necesară o “corecție” în chiar prima lună de viață pentru a se asigura dezvoltarea corespunzătoare a sistemului imunitar al nou născutului, un aspect vital al stării lui generale de sănătate, cu legături importante și cu tulburările de spectru autist.

“Corecția” microbiomică propusă ar consta din inocularea post-naștere cu un mix de bacterii sănătoase, mai ales cu bacterii din mediul vaginal, în cazul copiilor născuți prin cezariană, acestea fiind sursa primară a culturii bacteriale pe baza căreia ar trebui să se dezvolte normal sistemul lor imunitar. În plus de potențialele probleme de microbiom existente la naștere, altele pot apărea pe parcurs odată cu (supra-) administrarea orală de antibiotice.

Legat de administrarea orală de antibiotice, este important de notat o diferență notabilă în istoria medicală a copiilor cu tulburări de spectru autist față de ceilalți – s-a constatat, în cazul primilor, o folosire mult crescută a antibioticelor orale (de obicei pentru infecții ale urechii), ceea ce a dus, aproape sigur, la distrugerea bacteriilor benefice ale florei intestinale, un fenomen cu efecte negative certe.

Un alt concept fundamental al abordărilor terapeutice bio-medicale propuse de specialiștii din tabăra care consideră tulburările de spectru autist drept o problemă a întregului organism este legat de rolul produselor lactate în dieta acestor pacienți. Specialiștii susțin că sistemul digestiv uman nu a evoluat pentru a se adapta corespunzător unei diete bogate în produse lactate. Studii efectuate în acest sens (precum cele conduse de Horvath – 1999, Williams – 2011 și Kushak – 2011) au arătat că mulți copii cu tulburări de spectru autist au probleme gastro-intestinale majore, ei prezentând un nivel scăzut al enzimei necesare pentru digestia zahărului din lapte (enzima numită lactază). Un asemenea, nivel scăzut de lactază duce la apariția balonărilor, durerilor și diareei după consumul de lapte.

În plus, consumul de produse lactate poate duce, în multe cazuri, la crearea de anticorpi împotriva unei proteine-receptor din organism care transportă acid folic către creier. Multe studii au arătat că persoanele cu deficiență cerebrală de acid folic se simt mai bine în timpul dietelor fără produse lactate. Important de notat aici este că persoanelor care sunt pe o dietă fără produse lactate li se recomandă să ia suplimente cu calciu și vitamina D (vitamina D este esențială pentru absorbția calciului).

Glutenul este și el pe ecranul radarului, la fel ca produsele lactate. În ultimele secole, soiurile de grâu au fost modificate pentru a li se crește conținutul de gluten, astfel încât dietele moderne conțin mult mai mult gluten decât acum 1000 de ani, de exemplu. La fel ca proteinele din laptele de vacă (precum caseina, lactoglobulina, lactoalbumina), glutenul poate cauza și el reacții alergice imediate sau întârziate în cazul copiilor cu autism.

Un studiu condus de cercetătorul Cade, care a implicat 150 de copii cu autism, a constatat că 87% dintre aceștia aveau alergie la gluten, față de numai 1% în cazul celorlalți copii (iar 90% aveau alergie la casein, față de 7% la ceilalți copii). Este adevărat că testarea pentru acești anticorpi poate duce la rezultate fals pozitive (și astfel validitatea ei este limitată), dar diferența dintre cele două grupe de copii este izbitoare. Cade a mai studiat și 70 de copii cu tulburări de spectru autist care au urmat o dietă fără gluten și produse lactate și a constatat că 81% dintre aceștia au avut evoluții pozitive, mai ales în primele 3 luni, dar care au continuat și în următoarele 12 luni, în privința izolării sociale, contactului vizual, abilităților de învățare, hiperactivității, activității stereotipice și atacurilor de panică. Aceleași rezultate au fost notate și de Whitely în cadrul unui studiu randomizat de 12 luni asupra 54 de copii cu tulburări de spectru autist care urmau dieta fără gluten și caseină (Nutrition and Neuroscience. 2010 Apr;13(2):87-100).

În același timp, un studiu cuprinzător condus de JB Adams (“Nutritional and Metabolic Status of Children with Autism vs. Neurotypical Children, and the Association with Autism Severity, Nutr. Metab (Lond) 2011 Jun 8:8(1):34) a arătat prezența unui nivel mai jos al câtorva vitamine (în special biotina) și minerale (litiu, calciu, magneziu) în cazul copiilor cu tulburări de spectru autist, precum și un nivel crescut al stresului oxidativ, comparativ cu copii neuro-tipici de aceeași vârstă. În cazul litiului, din ce în ce mai multe studii arată că un nivel scăzut este asociat cu tulburări psihiatrice și imunologice (un exemplu este studiul lui JB Adams din 2006). Stresul oxidativ apare când sunt produși prea mulți radicali liberi și capacitatea antioxidantă a glutationului din organism este insuficientă pentru a le face față. Câteva studii au arătat că funcția mitocondrială nu operează la capacitate normală în cazul copiilor cu tulburări de spectru autist, ceea ce face ca reciclarea glutationului să fie improprie, cu consecințe negative asupra capacității organismului de a lupta cu radicalii liberi.

De asemenea, studiile arată că 30-40% dintre copiii și adulții cu tulburări de spectru autist sunt ajutați de suplimentarea aportului de vitamina B6 și magneziu (JB Adams si CJ Holloway – “Pilot study of a moderate dose multivitamin/mineral supplement for children with autistic spectrum disorder” – Alternative Complementary Medicine 2004, 10(6):1033-9) Vitamina B6 este necesară în peste 1000 de reacții enzimatice, inclusiv în producerea unor neurotransmițători importanți precum serotonina sau dopamina, a glutationului (necesar în detoxifierea organismului) și a hemoglobinei (care transportă oxigenul în sânge). Magneziul este foarte util în prevenirea hiperactivității, care poate apărea în cazul administrării de vitamina B6.

AUT3

Nivelurile scăzute de acizi grași esențiali precum omega 3 și omega 6 sunt și ele asociate cu apariția tulburărilor psihice, iar 4 studii publicate până acum[1] arată prezența unor niveluri mai scăzute ale acestor acizi grași în rândul copiilor cu tulburări de spectru autist, decât în rândul populației generale.  Una dintre cele mai bune surse de omega 3 este uleiul de pește (din pește mic, care prezintă niveluri scăzute de mercur și alte toxine).

Tratamentele nutriționale și bio-medicale care incorporează aceste descoperiri rezultate în urma diverselor studii efectuate în ultimele decenii au ajutat mii de copii și adulți cu tulburări de spectru autist să-și îmbunătățească constant starea de sănătate pe parcursul tratamentului.

Intervențiile psiho-terapeutice (ca, de exemplu, terapia cognitiv-comportamentală) pot fi, de asemenea, de mare ajutor copiilor cu tulburări de spectru autist și sunt recomandate în combinație cu aceste tratamente nutriționale și bio-medicale.

Similar, logopedia, integrarea senzorială, terapia fizică și ocupațională, precum și un bun program educațional și socializarea cu părinții, ceilalți membri ai familiei și prietenii sunt foarte importante în îmbunătățirea stării generale de sănătate fizică, emoțională și mintală și a capacității copilului de a învăța și relaționa pentru o viață  împlinită în societate.

 

Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.

Surse de documentare:

International Health News December 2016/January 2017 – William R. Ware, PhD – Editor, numarul 273

Summary of Dietary, Nutritional, and Medical Treatments for Autism – based on over 150 published research studies, James B. Adams, Ph.D. Director, ASU Autism/Asperger’s Research Program  – http://autism.asu.edu, Versiunea 2013

www.austism.com

– S. Vancassel et al., Plasma fatty acid levels in autistic children, Prostaglandins Leukot Essent Fatty Acids 2001 65:1-7.

– Bell et al Essential fatty acids and phospholipase A2 in autistic spectrum disorders. Prostaglandins Leukot Essent Fatty Acids. 2004 Oct;71(4):201-4.

– Wiest et al Plasma fatty acid profiles in autism: a case-control study Prostaglandins Leukot Essent Fatty Acids. 2009 Apr;80(4):221-7.

– Bell et al 2010, 7The fatty acid compositions of erythrocyte and plasma polar lipids in children with autism, developmental delay or typically developing controls and the effect of fish oil intake. Br. J. Nutri. 103 1160-7.

Share This Post