Creșterea accesului la servicii de sănătate în zonele izolate în care acestea sunt deficitare

În medie, persoanele care trăiesc în zonele rurale sărace și mai izolate au niveluri mai ridicate de boli și o viață mai scurtă comparativ cu persoanele care locuiesc în zonele urbane dezvoltate. Acest fenomen are mai multe cauze, inclusiv diferențele de stil de viață, lipsa oportunităților de educație și de angajare, precum și accesul mai limitat la serviciile de sănătate.

Un alt adevăr este și acela că jumătate din populația lumii trăiește în prezent în zone rurale, în timp ce majoritatea lucrătorilor din domeniul sănătății trăiesc și lucrează în orașe. Acest dezechilibru este comun pentru aproape toate țările și reprezintă o provocare majoră pentru furnizarea de servicii de sănătate la nivel național. România nu face nicio excepție.

Organizația Mondială a Sănătății consideră că există două motive pentru această situație. Pe de o parte, multe țări suferă deja de lipsa acută de lucrători din domeniul sănătății – în toate domeniile. Cealaltă explicație este aceea că proporția populației care trăiește în regiunile rurale tinde să fie mai mare în țările mai sărace decât în cele bogate.

Prin urmare, OMS a elaborat diverse strategii pentru a ajuta țările să încurajeze lucrătorii din domeniul sănătății să trăiască și să lucreze în zonele rurale. Acestea includ și schimbarea modului în care elevii și studenții care îmbrățișează profesii din domeniul sănătății sunt selectați și educați, precum și crearea unor condiții de muncă și de viață mai bune în zonele rurale. Însă, deși salutare,  acestea sunt măsuri care dau roade pe termen lung.

Pe termen mediu și scurt, pentru a rezolva problema, România are acum în vedere un proiect legislativ care vizează introducerea în Legea Sănătății a conceptului de asistență medicală mobilă și a unor reguli de organizare a acestui nou tip de servicii medicale de care ar putea beneficia persoanele din zone izolate, care nu au acces facil la servicii medicale.

Conform acestui proiect de lege sunt considerate zone cu acces deficitar la servicii medicale localitățile sau zonele dintr-o localitate, cu număr redus de populație, aflate la distanță de spitalele publice (peste 20 de km), sau unde nu se furnizează anumite categorii de servicii medicale.

Aceste servicii medicale mobile vor fi asigurate de medici de specialitate, asistenți medicali sau moașe, alături de alți profesioniști care asigură servicii conexe actului medical precum tehnicieni dentari, biologi, biochimiști, fizio-kinetoterapeuți, psihologi, logopezi, opticieni etc. Medicii rezidenți sau studenții la medicină pot fi și ei implicați, sub coordonarea medicilor specialiști.

Potrivit noului proiect legislativ, gama de servicii medicale care vor fi acoperite, prin intermediul unor caravanelor medicale mobile dotate cu echipamente medicale și deservite de medici și asistenți medicali, va viza: activități de medicină preventivă; activități medicale în scop de diagnostic și curativ; activități de investigații clinice și paraclinice; asistență medicală prin telemedicină; activități de reabilitare medicală; programe de screening specializate pe diferite afecțiuni; activități conexe actului medical; educație pentru sănătate.

Este un proiect care, corect definit și pus în practică, ar putea răspunde unei nevoi evidente de echitate privind accesul la sănătate al populației de diverse vârste, din diverse spații geografice ale României, nevoie subliniată și mai apăsat de realitățile pandemiei pe care o parcurgem.

În plus de acest eveniment legislativ, luna iunie este marcată de Ziua Mondială a Donatorului de Sânge – 14 iunie 2021. În articolul despre acest subiect veți putea afla cum a afectat pandemia serviciile de transfuzie de sânge și băncile de sânge din întreaga lume.

Ar fi de amintit și subiectul ”Ce urmează acum în campania de vaccinare anti-COVID 19?”,care trece în revistă o serie de studii privind eficacitatea vaccinurilor, nevoia unei doze suplimentare de vaccin sau abordarea ezitării la vaccinare.

Tot în paginile revistei de luna aceasta mai puteți găsi subiecte precum:

  1. ”Interviul pentru stabilirea istoriei medicale a pacientului: un instrument vital de diagnostic pentru astmul bronșic”;
  2. ”Cercetătorii de la Institutul Național pentru studiul îmbătrânirii (National Institute on Aging) din SUA găsesc o corelație dintre un nivel seric scăzut al oxisterolilor și evoluția demenței la bărbați”
  3. ”Istoria aplicațiilor folosite în identificare simptomelor migrenei și pentru gestionarea durerii”.

Merită subliniate și recomandările editoriale ale lunii: 1. Compendiu de Oncologie Medicală: principii și practică; 2.Demența Alzheimer. Ghid prin labirintul comunicării; 3. Hematologie.

Alături de  echipa editorială, vă invit să vă bucurați de o lectură plăcută și instructivă a noului număr al revistei.

Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București

Share This Post