Ce urmează acum în campania de vaccinare anti-COVID 19?

Recent, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA a publicat date legate de numărul de cazuri de persoane vaccinate complet (cu a doua doză, dacă e cazul) anti-COVID 19 și care au avut apoi rezultate pozitive la testele de depistare a COVID 19.

Aceste date arată cât de eficace este vaccinarea – s-au înregistrat doar 5800 de infectări în rândul a 77 de milioane de persoane vaccinate, adică mai puțin de 0.008%, o rată remarcabil de scăzută. Rata spitalizării în rândul celor vaccinați complet este de 0.0005 %, iar rata deceselor – 0.0001%. De asemenea, dovezi recente, mai ales din SUA, arată că majoritatea pacienților spitalizați în ultima perioadă pentru COVID 19 nu sunt vaccinați.

Astfel, putem sublinia că, deși niciun vaccin nu poate fi eficace în proporție de 100%, vaccinurile COVID 19 se situează pe locuri de vârf în privința gradului de protecție pe care îl oferă împotriva îmbolnăvirii.

Se știa până acum că imunitatea oferită de vaccinare durează minimum 6 luni.

Dacă aceasta dispare după aceea sau dacă apar noi variante ale virusului, un booster (o doză suplimentară de vaccin) ar putea crește nivelul de protecție.

Anumite vaccinuri, precum cel împotriva hepatitei, oferă protecție pentru întreaga viață. Altele, precum cele împotriva poliomielitei sau tetanosului, au nevoie de doze suplimentare pentru menținerea imunității. În cazul gripei, vaccinurile sunt dezvoltate în fiecare toamnă pentru a oferi protecție împotriva a trei din patru tulpini ale virusului care sunt prognozate să fie dominante în sezonul respectiv de iarnă.

Virusul SARS-COV2 a apărut de relativ scurt timp și cercetătorii încă studiază cât va dura imunitatea dobândită prin infectare și cât ceea prin vaccinare. Pare foarte probabil ca, precum în cazul vaccinurilor anti-gripale, să avem nevoie de noi doze de vaccin COVID 10 în fiecare an pentru a fi protejați împotriva noilor variante. Ce nu știm încă este ce vaccin sau ce combinație de vaccinuri ne va proteja cel mai bine pe termen mediu.

Este important ca cercetătorii să continue să optimizeze vaccinurile existente, deja foarte eficace. Populația trebuie să se vaccineze acum, afirmă aceștia, iar un booster, dacă va fi necesar peste ceva vreme, va face vaccinarea și mai eficace.  

Un studiu clinic desfășurat de  Bradford Institute of Health Research din Marea Britanie a început recent cu scopul de a dovedi că această afirmație e adevărată și va analiza și modul în care diversele vaccinuri pot “lucra” împreună. Participanții la studiu vor primi alte tipuri de vaccinuri decât cele primite până acum și, astfel, cercetătorii vor putea afla ce combinații sunt cele mai eficace în privința oferirii unei protecții îndelungate.

Unul dintre primii voluntari pentru acest studiu din Marea Britanie este Jamilla Hussain, medic de îngrijiri paliative la Bradford Royal Infirmary, care a trecut în timpul pandemiei prin experiența traumatică de a avea grijă de pacienți care erau pe moarte. Jamilla spune că pacienții cu COVID 19 din hospice-ul în care lucrează aveau, deseori, simptome neobișnuite și mureau foarte repede, de obicei singuri, fiindu-le răpite ultimele săptămâni și luni de viață, pe care sperau să le poată petrece cu familia. Trauma celor care i-au îngrijit și a familiilor va dura mult timp, subliniază Jamila.

În plus, ea are și o altă motivație pentru acest gest de voluntariat. După ce a observat ezitarea la vaccinare în rândul comunităților cu origini din Asia de sud din Bradford, ea își dorește să fie un exemplu pentru aceștia și să demonstreze că vaccinurile sunt sigure. “Ca profesionist din sistemul de sănătate și membru al acestei comunități, oamenii s-au uitat la noi pentru a îi ajuta să hotărască dacă vaccinurile sunt sigure. Această participare a mea la studiul clinic e modul în care le răspund: nu numai că mi-am făcut ambele doze de vaccin, dar o să și particip la acest studiu, deoarece am încredere în oamenii de știință”, a spus Jamilla.

Jamilla și ceilalți participanți vor fi monitorizați pe tot parcursul studiului, iar rezultatele finale vor contribui la decizia legată de administrarea sau nu a unui booster începând cu această toamnă și, dacă decizia va fi de a se administra booster-ul, studiul va ajuta și la alegerea vaccinului care va juca acest rol.

În acest moment, un alt subiect care îi preocupă pe specialiști cel puțin la fel de mult ca cel al booster-ului este cel al ezitării de a se vaccina a unei minorități importante numeric, în ciuda eficacității dovedite a vaccinului COVID 19. De asemenea, specialiștii se întreabă de unde provine ezitarea acestei minorități și cum pot fi ajutați aceștia să primească informațiile necesare pentru a lua o decizie informată în privința vaccinării.

Persoanele din această categorie pot fi îngrijorate de efectele secundare sau de originile acestui vaccin, produs în numai câteva luni. Sau poate ca aceste persoane să fie accesat informații false despre vaccinuri. Sau poate că este vorba despre lipsa generală de încredere a acestora în sistemele de sănătate și afirmația acestora că vaccinul e eficace, sigur și necesar pentru depășirea pandemiei.

Dacă analizăm rezultatele unui sondaj recent (aprilie 2021) din Marea Britanie, 93% dintre respondenți au spus fie că au fost deja vaccinați sau că vor merge pentru booster, dacă va fi oferit. În acest context, înseamnă că 7% dintre respondenți nu ar face-o. Tinerii s-au dovedit mai inclinați să fie ezitanți față de vaccinare (17% dintre cei cu vârsta 16-29 de ani sunt din această categorie), alături de respondenții care aparțineau grupurilor etnice ne-caucaziene.

Ezitarea față de vaccinare e complexă și diferă de la un grup populațional la altul, de la o boală pe care urmărește să o prevină la alta și de la un vaccin la altul. Oamenii pot fi îngrijorați de siguranța vaccinului, toxicitatea sau calitatea lui. Unii dintre ei pot să fi avut o experiență negativă sau pot fi neîncrezători în autoritățile publice sau sistemele de sănătate. Alții pot avea percepția unui risc scăzut al bolii sau poate nu au acces la informațiile necesare pentru a putea evalua corect pericolul bolii. Pentru alții, este vorba despre convingerile religioase.

Având în vedere toți acești factori, este nevoie de o abordare specială a celor ezitanți față de vaccinare. Persoanele din această categorie au îngrijorări reale și este important ca interlocutorii lor să îi asculte și să poarte o discuție fără a îi judeca, în care le comunică mesaje ușor de înțeles și care adresează preocuparea specifică acelei persoane.

Dacă preocupările celor ezitanți sunt legate de cât de repede a fost gata vaccinul COVID 19 sau de potențiala cauzalitate pentru autism sau infertilitate, ar ajuta să vă familiarizați cu procesul de aprobare a vaccinurilor.  Atât producătorii vaccinurilor, cât și autoritățile de reglementare, monitorizează constant calitatea, siguranța și eficacitatea vaccinurilor, cum o fac, de altfel, și cu diversele medicamente. Vaccinul COVID 19 folosește diverse descoperiri făcute în procesul de dezvoltare a vaccinurilor anterioare, precum cele contra tusei convulsive, rabiei și hepatitei, și alte progrese tehnologice.

În plus, procesul administrativ asociat aprobării vaccinurilor COVID a fost accelerat, însă fără a fi făcut vreun compromis în privința verificării siguranței și calității vaccinului, inclusiv prin desfășurarea în paralel a unor etape și prioritizarea analizei acestor studii clinice de către autoritățile de reglementare.

Un alt aspect important a fost găsirea rapidă a voluntarilor pentru studiile clinice. Spre deosebire de multe alte cazuri, în care a durat luni sau ani pentru găsirea unui număr suficient de participanți pentru studiile clinice, pentru vaccinurile COVID 19 au fost găsiți rapid voluntari. De exemplu, doar în Marea Britanie, peste 300 000 de persoane s-au înscris pe listele National Institute of Health Research pentru studiile clinice.

Mai mult, în cazul majorității vaccinurilor, poate dura luni sau chiar ani până când destule persoane participante la studiile clinice se îmbolnăvesc pentru a putea evalua dacă vaccinul respectiv oferă protecție sau nu. În schimb, în cazul COVID19, din cauza transmiterii rapide a SARS-COV2, diferența dintre rata de infectare a grupului participanților vaccinați față de grupul placebo a devenit clară în câteva săptămâni.

Dintre persoanele ezitante față de vaccinare, unele sunt îngrijorate de posibilul risc, deși extrem de mic, al apariției unui cheag de sânge. Pentru aceștia, e important să încercăm să punem acest risc în perspectivă. Riscul se situează undeva în intervalul de la 1 în 100 000 la 1 în 1 000 000 dintre cei vaccinați, depinzând de vârstă și alți factori de risc. Dacă campania de vaccinare n-ar fi fost atât de bine monitorizată, e posibil ca un asemenea risc să nici nu fi fost detectat, având în vedere că e atât de scăzut (de câteva ori mai mic decât cel asociat unor medicamente destul de folosite). În plus, riscul apariției unor asemenea cheaguri este de 8-10 ori mai mare în cazul celor care dezvoltă boala COVID19 decât în cazul celor vaccinați.

Toate agențiile de reglementare din domeniu, inclusiv Agenția Europeană a Medicamentului, au confirmat că beneficiile vaccinării depășesc cu mult riscurile asociate.

Încă o dată, este important de subliniat că, atunci când discutați cu o persoană cu atitudine ezitantă față de vaccinare, e bine să abordați discuția cu curiozitate și în niciun caz judecând interlocutorul. Altfel, riscați ca persoana să adopte o poziție defensivă, iar discuția să ducă la un deznodământ contrar celui sperat. Nu vă faceți griji dacă nu reușiți să convingeți persoana respectivă să se vaccineze. Important este să începeți un dialog care poate ajuta interlocutorul să ia o decizie în favoarea vaccinării cândva în viitor.

Însă discuția merită inițiată cu toate persoanele ezitante care pot afla din ea răspunsuri la întrebările și îndoielile lor, deoarece vaccinarea e un instrument incredibil de eficace pentru a ține sub control bolile transmisibile, așa că, cu cât se vaccinează mai mulți dintre noi, cu atât mai bine.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare

  1. INTERNATIONAL HEALTH NEWS, Editor: William R. Ware, PhD, 318 issue, Jun 2021
  2. https://www.muhealth.org/our-stories/how-talk-someone-hesitant-get-covid-19-vaccine
  3. https://patient.info/news-and-features/how-to-speak-to-someone-whos-hesitant-about-vaccines
  4. https://www.washingtonpost.com/gdpr-consent/?next_url=https%3a%2f%2fwww.washingtonpost.com%2fopinions%2f2021%2f04%2f20%2fcovid-19-vaccines-are-an-extraordinary-success-story-media-should-tell-it-that-way%2f     
  5. Coronavirus doctor’s diary: Will we need a third dose of vaccine? – BBC News
  6. https://www.bbc.com/news/uk-57313399
  7. https://insights.som.yale.edu/insights/to-convince-the-vaccine-hesitant-understand-their-underlying-motivations
  8. https://insights.som.yale.edu/insights/leading-through-covid-how-connecticut-accelerated-its-vaccinations
  9. Sursa foto 1 și 2: https://insights.som.yale.edu
Share This Post