Despre grija față de cei care au grijă de alții

dav

În luna în care sărbătorim Ziua Mondială a Sănătății, Sărbătorile Pascale pentru credincioșii ortodocși precum și sărbătorile importante pentru diversele confesiuni de pe glob, am ales să vorbesc despre grija pe care merită să o arătăm celor care au grijă de alte persoane.

Vorbim adesea despre presiunea fizică și mentală pe care efortul de a avea grijă de o rudă sau o cunoștință o pune asupra îngrijitorului. Practic, este vorba despre o formă de oboseala extremă a îngrijitorului sau despre ”burnout”. Ea se manifestă printr-o stare de epuizare emoțională în care persoana nu mai are practic energia de a avea nici grijă de sine, nici grijă sau atenție față de cei din jur. Acest lucru se întâmplă când oamenii preiau asupra lor prea multe sarcini dificile din punct de vedere fizic sau mental.

Chiar dacă misiunea profesională este îngrijirea pacienților lor iar prin instruire și experiență asistenții medicali sunt mai bine pregătiți să facă față provocărilor, presiunea asupra îngrijitorului este resimțită deseori și de către ei.  De aceea asistența medicală este recunoscută ca o ocupație extrem de stresantă. Responsabilitatea, oboseala și stresul generate de munca de îngrijire a pacienților cu afecțiuni complexe, care cer îngrijire specializată,  turele de noapte, îngrijirile terminale, decesul pacienților, etc.  pot avea un impact negativ asupra unui asistent medical în diferite moduri. Este important pentru acești profesioniști să învețe o serie de practici simple de auto-îngrijire, care îi pot ajuta în reducerea stresului, la îmbunătățirea stării lor de sănătate și de bine, ceea ce în final se va oglindi în rezultatele obținute de către pacienții lor.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, auto-îngrijirea este definită ca fiind: „Capacitatea indivizilor, familiilor și comunităților de a promova sănătatea, de a preveni bolile, de a menține sănătatea și de a face față bolilor și dizabilităților cu sau fără sprijinul unui lucrător în domeniul sănătății”.

Este un concept larg care cuprinde igiena (generală și personală), alimentația (tipul și calitatea alimentelor consumate), stilul de viață (activități sportive, timp liber etc.), factorii de mediu (condiții de viață, obiceiuri sociale etc.) şi factori socio-economici  (nivel de venit, credințe culturale etc.). Desigur că auto-îngrijirea definită astfel este extrem de importantă pentru noi toți, este importantă pentru cei care îngrijesc o rudă sau cunoștință, ori pentru asistenții medicali care se pot confrunta cu epuizarea îngrijitorului drept boală profesională.

Chiar și în țări în care asistenții medicali sunt temeinic pregătiți pentru a-și asigura auto-îngrijirea, dacă ne gândim la perioada ultimilor doi ani, în care viața noastră a fost afectată de pandemia de Covid-19, putem înțelege de ce literatura de specialitate abundă în studii care vorbesc despre asistenți medicali din diverse țări care au raportat niveluri foarte ridicate de stres. Aceste raportări sunt cu adevărat grave pentru că, la nivel individual, pot ascunde germenii unor importante probleme de sănătate precum bolile de inimă, astmul și altele, iar la nivel profesional, pot genera scăderea calității îngrijirilor acordate.

Pentru a avea grijă cât mai bine de pacienții lor, asistenții medicali trebuie să mențină un nivel scăzut de stres. Atunci când ei nu sunt în cea mai bună stare psiho-emoțională sau fizică, pacienții și îngrijirea acestora au de suferit, deoarece pot apărea erori de medicație, erori de îngrijire și nemulțumiri din partea pacienților.

Prin literatura de specialitate se recomandă cu tărie asistenţilor medicali să practice auto-îngrijirea (ex. Why Self-Care is Necessary for Nurses – by Braidy Gruzd – All Med Search). Potrivit recomandărilor extrem de practice, există 7 zone de auto-îngrijire pe care asistenții medicali este recomandat să le aplice: în plan mental, intelectual, fizic, emoțional, spiritual, social, personal și profesional.

De exemplu:

 Auto-îngrijirea mentală îi poate ajuta pe asistenții medicali să-și întărească încrederea în locul de muncă și să le stimuleze gândirea. Le oferă timp pentru a dobândi cunoștințe în subiecte care nu sunt direct legate de domeniul profesional, dar le pot fi utile  în îngrijirea pacienților și le permite, în același timp, să ia o pauză mentală de la activitatea stresantă de zi cu zi. Activitățile de auto îngrijire la locul de muncă  pot implica participarea la un curs de educație continuă, de dezvoltare personală și chiar activități de mentorat pentru un coleg mai tânăr. Acasă pot citi o carte, pot vizita un muzeu sau o  galerie de artă, pot dezlega puzzeluri sau cuvinte încrucișate.

Auto-îngrijirea fizică – știm că munca asistenților medicali este solicitantă din punct de vedere fizic, dar nu este suficient pentru a îndeplini cerințele științifice ale unui stil de viață activ și sănătos. Se recomandă cel puțin 30 de minute de mers pe jos pe zi și minimum o oră de exerciții fizice pe săptămână, asigurarea unui program de somn de calitate sau programe de întreținere corporală care includ masajul. Acestea pot aduce beneficii imense pentru sănătate și pot reduce stresul.

Auto-îngrijirea emoțională, sau  mai exact a ști cum să lucrăm cu emoțiile noastre, este extrem de importantă.  A fi asistent medical este adesea dificil din punct de vedere emoțional. În această direcție, experții recomandă să ne recunoaștem propriile reușite, să le mulțumim colegilor pentru lucrurile bune pe care le fac, să fim buni cu alte persoane, sau pur și simplu, să ieșim afară din spital sau din cabinet și să respirăm aer curat pentru câteva minute. Acasă este important să ieșim cu familia și prietenii, să avem hobby-uri, să plănuim și să mergem în vacanțe.

Auto-îngrijirea spirituală este o componentă cheie. Indiferent dacă sunteți o persoană religioasă sau nu, practicarea meditației , conectarea cu natura, sprijinul acordat pacienților pentru a obține   suport spiritual, voluntariatul pentru cauze în care credeţi  pot crea un sentiment de pace interioară.

Și recomandările continuă în toate celelalte zone.

Aplicând recomandările de auto-îngrijire, asistenții medicali își pot păstra sănătatea,  pot să-și facă timp pentru lucrurile care le plac, își pot cultiva propria identitate, ceea ce îi va ajuta să se simtă mai puțin stresați.

Menținându-și controlul și organizarea vieții profesionale și personale, asistenții medicali pot să își mențină calmul în timpul situațiilor de muncă stresante care pot apărea și pot să aibă grijă  mai bine de ei înșiși și de pacienții lor.  Cu alte cuvinte, asistenții medicali trebuie să se asigure că își acordă același respect și aceeași îngrijire pe care o acordă pacienților lor.

Și pentru că ne dorim să punem în practică cât mai bine o parte dintre aceste sfaturi, asigurați-vă câteva momente de respiro pentru a  parcurge articolele lunii aprilie și să fiți astfel alături de colectivul de redacție al revistei care vă aparține, pentru a afla noutăți sau informații folositoare.

Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București

Share This Post