Ziua de 21 septembrie ne aduce în prim plan o boală despre care specialiştii estimează că va avea o incidenţă în creştere exponenţială în ţările dezvoltate, în deceniile următoare, odată cu îmbătrânirea accentuată a populaţiei.
În fiecare an, pe 21 septembrie, organizaţii publice şi private din întreaga lume îşi unesc eforturile pentru o mai bună informare şi educare a opiniei publice cu privire la boala Alzheimer, cea mai comună formă de demenţă (circa 65% din cele aproape 50 de milioane de cazuri de demenţă diagnosticate la nivel mondial).
Lansată de Federația Internațională pentru Alzheimer (Alzheimer’s Disease International – ADI) în 1994, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății, această zi cheamă la o cunoaștere cât mai exactă a bolii și mai ales a primelor semne ale acesteia. Pe de altă parte, ea ne îndeamnă să încetăm stigmatizarea persoanelor care suferă de această boală și a familiilor lor.
Care sunt semnele și simptomele care pot orienta spre suspiciunea de demență? În primul rând, cele mai cunoscute sunt modificările cognitive: uitarea evenimentelor recente, dificultăți de înțelegere a limbajului scris și vorbit, dificultăți în găsirea cuvintelor, pacientul nu știe informații simple (cine este președintele țării, de exemplu), dezorientare topografică sau temporo-spațială. Alte aspecte care ar putea să atragă atenția sunt modificările de personalitate (intrusivitate sau indiferență, retragere socială, reacții catastrofice, labilitate emoțională) sau de comportament (tendința de a se rătăci, agitație, agresivitate, neliniște, dorința de a ascunde lucruri, de a pleca). Totodată, pot apărea și modificări ale capacității funcționale (dificultăți în a realiza activități uzuale cum sunt gătitul, condusul autoturismului sau cumpărăturile, lipsa interesului pentru igiena personală, frecvente episoade în care se rătăcesc sau nu știu valoarea banilor).
În plus de acestea, apar și o serie de simptome psihiatrice de genul idei delirante, izolare, depresie, dezinhibiție, suspiciozitate exagerată, halucinații sau tulburări de somn.
În ceea ce privește boala Alzheimer, cauzele nu sunt cunoscute la acest moment. Factorii de risc cei mai importanți sunt vârsta și o demență preexistentă.
Pentru că, de cele mai multe ori, tulburările cognitive nu sunt observate de către persoana bolnavă, ci de către prieteni ori familie, este important sprijinul acestora în depistarea timpurie a maladiei și evaluarea pacientului.
Dacă, până nu demult, medicina era considerată total neputincioasă în fața patologiei de tip demențial, în ultimii 20 de ani s-a demonstrat că demența este o boală tratabilă (deși nu există, până în prezent, posibilitatea unei vindecări, ea fiind progresivă și ireversibilă). Și aceasta deoarece cercetările intensive în domeniu au permis sintetizarea unor produse medicamentoase eficiente pentru demența de tip Alzheimer. Inhibitorii de acetilcolină s-au dovedit cele mai eficiente preparate medicamentoase, care asigură stagnarea bolii pentru o perioadă importantă de timp.
Tocmai de aceea, ținând cont de importanța conștientizării și a diagnosticării timpurii, merită să dăm atenție și să susținem eforturile de informare promovate de Ziua mondială pentru combaterea maladiei Alzheimer.
Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor Executiv E-Asistent
Surse de documentare
http://www.alz.ro/docs/Boala%20Alzheimer%20si%20dementele.pdf
