Timp de lectură: 7 minute
Problemele de digestie sunt unele dintre cele mai importante cauze care îi trimit pe oameni la medic. Și este foarte interesant de știut că cele mai multe dintre aceste probleme sunt cauzate de tulburări „funcționale” – ceea ce înseamnă că nu pot fi legate de o problemă fizică, cum ar fi cancerul sau ulcerul.
Un intestin cu probleme poate trimite semnale către creier, la fel cum un creier cu probleme poate trimite semnale către intestin.
În foarte multe cazuri, atunci când nu există o problemă fizică evidentă, problemele stomacale sau intestinale ale unei persoane sunt ori cauza ori efectul anxietății, stresului sau depresiei.
Explicația este legătura foarte strânsă dintre creier și sistemul gastrointestinal.
Stresul și emoțiile pot juca un rol important în tulburările gastro-intestinale funcționale.
Devine astfel mai ușor de înțeles de ce ne este câteodată greață înainte de a face o prezentare sau de ce simțim dureri intestinale în perioadele de stres. Asta nu înseamnă, totuși, că afecțiunile gastrointestinale funcționale sunt imaginare – factorii psihosociali influențează fiziologia reală a intestinului, combinându-se cu factorii fizici pentru a provoca dureri sau alte simptome intestinale.
Simptomele legate de stres resimțite la nivelul tractului gastrointestinal variază foarte mult de la o persoană la alta, iar tratamentul poate varia și el.
De exemplu, o persoană care suferă de reflux gastroesofagian ar putea avea o senzație de arsură ușoară și ocazională în piept, în timp ce o alta resimte un disconfort serios noapte de noapte.
Mulți oameni au simptome ușoare care răspund rapid la schimbări în dietă sau medicamente. Dacă simptomele nu se ameliorează, medicul dumneavoastră vă poate pune mai multe întrebări despre istoricul dumneavoastră medical și poate efectua unele teste de diagnostic pentru a exclude o cauză fizică.
În plus, multe persoane cu tulburări gastrointestinale funcționale percep durerea mai acut decât alte persoane, deoarece creierul lor este mai receptiv la semnalele de durere din tractul gastrointestinal. Stresul poate face ca durerea existentă să pară și mai gravă.
Studii construite pe baza acestor observații au arătat ca cel puțin unii pacienți cu afecțiuni gastrointestinale funcționale au avut simptome ameliorate în urma unor terapii de reducere a stresului sau de tratare a anxietății sau depresiei (precum terapia cognitiv-comportamentală) combinate cu tratamentul medical convențional în comparație cu abordarea bazata doar pe tratamentul medical.
Unii oameni sunt încă reticenți în a accepta rolul factorilor psiho-sociali în dezvoltarea tulburărilor gastro-intestinale. Aceștia trebuie să știe că emoțiile provoacă răspunsuri chimice și fizice autentice în organism, care pot avea ca rezultat durere și disconfort.
Terapia comportamentală și tratamentele de reducere a stresului ajută la gestionarea durerii și la îmbunătățirea altor simptome în moduri diferite de modul în care acționează medicamentele.
Scopul tuturor terapiilor este de a reduce anxietatea, de a încuraja comportamente sănătoase și de a ajuta oamenii să facă față durerii și disconfortului provocat de afecțiunea lor.
Pe lângă faptul că sistemul gastro-intestinal digeră alimentele și interacționează îndeaproape cu creierul, intestinul nostru, prin intermediul microbiomului său (trilioane de microbi – bacterii, viruși, ciuperci), luptă împotriva agenților patogeni dăunători, produce vitamina K și alte substanțe chimice importante, afectează modul în care acționează medicamentele și poate influența sistemul imunitar si sănătatea inimii.
De asemenea, se pare că microbii intestinali pot juca un rol important în îmbătrânirea sănătoasă.
Într-un studiu publicat de Nature Metabolism în februarie 2021, oamenii de știință au observat că adulții mai în vârstă al căror amestec de microbi intestinali s-a schimbat cel mai mult în timp au trăit mai mult decât acele persoane cu mai puține schimbări în microbiomul intestinal. Studiul nu a dovedit că un microbiom variat este cauza longevității mai bune. Cu toate acestea, un astfel de microbiom a fost asociat, de asemenea, cu niveluri mai scăzute de colesterol, cu o viteză la mers mai mare și cu niveluri mai ridicate de substanțe chimice benefice în sânge – toți aceștia fiind factori care prelungesc durata de viață.
Ce putem face ca microbiomul nostru să fie mai divers și să obținem aceste beneficii pentru sănătate? În primul rând, o alimentație corespunzătoare. Alimentele recomandate sunt: fructe, legume (în special cele cu frunze verzi închise la culoare), leguminoase (fasole, mazăre) și cereale integrale (quinoa, grâu integral, orez brun). Numitorul comun al acestor alimente este că sunt bogate in fibre. Organismul nu descompune fibrele, iar microbii din intestin se hrănesc din ele, ceea ce ajută la crearea sau menținerea diversității microbiomului.
În plus de o alimentație bogată în fibre, specialiștii cred că activitatea fizică ajută si ea la îmbunătățirea diversității biomului, deși mecanismul nu este încă cunoscut. În acest context, April Pawluk, manager de programe strategice la Harvard Chan Microbiome in Public Health Center din SUA, crede că sunt plauzibile mai multe mecanisme: „S-ar putea ca exercițiile fizice să schimbe rata cu care conținutul se deplasează prin intestin. Sau poate că exercițiile fizice reduc inflamația din intestin. Sau exercițiile fizice ar putea să ne modifice apetitul și să modifice modul în care corpul nostru procesează alimentele pe care le consumăm. Toate acestea ar putea afecta mediul microbiomului„.
Modificările biologice ale microbiomului intestinal pe măsură ce îmbătrânim sunt legate de îmbătrânirea sănătoasă în general și de creșterea ratei de supraviețuire, potrivit cercetării publicate in Nature Metabolism pe care am menționat-o mai sus, cercetare care a fost susținută de National Institute of Aging din SUA.
Cercetarea echilibrului acestui microbiom – toate microorganismele, bacteriile, virușii, protozoarele și ciupercile, precum și materialul genetic colectiv al acestora din tractul gastrointestinal – este un domeniu științific în continuă evoluție, iar descoperirile de până acum sugerează legături potențiale cu multe afecțiuni de sănătate, inclusiv obezitatea, tulburările metabolice, inflamația, cancerul și depresia. Aceste descoperiri ne dau și mari speranțe pentru noi tratamente și, de ce nu, modalități eficace de prevenire a acestor afecțiuni grave.
Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare
- The gut-brain connection – Harvard Medical School, Jun 29 2022 https://www.health.harvard.edu
- Unique gut microbiome patterns linked to healthy aging, increased longevity | National Institute on Aging (nih.gov)
- Healthy gut, healthier aging – Harvard Health
