Într-un moment când COVID-19 a acaparat lumea medicală și opinia publică, poate fi ușor să uităm că tuberculoza este încă cea mai letală boală infecțioasă la nivel mondial.
Orice obstacole majore pentru detectarea cazurilor TB, cum ar putea fi cele cauzate de presiunea COVID 19 asupra sistemelor de sănătate, pot rezulta în înregistrarea a 400 000 de decese suplimentare.
În momentul de față, tuberculoza, una dintre cele mai vechi boli infecțioase cunoscute de omenire, provoacă decesul a 1.5 milioane de persoane pe an. Din fericire, acum mai puțin de 2 luni, în iulie, într-o perioadă în care știrile sumbre despre impactul COVID 19 abundă, s-a înregistrat un succes important al luptei împotriva tuberculozei.
Pretomanid, doar al treilea antibiotic care a fost aprobat pentru tratamentul tuberculozei în ultimii aproape 50 de ani, a fost aprobat pentru folosire și în India, țara care are cea mai mare povară a bolii din lume (povara bolii este impactul pe care o boală îl are asupra societății în termeni de mortalitate și cost economic-financiar și social).
Acest medicament, care se administrează oral, are o rată de vindecare de 90% pentru tuberculoza multi-drog rezistentă, când este folosit corect. Aceasta este concluzia unor studii validate științific și publicate de către TB Alliance, care a dezvoltat pretomanid-ul.
TB Alliance este o organizație non-profit dedicată descoperirii, dezvoltării și furnizării unor medicamente anti-tuberculoză mai bune, mai rapide și cu prețuri scăzute, care să ajungă la toți cei care au nevoie de ele.
La nivel mondial, se estimează că aproape un sfert din populație este infectată cu bacilul tuberculozei. Dintre aceștia, doar 5-15% vor dezvolta o formă activă a bolii. Ceilalți au infecția, dar nu sunt bolnavi și nu transmit boala. Atât infecția cu tuberculoză, cât și boala, se pot vindeca cu antibiotice.
În lume, s-au înregistrat multe progrese în ultimii ani, în controlul tuberculozei. În 2018, aproape 7 milioane de persoane au primit îngrijiri și tratament de calitate, în creștere față de cei 6.4 miliioane din 2017. În plus, la nivel global, numărul deceselor cauzate de tuberculoză a scăzut de la 1.6 milioane în 2017 la 1.5 milioane în 2018.
Totuși, tuberculoza rămâne boala infecțioasă cu mortalitatea cea mai mare la nivel mondial.
De notat că 10 milioane de persoane s-au îmbolnăvit de tuberculoză în 2018 și că aproape jumătate din numărul persoanelor cu tuberculoză trăiesc în 8 țări – Bangladesh, China, India, Indonesia, Nigeria, Pakistan, Filipine și Africa de Sud.
Regiunea Europeană a OMS este în grafic pentru a-și atinge țintele pentru 2020 ale Programului Global TB al OMS. Astfel, între 2015 și 2018, scăderea cumulativă a ratei de incidență a fost de 15% și numărul deceselor cauzate de tuberculoză a scăzut cu 24%.
Incidența și mortalitatea scad relativ rapid și în Regiunea Africană a OMS (4.1% și 5.6%, respectiv, pe an), cu scăderi cumulative de 12% pentru incidență și 16% pentru mortalitate între 2015 și 2018.
Deși anumite țări au reușit să-și îmbunătățească semnificativ răspunsul anti-tuberculoză, majoritatea regiunilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și multe dintre țările cu o mare povară a bolii nu sunt încă în grafic pentru a atinge țintele 2020 ale Strategiei “Eradicați Tuberculoza”.
Aproape 3 milioane de persoane cu tuberculoză nu au avut acces la îngrijiri de calitate în 2018. Situația este și mai acută în cazul persoanelor cu tuberculoză drog-rezistentă, dintre care doar 1 persoană din 3 accesează tratamentul.
Tuberculoza este o boală veche – studii ale scheletelor umane ne arată că ea afectează omenirea de mii de ani – dar cauza ei a rămas necunoscută până pe 24 martie 1882, când Dr. Robert Koch a anunțat descoperirea bacilului numit ulterior Mycobacterium tuberculosis.
Boala se răspândește când persoanele bolnave de TB expiră bacterii în aer prin tuse, de exemplu. De obicei, boala afectează plămânii (TB pulmonar), dar poate afecta și alte zone (TB extra-pulmonar).
O proporție relativ mică (5-10%) a celor 1.7 miliarde de persoane infectate cu M. Tuberculosis va dezvolta boala pe parcursul vieții. Riscul de a face boala este mult crescut în cazul persoanelor care sunt purtătoare și ale virusului HIV, precum și în cazul persoanelor afectate de factorii principali de risc precum sub-nutriția, diabetul, fumatul și consumul de alcool.
Testele de diagnosticare a tuberculozei includ examenul microscopic al sputei (dezvoltat acum mai mult de 100 de ani), teste moleculare rapide (sprijinite și de Organizația Mondială a Sănătății începând cu 2010) și examene bacteriologice pentru BK efectuate prin cultură, care durează până la 12 săptămâni. Tuberculoza rezistentă la medicamente anti-TB de prima-linie și de linia a doua poate fi detectată folosind teste rapide, examene pe bază de cultură și tehnologii de secvențiere.
Fără tratament, rata mortalității cauzată de tuberculoză este ridicată.
Studii ale istoriei naturale a tuberculozei în absența tratamentului cu medicamente anti-TB (derulate înainte ca tratamentele medicamentoase să fie disponibile) arată că circa 70% dintre cei diagnosticați cu tuberculoză, pe baza examenelor sputei, mureau în interval de 10 ani de la diagnosticare, după cum se întâmpla și cu 20% dintre cei cu examene de cultură cu rezultat pozitiv (dar cu rezultatul negativ la examenul microscopic al sputei recoltate spontan).
Tratamente medicamentoase eficace au apărut în anii 1940. Tratamentul recomandat în prezent pentru cazurile de tuberculoză ne-rezistentă la medicamente este un regim de 6 luni care constă din patru medicamente de linia întâi – isoniazidă, rifampicină, etambutol și pirazinamidă. Programul The Global TB oferă un astfel de regim medicamentos complet, de 6 luni, la un cost de 40 USD pe persoană. Rate de succes de cel puțin 85% pentru cazurile de tuberculoză ne-rezistentă la medicamente sunt raportate în mod regulat către OMS de către cele 194 state membre.
Tratamentul pentru persoanele cu tuberculoză rezistentă la rifampicină (RR-TB) și multi-drog rezistentă (MDR-TB) este mai lung și cere medicamente care sunt mai scumpe (> 1000 USD pe persoană) și mai toxice. Ultimele date raportate către OMS indică o rată de succes pentru MDR-TB de 56% la nivel global și de 39% pentru tuberculoza extensiv drog-rezistentă (XDR-TB).
Povara tuberculozei rezistentă la medicamente suscită un mare interes și o mare preocupare la nivel global, regional și național. În 2018, erau circa 500 000 de cazuri noi de tuberculoză rezistentă la rifampicină, dintre care 78% cu tuberculoză multi-drog rezistentă.
Cele trei țări cu cea mai mare pondere a poverii bolii erau, în 2018, India (27%), China (14%) și Federația Rusă (9%).
Global, 3.4% dintre cazurile noi de tuberculoză și 18% dintre cazurile tratate anterior aveau MDR/RR-TB, cu cele mai mari proporții (>50% dintre cazurile tratate anterior) înregistrate în țările ex-URSS.
Există patru opțiuni de tratament pentru infecția TB latentă: o doză săptămânală de rifapentină și isoniazidă timp de 3 luni; o doză zilnică de rifampicină plus isoniazidă timp de 3 luni; o doză zilnică de rifampicină timp de 3-4 luni sau o doză zilnică de isoniazidă timp de cel puțin 6 luni.
Reducerea mai rapidă a incidenței tuberculozei și a numărului de decese cauzate de aceasta cere îmbunătățirea accesului la diagnosticare și îngrijiri, în contextul progresului către acoperirea universală cu servicii de sănătate, acțiuni concertate împotriva factorilor principali de risc (sub-nutriția, sărăcia, fumatul și diabetul) și un tratament sau vaccin nou pentru scăderea semnificativă a riscului de dezvoltare a bolii, în cazul persoanelor care au o infecție TB latentă.
În momentul acesta, singurul vaccin licențiat pentru prevenția tuberculozei este vaccinul BCG (Bacilul Calmette-Guerin).
Vaccinul BCG a fost dezvoltat acum aproape 100 de ani, previne formele severe de tuberculoză la copii și este folosit pe scară largă.
Până la această oră, nu există un vaccin care este eficace pentru prevenirea tuberculozei la adulți, fie înainte, fie după expunerea la infecția TB, deși există speranțe în privința unui candidat (M72/AS01E), aflat în faza a doua a studiului clinic.
Principalele provocări pentru tratarea tuberculozei sunt, în principal, durata și complexitatea regimurilor medicamentoase, ambele afectând aderența la tratament.
De asemenea, efectele secundare toxice, mai ales în cazul medicamentelor pentru tuberculoza drog-rezistentă, și absența sau disponibilitatea limitată a medicamentelor, cu formule pediatrice pentru tratamentul de linia a doua, sunt provocări notabile.
Ca urmare, există o nevoie presantă pentru regimuri medicamentoase mai eficace, mai puțin costisitoare și ne-toxice și care scurtează durata tratamentului.
Mirela Mustață, Redactor executiv e-Asistent.ro
Surse de documentare
Sursa foto: https://www.who.int/health-topics/tuberculosis#tab=tab_1
