Vara a readus tema COVID în actualitate

dav

La mijlocul lunii iulie 2022, numărul de cazuri noi de COVID-19 crește de la zi la zi. De exemplu, în data de 14 iulie, erau raportate 3.993 cazuri noi de persoane infectate în ultimele 24 de ore, cu 216 mai multe față de ziua anterioară. Dintre cazurile noi, 802 erau ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare. În spitale, numărul de persoane internate cu COVID-19 este de 1.547 cu 105 mai multe față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 99 persoane, dintre care 74 sunt nevaccinați.

Iată de ce am inclus în revistă un articol conținând o serie de răspunsuri la întrebări care ne preocupă pe toți, validate de opiniile unor specialiști sau instituții autorizate: cât durează imunitatea Covid? o a doua boală va fi mai gravă? când să mă testez? să fac acum un vaccin sau un nou rapel? Astfel, pe ultimul subiect, recomandările Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC) și ale Agenției Europene a Medicamentului (EMA) pentru această vară sunt clare.

Vaccinurile autorizate împotriva COVID-19 continuă să fie extrem de eficiente în prevenirea spitalizării, a bolilor severe și a decesului, chiar și în contextul variantelor noi ale virusului și al scăderii protecției obținută prin imunizare naturală și vaccin. De aceea, este recomandat ca cei care nu s-au vaccinat până acum, mai ales dacă fac parte dintre persoanele cu risc mai mare să facă forme severe, să se vaccineze peste vară.

Pentru că persoanele cu vârsta peste 60 de ani și populațiile vulnerabile din punct de vedere medical rămân la cel mai mare risc de boală severă, ele au recomandare de a face rapel (prima și a doua doză) cu vaccinurile disponibile în prezent. A doua doză de rapel ar putea fi administrată la cel puțin patru luni după cea precedentă, în special la persoanele care au primit un rapel cu mai mult de 6 luni în urmă.

Lucrătorii din domeniul sănătății și personalul din instituțiile de îngrijire pe termen lung pot primi o a doua doză de rapel pentru propria lor protecție, dacă aparțin oricărui grup prioritar, în funcție de vârstă sau vulnerabilitate medicală. Rezidenții din instituțiile de îngrijire pe termen lung ar trebui să primească toate dozele de rapel recomandate.

Pe de altă parte, primim în această perioadă și vești încurajatoare cu privire la începerea testelor umane pentru vaccinurile care să protejeze împotriva COVID-19 și a gripei (potrivit Medical News Today, din 10 iulie 2022). Dacă testele sunt finalizate cu succes, oamenii ar putea ajunge ca, pe viitor, să se vaccineze o singură dată și să fie protejați împotriva gripei și COVID-19 toată viața.

Vaccinurile COVID-19 își pierd eficacitatea pe măsură ce virusul SARS-CoV-2 suferă mutații în timp. Pentru a se proteja de acest lucru, un vaccin universal poate avea componente care sporesc producția de celule T pentru a proteja împotriva bolilor severe sau ar putea folosi o abordare care protejează împotriva mai multor coronavirusuri. Un avantaj potențial al unui vaccin universal împotriva coronavirusului este protecția împotriva oricăror coronavirusuri noi care se transferă de la animale și care se răspândesc în populația umană.

Acest obiectiv ambițios pare realizabil, activitatea Institutului Național de Sănătate din SUA privind un asemenea vaccin universal antigripal fiind deja avansată, având în vedere că începe testarea la oameni. Noua formulă, numită BPL-1357, conține o varietate de virusuri inactivate de gripă aviară, concepute pentru a acoperi orice tulpină nouă care este probabil să apară în următorii ani.  Și Pfizer-BioNTech lucrează în acest moment la realizarea unor vaccinuri anti-COVID de nouă generație și a anunțat recent că testele clinice ale acestora vor începe mai târziu în acest an.

Această activitate intensă a cercetătorilor pentru îmbunătățirea vaccinurilor anti-COVID este dătătoare de speranță, având în vedere beneficiile multiple care sunt așteptate, de la reducerea numărului de cazuri grave de COVID și până la îmbunătățirea confortului personal la vaccinare și   reducerea semnificativă a costurilor sistemului de îngrijiri medicale.

Consecvenți în încercarea noastră de a afla cât mai multe despre noutățile perioadei, vă prezentăm în revista de luna aceasta și alte subiecte precum: ce putem face concret pentru a preveni hepatita; cum a început să privească umanitatea efectele poluării aerului asupra sănătății; care este legătura dintre creier și intestin, și cum poate contribui aceasta la creșterea anxietății și a problemelor digestive sau o temă care poate fi (sau nu) viitorul sănătății publice – monitorizarea biometrică prin intermediul dispozitivelor portabile.

Așadar, vă invit, ca de fiecare dată, să citiți cel mai recent număr al revistei eAsistent și, în numele echipei editoriale, vă doresc o lectură cât mai plăcută și instructivă.

Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București

Share This Post