Printre cei mai dezavantajați se numără, în mod clar, bolnavii de cancer.
Ei sunt cei afectați din cel puțin două motive. Pe de o parte, este vorba despre amânarea depistării bolii și, pe de alta, despre dificultățile de accesare a tratamentelor.
Pentru că în fiecare an, 4 februarie, Ziua Mondială a Luptei împotriva Cancerului oferă un prilej de conștientizare și reflecție, atrage atenția asupra cancerului și importanței prevenției, asupra diagnosticului și tratamentului său și celebrează angajamentul tuturor în reducerea impactului acestei boli, vă propunem să începem acest număr evocând această zi.
Mi se pare cu atât mai justificat, cu cât în perioada pe care o traversăm sunt semne că s-a provocat o amânare periculoasă a serviciilor necesare bolnavilor de cancer, ceea ce cu siguranță, în timp, se va traduce pentru mulți dintre aceștia în nevoi crescute de îngrijire medicală, cu o creștere considerabilă a costurilor pentru sistemul de sănătate.
Este esențial să ne concentrăm nu numai pe îngrijirea acută a pacienților cu Covid-19, ci să și gestionăm pro-activ pacienții cronici, în special cei cu condiții complexe din punct de vedere medical pentru care fiecare zi contează și care își amână îngrijirea acum din motive subiective (care nu depind de ei). Acest lucru este important nu numai pentru a susține sănătatea și viața oamenilor în general, ci și pentru a nu copleși un sistem de sănătate aflat deja în dificultate.
Legat de acest subiect, un alt domeniu care capătă din ce în ce mai multă consistență științifică este cel al îngrijirii post-cancer. Tocmai datorită progreselor extraordinare în depistarea timpurie a cancerului și în tratamentele anti-cancer, avem astăzi din ce în ce mai mulți supraviețuitori și putem vorbi despre știința îngrijirii post-cancer. Iar acest lucru este de mare interes și pentru noi, asistenții medicali. Depinde în mare măsură și de noi, cei care acordăm îngrijiri de sănătate, să-i “însoțim” pe pacienții noștri pe tot parcursul procesului de vindecare și să-i pregătim pentru etapa de după terminarea tratamentului oncologic.
În plus, insistenți în încercarea noastră de a afla cât mai multe despre provocările cu care ne confruntăm în prezent, am continuat să includem în revista de luna aceasta teme de actualitate precum cea referitoare la efectele vaccinării anti-COVID-19. Astfel, din articolul ”Oamenii de știință au deja primele confirmări. Campaniile de vaccinare anti-COVID funcționează” aflăm din studiile cercetătorilor din Israel despre rezultate care arată că, la două săptămâni de la prima doză, persoanele vaccinate au un risc cu 33% mai mic să fie testate pozitiv cu SARS-CoV-2 decât persoanele cărora nu le-a fost administrată nicio doză. Studiul a fost realizat pe 200.000 de persoane cu vârsta peste 60 ani care au fost vaccinate, iar datele au fost comparate cu cele ale unui grup similar de 200.000 de persoane care nu au fost vaccinate.
Revista mai cuprinde teme sugestive precum:
- Evenimentele non-COVID ale anului 2020
- Cum putem identifica inteligența emoțională la un angajat și de ce este ea importantă, mai ales în domeniul serviciilor de sănătate?
- Noi moduri de diagnosticare a tulburărilor bipolare și a depresiilor
- De ce iubește creierul uman teoriile conspirației? Cât de mult s-a înrăutățit situația de-a lungul timpului?
Merită amintite și recomandările editoriale ale lunii: Cum lucrez cu pacienții borderline; 50 de idei geniale care au schimbat lumea; Medicina genomică și bolile comune ale adultului.
Împreună cu echipa editorială, vă facem invitația să vă bucurați de numărul de februarie 2021 al revistei şi vă dorim o lectură cât mai plăcută.
Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București
