Mituri legate de cancerul pulmonar și bronho-pneumopatiile obstructive cronice (BPOC)

Un număr tot mai mare de dovezi indică faptul că varianta Omicron este mai predispusă să infecteze căile aeriene superioare decât plămânii, ceea ce, în opinia oamenilor de știință, ar putea explica de ce pare a fi mai infecțioasă, dar mai puțin mortală decât alte versiuni ale virusului SARS-COV2. „Rezultatul tuturor mutațiilor care îl fac pe Omicron diferit de variantele anterioare este că, foarte probabil, și-a modificat capacitatea de a infecta diferite tipuri de celule„, a declarat Deenan Pillay, profesor de virologie la University College din Londra, Marea Britanie. „În esență, se pare că este mai capabil să infecteze tractul respirator superior. Astfel, s-ar înmulți în celulele de acolo mai ușor decât în celulele din plămâni„.

Dacă acest lucru va fi confirmat de studii suficiente, care vor parcurge procesul complet de validare științifică, aceasta ar fi o veste excelentă.

Cu toate acestea, prea mulți oameni continuă să fie grav afectați și să moară din cauza a doi temuți inamici ai plămânilor noștri – cancerul pulmonar și afecțiunile BPOC.

La nivel mondial, BPOC este a treia cauză principală de deces, provocând 3,2 milioane de decese în 2019. Cancerul pulmonar a fost în 2020 al doilea cel mai frecvent cancer după cancerul de sân, cu 2,2 milioane de cazuri, fiind responsabil pentru 1,8 milioane de decese.

BPOC se referă la un grup de boli care cauzează obstrucționarea fluxului de aer și probleme de respirație.

Acest grup de afecțiuni include emfizemul și bronșita cronică.

Peste 65 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de BPOC moderată sau severă, iar experții preconizează că acest număr va continua să crească la nivel mondial în următorii 50 de ani.

În același timp, milioane de persoane suferă de BPOC, fără să fie fost diagnosticate.

Prin intermediul acestui articol, ne propunem să risipim, cu ajutorul experților, câteva mituri legate de aceste două afecțiuni, cu obiectivul de a deveni mai bine informați cu privire la modalitățile prin care riscurile de a le dezvolta pot fi eliminate sau reduse.

Dr. Fred R. Hirsch, director executiv al Centrului de Excelență pentru Oncologie Toracică de la Tisch Cancer Institute din cadrul Spitalului Mount Sinai din New York (SUA), a demontat câteva dintre miturile frecvente legate de cancerul pulmonar.

Doar fumătorii dezvoltă cancer pulmonar

După cum a explicat Dr. Hirsch pentru Medical News Today, „Această ipoteză e falsă și, din păcate, este un mit ce poate provoca stigmatizarea fumătorilor” și nedepistarea la timp a multor cazuri de nefumători care dezvoltă boala.

Potrivit Centrului de Control al Bolilor (CDC) din SUA, în jur de 10-20% dintre persoanele cu cancer pulmonar din SUA nu au fumat niciodată sau au fumat mai puțin de 100 de țigări în viața lor. În fiecare an, aproximativ 7.300 de decese de cancer pulmonar în rândul nefumătorilor sunt cauzate de fumatul pasiv, iar alte 2.900 sunt cauzate de expunerea la radon, de exemplu (n.a.: datele se referă la SUA).

Fumatul este probabil cel mai cunoscut factor de risc pentru cancerul pulmonar, dar, cu certitudine, nu este singurul. Alți factori de risc includ un istoric familial de cancer pulmonar, expunerea la poluarea aerului, expunerea la radon, expunerea la azbest, expunerea anterioară a zonei toracice la radiații și bolile pulmonare cronice.

Nu există nicio modalitate de a reduce riscul

„Există mai multe modalități de a reduce riscul de cancer pulmonar„, a explicat Dr. Hirsch. „Prima și cea mai importantă este prevenirea fumatului sau renunțarea la fumat” (n.a.: inclusiv cel pasiv).

„Alți factori de risc includ expunerea la radon„, a continuat Dr. Hirsch. „Astfel, măsurarea radonului în locuința dumneavoastră este importantă. În plus, anumite comportamente legate de stilul de viață sunt considerate factori potențiali de risc, iar exercițiile fizice și evitarea obezității sunt importante în această privință.”

Poluarea cotidiană este mai periculoasă decât fumatul în ceea ce privește riscul de cancer pulmonar

Expunerea la dioxid de azot, oxid de azot, dioxid de sulf și particule fine a fost asociată pozitiv cu riscul de cancer pulmonar. Cu toate acestea, comparațiile între poluare și fumat sunt mai greu de făcut. „A locui în orașe poluate este un factor de risc, dar nimeni nu știe cu siguranță dacă este mai rău decât utilizarea produselor din tutun, iar combinația ar putea fi foarte periculoasă„, a explicat Dr. Hirsch.

Operația pentru cancer pulmonar duce la răspândirea cancerului în organism

„Nu, chirurgia cancerului pulmonar nu face ca acesta să se răspândească„, a declarat Dr. Hirsch pentru MNT. El a explicat apoi de ce este important să se facă o intervenție chirurgicală timpurie și măsurile care sunt luate pentru a preveni răspândirea celulelor canceroase în organism.

„Operația de cancer pulmonar este recomandată în cazul cancerului pulmonar în stadiu incipient. În acest stadiu, aceasta poate vindeca cancerul. În cazul în care o tumoare este mare sau are o diseminare loco-regională, terapia adjuvantă, cum ar fi chimioterapia sau imunoterapia înainte de operație, va reduce și mai mult riscul de răspândire a celulelor canceroase.”

Dr. Hirsch a adăugat că cercetările clinice au arătat că această abordare reduce riscul de deces și prelungește durata de supraviețuire.

“Dacă as avea cancer pulmonar, aș avea simptome”

„Cancerul pulmonar poate fi depistat în cazuri total asimptomatice sau la persoane cu ușoare simptome respiratorii„.

Dr. Hirsch a explicat că acesta este unul dintre motivele pentru care screeningul pentru cancerul pulmonar la persoanele cu risc ridicat este atât de important, reiterând că depistarea precoce a cancerului pulmonar crește rata de supraviețuire. El a subliniat că și în cazul nefumătorilor ar putea exista un avantaj al screening-ului, dar studiile nu au confirmat încă acest lucru în mod concludent.

Cancerul pulmonar este întotdeauna terminal

Din fericire, acest lucru este fals. Potrivit doctorului Hirsch, atunci când profesioniștii din domeniul sănătății detectează cancerul pulmonar la timp, acesta are o rată de vindecare de peste 60%. „Chiar și cancerul pulmonar diagnosticat astăzi în stare mai avansată are un potențial mult mai bun de supraviețuire pe termen lung în anumite situații. Progresul în ceea ce privește terapia și rezultatele pentru pacienții cu cancer pulmonar avansat care prezintă mutații genetice specifice, care pot fi vizate de terapii specifice, a fost extraordinar în ultimul deceniu.”

Dr. Neil Schachter, profesor de pneumologie, terapie intensivă, medicină de mediu și sănătate publică la Școala de Medicină Icahn de la Mount Sinai din New York, SUA, și director medical de reabilitare pulmonară în cadrul sistemului de sănătate Mount Sinai, și Dr. Shahryar Yadegar, specialist în terapie intensivă, pneumolog și director medical al secției de terapie intensivă de la Providence Cedars-Sinai Tarzana Medical Center, California, SUA, au demontat câteva dintre miturile frecvente legate de bronho-pneumopatia obstructivă cronică (BPOC).

BPOC este rară

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), BPOC a provocat 3,2 milioane de decese în 2019, ceea ce o face să fie a treia cauză de deces la nivel mondial. Dr. Schachter a explicat că, în Statele Unite, BPOC „este a patra cauză principală de deces„.

Asociația Americană a Plămânilor (AAP) recomandă ca orice persoană care „se confruntă cu simptome ale BPOC – tuse cronică, dificultăți de respirație, infecții respiratorii frecvente, producție semnificativă de mucus și/sau respirație șuierătoare – să vorbească cu un medic pentru testarea specifică numită „spirometrie„, care poate ajuta la diagnosticarea BPOC”.

Doar fumătorii dezvoltă BPOC

„Aproximativ 10-20% dintre pacienții cu BPOC nu au fumat niciodată. Unii dintre acești nefumători îi includ pe cei care au avut o expunere semnificativă la fumatul pasiv. Alte cauze pentru apariția BPOC în rândul nefumătorilor sunt predispoziția genetică, în principal prin deficiența de alfa-1 antitripsină (cu rol de protecție imunitară), sau expunerea substanțială la poluarea aerului.”

BPOC afectează doar plămânii

„BPOC coexistă cu multe comorbidități, inclusiv boli de inimă, cancer pulmonar, hipertensiune arterială, osteoporoză și diabet”, a declarat doctorul Schachter. “Asocierea se poate datora unor factori cauzali comuni, precum inflamația sistemică.”

Cu alte cuvinte, unele dintre aceste afecțiuni împărtășesc factori comuni de risc, ceea ce le face mai probabil să apară împreună cu BPOC. De exemplu, fumatul este un factor de risc atât pentru BPOC, cât și pentru bolile de inimă. În același timp, experții în sănătate asociază BPOC cu inflamația sistemică, care poate, de asemenea, să crească în mod independent riscul altor afecțiuni.

Persoanele cu BPOC nu pot face exerciții fizice

Potrivit Dr. Yadegar, „Fără o îndrumare adecvată, pacienții cu BPOC pot avea dificultăți în a efectua exerciții fizice„.

Cu toate acestea, el a explicat, de asemenea, că medicii le recomandă persoanelor cu BPOC să facă exerciții fizice, deoarece acestea pot contribui la „creșterea capacității lor de respirație și la îmbunătățirea simptomelor zilnice„.

„Programele de reabilitare pulmonară oferă de obicei tehnici de respirație ghidată împreună cu exercițiile fizice pentru a duce la rezultate mai bune pentru pacienți„, a continuat el. Pe scurt, Dr. Schachter ne-a spus că „exercițiul fizic este terapeutic pentru BPOC, reducând numărul de exacerbări ale manifestării bolii și îmbunătățind calitatea vieții„.

Nu există tratamente pentru BPOC

Din fericire, acesta este un alt mit frecvent. „Există numeroase terapii și strategii care îmbunătățesc evoluția bolii„, a declarat Dr. Schachter pentru MNT, „inclusiv medicamente, reabilitare pulmonară, dietă și vaccinuri care protejează împotriva infecțiilor respiratorii ce accelerează evoluția bolii.”

Dr. Yadegar a spus: „BPOC este o boală a alveolelor, în principal […] un rezultat al pierderii de elasticitate indusă, în primul rând, de fumat. Astmul este o boală a căilor respiratorii, în principal […] un rezultat al inflamației cronice a căilor respiratorii.”

„În timp ce simptomele clinice se pot suprapune între cele două boli„, a continuat el, „tratamentele variază pentru a ajuta cât mai bine pacienții pe termen scurt și lung. Pacienții cu COPD pot beneficia de bronhodilatatoare inhalate, corticosteroizi sau oxigen suplimentar care pot fi adaptate în mod unic la fiecare persoană. Anumiți pacienți pot beneficia, de asemenea, de augmentarea alfa-1 anti tripsinei sau chiar de transplanturi pulmonare„, a adăugat el.

Cancerul pulmonar și BPOC apar adesea ca și comorbidități. Există din ce în ce mai multe dovezi care leagă aceste boli, dincolo de factorul comun al fumatului, de alții cum ar fi îmbătrânirea prematură, predispoziția genetică, scurtarea telomerilor, disfuncția mitocondrială și modificările epigenetice. Conform studiilor, cancerul pulmonar a fost identificat ca fiind tipul de cancer cu cel mai mare risc de mortalitate prin BPOC. În plus, BPOC a fost a doua cauză de deces necanceros la pacienții cu cancer pulmonar. Este probabil ca, în viitor, aceste două boli să reprezinte o povară considerabilă pentru serviciile de sănătate.

Datele existente subliniază deja importanța implicării active și timpurii a pneumologilor, alături de oncologi, în urmărirea îndeaproape a pacienților cu cancer pulmonar, mai ales având în vedere riscul foarte ridicat de deces din cauza BPOC în primul an după diagnosticul de cancer pulmonar.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare: