La mijlocul lunii iulie, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, avertiza într-un comunicat de presă: ”România trebuie să își dubleze eforturile de vaccinare pe parcursul verii, având în vedere că doar aproape 30% din populația adultă a fost vaccinată complet împotriva Covid-19”. Același document anunța și că oficialul european vine vineri, 16 iulie 2021, în România, unde va discuta Strategia UE privind vaccinurile și derularea campaniei naționale de vaccinare.
Acest lucru se întâmplă pentru că, până la sfârșitul lunii august, conform obiectivului fixat de Comisia Europeană, toate statele membre ar trebui să atingă ținta de 70% din populația adultă vaccinată împotriva noului coronavirus, procent important pentru a împiedica izbucnirea unei noi situații epidemice care să blocheze sistemele sanitare și economia europeană.
Din păcate, deși România s-a descurcat foarte bine cu campania de imunizare până în lunile aprilie-mai, atât timp cât beneficiarii au fost persoane care erau convinse de utilitatea vaccinării anti-Covid, după acest moment, campania nu a mai reușit să se adreseze convingător persoanelor reticente, astfel încât ritmul a devenit tot mai lent.
După cum arată datele Our World in Data, afiliat Universității Oxford, în majoritatea statelor membre imunizările au accelerat, odată cu creșterea livrărilor. Este motivul pentru care distanța crește între ultimele două clasate (România – 25 % din populație și Bulgaria – 15% din populație, la 14 iulie 2021) și țările fruntașe (Malta – 85%, Olanda – 67%, Belgia – 66%, Danemarca – 65%, Finlanda – 63%, Portugalia și Spania – 60%), care trec rând pe rând pragul imunității colective.
Acum când vaccinurile sunt disponibile, rămân alte motive complexe, dintre care cele mai multe explicații sunt legate de capacitatea acestor țări de a răspunde eficient la nevoile ezitanților față de vaccinare.
Evident că nu există o soluție miraculoasă, însă tot din platforma program a comisarului european se poate desprinde o direcție de acțiune. Aceasta susține ”îmbunătățirea comunicării, în special în domeniul vaccinării”.
Tocmai pentru că este un subiect fierbinte și conține o poveste din care am putea învăța și noi, vă invit să citiți în paginile revistei articolul Ce le spunem celor care ezită să se vaccineze anti-COVID și cum o facem pentru a le respecta autonomia deciziei?
Practic, oriunde în lume, oficialii din domeniul sănătății se orientează acum către un efort de mobilizare specific, pe teren, pentru a convinge persoanele care ezită să se vaccineze. Aceasta nu este o sarcină foarte ușoară.
Așa am aflat, de exemplu, că dr. Anthony Fauci, Directorul Institutului Național pentru Alergii și Boli Infecțioase din SUA, a declarat că a petrecut 90 de minute în iunie, în Newark, mergând din casă în casă să vorbească cu oamenii, oferindu-le stimulente și tichete cadou dacă vor merge doar câteva străzi pentru a se vaccina. Mulți au fost ezitanți și Dr. Fauci a reușit să convingă doar aproximativ 10 persoane să se vaccineze. Iată, așadar, că stimulentele nu funcționează întotdeauna.
Cum îi putem convinge atunci pe cei ezitanți? Aceasta este întrebarea cheie acum la care pare să aibă un răspuns dr. Arnaud Gagneur, un neonatolog din Canada, care a conceput, înaintea izbucnirii pandemiei, o metodă de succes pentru a vorbi cu mamele care ezită să-și vaccineze copiii. El recomandă interviul motivațional. Această abordare, bazată pe studii și dovezi, este folosită frecvent în tratarea dependențelor, concentrându-se pe obiectivul de a-i face pe oameni să-și găsească „propria motivație de a se schimba”.
În plus de acest subiect fierbinte, luna iulie este marcată de Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei – 28 iulie 2021. În articolul despre acest subiect veți citi despre campaniile din acest an cu ocazia zilei hepatitei care au ca scop să încurajeze oamenii să acceseze serviciile de prevenire, testare și tratament al hepatitei.
Ar fi de amintit și subiectul ” Noile variante de coronavirus – opinia specialiștilor” care trece în revistă opinii ale specialiștilor OMS și o serie de studii privind varianta îngrijorătoare Delta, dar și altele care provoacă emoții în diferite colțuri din lume.
Tot în paginile revistei de luna aceasta mai puteți găsi subiecte precum: rolul educației sexuale pentru promovarea sănătății generale și a sănătății reproducerii, dar și o scurta istorie a astmului și a mecanismelor lui până la teoriile moderne ale patogenezei acestei condiții medicale.
Printre recomandările editoriale găsiți 1. Practica medicală în hepatita C – Ediția a II-A revizuită și adăugită; 2. Addiction. Psihologia dependenței și a comportamentului adictiv și 3. Comunicare terapeutică: Tehnici și modele ale schimbării.
Împreună cu echipa editorială, vă invit să vă bucurați de o lectură plăcută a noului număr de iulie al revistei.
Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București
