Asistența medicală primară poate contribui la reducerea riscurilor legate de alcool

Uniunea Europeană este regiunea cu cel mai mare consum de alcool din lume, peste o cincime din populația în vârstă de 15 ani și peste raportând un consum episodic ridicat de alcool (cinci sau mai multe băuturi la o ocazie, sau 60 g de alcool), cel puțin o dată pe săptămână.

Potrivit Eurostat, 8,4% dintre cetățenii adulți europeni consumă băuturi alcoolice în fiecare zi, locul fruntaș fiind deținut de Portugalia (20,7%), urmată de Spania (13%) și Italia (12,1%).

Cu toate acestea, frecvența cu care se consumă alcoolul nu reprezintă în mod necesar un simptom al consumului excesiv de alcool.

Astfel, în clasamentul privind consumul excesiv de alcool, care înseamnă ingestia a mai mult de 60 de grame de etanol pur într-o singură ocazie, topul este următorul: Danemarca (38%), România (35%), Luxemburg (34%) și Germania (30%), în timp ce media UE este de 19%.

Mai mult, deși încă limitate ca număr, apar din ce în ce mai multe dovezi care arată că consumul de alcool a crescut în timpul pandemiei COVID-19, din cauza stresului și sentimentului de singurătate, creștere favorizată și de accesul mai ușor la alcool pentru cei care au putut sa lucreze de acasă.

În acest context, un studiu recent și-a propus să evalueze: (1) dacă comportamentele de consum ale alcoolului s-au schimbat în timpul pandemiei; și, (2) modul în care aceste schimbări au fost influențate de stresul legat de COVID-19.

În cadrul studiului, în mai 2020, s-a efectuat un sondaj online transversal cu un eșantion de adulți americani de peste 21 ani. În total, au răspuns 832 de persoane: 84% femei, 85% de culoare albă și 72% cu vârste cuprinse între 26 și 49 de ani.

Răspunsurile au fost analizate pentru a se putea evalua stresul COVID-19 și consumul de alcool, luându-se în calcul sexul, rasa, etnia, vârsta și veniturile la nivel de gospodărie.

Participanții au raportat că au consumat 26,8 băuturi alcoolice în 12,2 din ultimele 30 zile. Peste o treime dintre participanți au raportat un consum excesiv de alcool.

Participanții care s-au confruntat cu stresul legat de COVID-19 (față de cei care nu s-au confruntat) au raportat că au consumat mai multe băuturi și că au avut un număr mai mare de zile de consum de alcool. În plus, 60% au raportat o creștere a consumului de alcool, iar 13% o scădere a consumului de alcool, în comparație cu pre-COVID-19.

Motivele pentru creșterea consumului de alcool au inclus creșterea stresului (45,7%), creșterea disponibilității alcoolului (34,4%) și plictiseala (30,1%).

Participanții care au declarat că au fost stresați de pandemie au consumat mai multe băuturi pe parcursul unui număr mai mare de zile, ceea ce ridică probleme atât din punct de vedere individual, cât și din perspectiva sănătății publice.

Din păcate, alcoolul este principalul factor de risc pentru multe boli netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, bolile digestive și cancerele. Orice cantitate de alcool consumată poate dăuna organismului, astfel că protecția împotriva acestor riscuri și oferirea de sprijin persoanelor în cauză nu este doar rolul specialiștilor în adicții.

Sistemele de sănătate și profesioniștii din domeniul sănătății de la toate nivelurile, dar mai ales din asistența medicală primară, ar trebui să fie ajutați să abordeze aceste riscuri prin creșterea nivelului de cunoștințe în materie de sănătate în cazul acestor pacienți și prin furnizarea instrumentelor necesare pentru a răspunde nevoilor acestora.

Testele rapide și eficiente de depistare a consumului de alcool și intervențiile de scurtă durată, cum ar fi sesiunile scurte de consiliere motivațională, pot ajuta pacienții cu risc să își reducă nivelul de consum de alcool și să evite daunele grave pe termen lung pentru sănătate cauzate de alcool.

În plus, intervențiile timpurii în asistența medicală primară necesită mai puține resurse și sunt mai eficiente din punct de vedere al costurilor pentru sistemul medical și societate, în general, decât tratamentul specializat al tulburărilor de consum de alcool deja manifestate.

Pentru a ajuta la identificarea persoanelor aflate la risc și pentru a facilita oferirea de intervenții scurte în cadrul serviciilor de sănătate, OMS a dezvoltat testul AUDIT (Alcohol Use Disorders Identification Test). Acest test de screening simplu, alcătuit din 10 întrebări, permite medicilor generaliști (de familie) să identifice persoanele cu tipare dăunătoare de consum de alcool, înainte ca consecințele sociale și de sănătate să fie pronunțate, cerând o intervenție urgentă.

AUDIT este unul dintre cele mai frecvent utilizate instrumente de screening pentru consumul de alcool la nivel mondial. Un nou raport al OMS Biroul pentru Europa prezintă activitatea privind RUS-AUDIT, testul AUDIT în limba rusă, care este special adaptat pentru a fi utilizat în unitățile de asistență medicală primară din Federația Rusă, cu obiectivul ca RUS-AUDIT să devină parte integrantă a sistemului de sănătate.

Profesioniștii ruși din domeniul asistenței medicale primare din diferite părți ale țării au testat și implementat măsurile de screening și de intervenție recomandate de OMS.

Ce urmează acum în Federația Rusă? Implementarea pe scară mai largă a acestui instrument important, care este așteptat să contribuie la atingerea obiectivelor globale, regionale și naționale de prevenire și control al consumului dăunător de alcool, acesta fiind una dintre cele mai bune măsuri de combatere a bolilor netransmisibile.

Astfel, RUS-AUDIT poate ajuta Federația Rusă și, eventual, alte state membre ale OMS să pună în aplicare sisteme eficiente de screening și de intervenție de scurtă durată care pot consolida alte politici de control al consumului excesiv de alcool.

Profesioniștii din Federația Rusă, precum Dr. Lyubov Drozdova, specialist șef în medicina preventivă la Centrul Național de Cercetare pentru Medicină Preventivă al Ministerului Sănătății al Federației Ruse, consideră că: “Pentru a fi eficiente, screening-ul și intervențiile scurte necesită instrumente fiabile și ușor de utilizat în contextul timpului limitat pe care profesioniștii din asistența medicală primară îl pot petrece cu pacienții. RUS-AUDIT le oferă acestora posibilitatea de a educa pacienții cu privire la riscurile consumului excesiv de alcool, de a le spori cunoștințele în materie de sănătate și de a le oferi sprijin pentru a reduce consumul de alcool înainte de dezvoltarea abuzului de alcool„.

De asemenea, Dr. Carina Ferreira-Borges, șef ad-interim al Biroului european al OMS pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, a afirmat: „În unele țări din Regiunea Europeană a OMS, pacienții cu tulburări legate de consumul de alcool pot primi ajutor medical doar dacă starea lor de sănătate se deteriorează până la un nivel critic, cu manifestarea puternică a simptomelor clinice. Punerea în aplicare a screening-ului și a intervențiilor de scurtă durată și asigurarea unui continuum de îngrijire între asistența medicală primară și cea specializată sunt esențiale și se află chiar în centrul Programului european de lucru al OMS.”

Una dintre modalitățile prin care profesioniștii din asistența medicală, inclusiv cea primară, le pot oferi sprijin persoanelor în cauză pentru a controla consumul de alcool constă în ajutarea acestora să-și găsească motivația în acest sens. În acest context, interviul motivațional (IM) ar putea fi o abordare terapeutică deosebit de utilă.

În multe țări dezvoltate, IM este utilizat în mod obișnuit pentru a trata tulburarea de consum de alcool, ajutându-i pe pacienți să își depășească ambivalența cu privire la schimbarea comportamentului de consum. La începutul tratamentului, IM poate ajuta aceste persoane să își identifice motivele pentru care doresc să facă schimbări și să își sporească motivația de a implementa aceste schimbări și de a se angaja în tratament.

IM este, de obicei, foarte eficient în etapele de început ale schimbării, în special pentru persoanele care nu doresc să fie criticate sau să li se țină predici cu privire la necesitatea de a se opri din băut. Cu toate acestea, IM poate fi, de asemenea, utilizată pe tot parcursul tratamentului împotriva alcoolismului pentru a ajuta la întărirea sau restabilirea angajamentului, ajutându-i în același timp pe pacienți să se reangajeze activ în planul de tratament.

Cercetările de până acum au arătat că eficacitatea IM poate varia în funcție de substanța de care se abuzează. Cu toate acestea, IM s-a dovedit a fi foarte eficientă pentru persoanele care au o tulburare de consum de alcool, deoarece le ajută să se angajeze în tratament și să reducă consumul problematic de alcool.

Astfel, un studiu a arătat că participanții care au beneficiat de IM la începutul tratamentului au înregistrat o rată dublă de abstinență totală la 3-6 luni după tratamentul în regim de internare sau ambulatoriu.

În plus, diferite meta-analize au arătat că IM este mai bună sau cel puțin egală ca eficacitate cu tratamentele cognitiv-comportamentale sau cu farmacoterapia (tratamentul medicamentos) pentru a-i ajuta pe oameni să diminueze consumul de alcool.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Adaptare și traducere după:
WHO/Europe | Alcohol use – An adapted alcohol screening test will help to fight health harms in the Russian Federation and beyond

Alte surse de documentare:

Asistența medicală primară poate contribui la reducerea riscurilor legate de alcool

Arhive

Recomandări

Link-uri utile