Timp de lectură: 7 minute

Malaria este una dintre cele mai răspândite boli infecțioase din lume și o problemă de sănătate publică deosebit de serioasă. Chiar dacă ea este legată acum în mod preponderent de Africa, este interesant de știut că boala a fost cândva endemică în cea mai mare parte a lumii, străbătând America de Nord și America de Sud, în anii 1600 și ajungând până la nord, pe coasta arctică a Rusiei, și până la est, în Japonia. În timp, mai ales în țările bogate din regiunile reci, boala a fost eradicată, prin atacarea țânțarilor care o răspândesc, atât prin pulverizarea de insecticide, cât și prin distrugerea zonelor de reproducere.

Însă riscul contractării ei rămâne important, mai ales în condițiile în care turismul internațional deschide porțile pătrunderii în regiunile afectate preponderent din Africa și pentru locuitori ai altor continente.

Este important de știut că malaria continuă să provoace niveluri inacceptabil de ridicate de îmbolnăviri și decese – 241 de milioane de cazuri și 627 000 de decese la nivel mondial în 2020, din care 95% din numărul de cazuri și 96% din numărul de decese doar în Regiunea africană a Organizației Mondiale a Sănătății.  Copiii africani sunt cei mai expuși riscului de a muri de malarie – un copil a murit de malarie în fiecare minut, în 2020.

Malaria este o boală cu transmitere vectorială, prin înțepătura țânțarilor anofeli care sunt infectați cu parazitul malariei. În multe zone endemice, transmiterea parazitului malariei are loc pe tot parcursul anului, adesea cu creșteri sezoniere. În zonele în care malaria este foarte sezonieră, transmiterea poate fi limitată în principal la câteva luni pe an, fiind influențată în mare măsură de tiparele de precipitații.

Intensitatea transmiterii variază, în general, în funcție de prevalența parazitului în populația umană și de obiceiurile alimentare, densitatea și ratele de supraviețuire ale țânțarului vector. Acestea, la rândul lor, sunt puternic influențate de temperatură și umiditate, de compoziția speciilor de vectori și de măsurile de combatere a vectorilor. Deoarece variațiile factorilor ecologici, climatici și de control al vectorilor influențează abundența locurilor de reproducere a vectorilor și supraviețuirea țânțarilor, transmiterea malariei este, de obicei, eterogenă în cadrul unei țări. O comparație deosebit de relevantă cu SARS-COV 2- ne arată că, în mediile bogate în țânțari, malaria este de 5-20 de ori mai contagioasă decât varianta Omicron.

Din fericire, malaria nu numai că poate fi tratată, dar poate fi și prevenită.  Eforturile anterioare de a învinge malaria cu ajutorul vaccinurilor au eșuat, în mare parte din cauza faptului că ciclul de viață al parazitului care o provoacă are 12 etape, iar fiecare prezintă o țintă diferită.  Ne aflăm, însă, acum la o răscruce de drumuri în ceea ce privește vaccinurile – în 2021, OMS a recomandat primul vaccin împotriva malariei, RTS,S/AS01, pentru copiii aflați în situații de risc, urmat de o decizie a Gavi, Alianța pentru vaccinuri, de a finanța extinderea vaccinului împotriva malariei în Africa subsahariană.

Recomandarea din 2021 a OMS reprezintă un progres istoric – după mai mult de 60 de ani de cercetare și eforturile a mii de oameni, avem în sfârșit primul vaccin împotriva malariei, care are potențialul de a ajunge la milioane de copii și de a salva anual zeci de mii de vieți de copii. Dacă va fi introdus pe scară largă, împreună cu celelalte instrumente recomandate pentru controlul malariei, vaccinul va duce la evitarea a milioane de cazuri de malarie și va contribui la redresarea programului global de control al malariei. OMS și partenerii continuă să sprijine eforturile de accelerare a extinderii accesului la vaccinul împotriva malariei, promovând investițiile solide și construirea de noi parteneriate public – privat pentru a crește rapid capacitatea de producție.

OMS și partenerii săi explorează și alte modalități de a crește aprovizionarea cu vaccinuri împotriva malariei și astfel, accesul la vaccin – de exemplu, prin sprijinirea dezvoltării unor vaccinuri noi și de generație următoare. Ghidul pentru controlul malariei nu promovează o „abordare unică” ci o combinație optimă de instrumente care se potrivesc contextului local și pot genera cel mai mare impact – vaccinul antipaludic este un instrument suplimentar pe care țările trebuie să îl ia în considerare ca parte a strategiilor lor naționale de control al malariei. OMS elaborează, de asemenea, un manual operațional privind adaptarea subnațională a intervențiilor împotriva malariei.

Noile vaccinuri sunt, deci, doar un element al unei strategii pe trei direcții pentru a învinge malaria.

Unele instrumente verificate și testate, cum ar fi instalarea de plase de pat impregnate cu insecticid și distribuirea de medicamente terapeutice, sunt o măsură eficace, accesibilă multor persoane.

Un alt progres științific este și el demn de notat: țânțarii modificați genetic care nu se pot reproduce în mod durabil, ceea ce ar putea duce la dispariția insectelor care răspândesc boala. Această evoluție ar putea afecta ecosistemele, așa că, înainte de a fi aprobată, ea trebuie analizată extensiv și reglementată strict.

Cercetătorii de la London School of Hygiene and Tropical Medicine, Marea Britanie, estimează că, dacă sunt alocate suficiente resurse, până în 2030, acest pachet de măsuri ar putea reduce, cumulat, numărul deceselor cauzate de malarie cu 75%.

Deoarece populația Africii crește atât de rapid, aceste beneficii de scădere considerabilă a ratei de deces ar avea un impact remarcabil. Până în 2034, numărul anual de decese evitate ar depăși numărul anual actual de decese cauzate de cancerul de sân.

În total, 20 de milioane de vieți ar fi salvate în următoarele trei decenii – același număr ca cel estimat de revista The Economist pentru creșterea globală a numărului de decese în timpul pandemiei de COVID 19. De asemenea, în timp ce COVID 19 ucide în principal persoanele în vârstă, aproximativ 80% dintre cei uciși de malarie au vârsta de cinci ani sau mai puțin.

Beneficiile economice sunt aproape la fel de impresionante. În medie, adulții care se îmbolnăvesc de malarie pierd trei zile de muncă. Reducerea numărului de cazuri cu 75% ar aduce 14 miliarde de zile lucrătoare în plus în decurs de două decenii. Productivitatea ar putea, de asemenea, să se îmbunătățească, deoarece cazurile de malarie care nu sunt fatale la copii pot împiedica dezvoltarea lor cognitivă deplină, ceea ce face ca, odată ajunși la maturitate, să nu poată contribui la fel de mult precum ar fi putut în absența bolii din copilărie.

În concluzie, extinderea vaccinului anti-malarie ar putea reprezenta un moment de cotitură în evoluția sănătății publice și, în general, a societății în Africa, în principal. Dr. Matshidiso Moeti, director regional al OMS pentru Africa, a declarat, în octombrie 2021 – „Am sperat mult timp la un vaccin eficient împotriva malariei și acum, pentru prima dată, avem un astfel de vaccin recomandat pentru utilizare pe scară largă. Recomandarea oferă o rază de speranță pentru continentul care poartă cea mai grea povară a bolii și ne așteptăm ca mult mai mulți copii africani să fie protejați de malarie și să devină adulți sănătoși.„

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

1. Malaria Atlas Project; Our World in Data; UN; WHO; World Bank; 
2. The Economist – 19 martie 2022 – Squashing malaria could save as many lives as covid-19 has taken | The Economist
3. Malaria (who.int)
4. https://ahpsr.who.int/publications/i/item/who-position-paper-on-malaria-vaccines – Malaria vaccines: WHO Position Paper – January 2016. Geneva: World Health Organization; 2016.
5. Malaria Vaccine Found Safe and Protective | National Institutes of Health (NIH)