Timp de lectură 7 minute

Cercetătorii din Anglia și Țara Galilor analizează un nou test de sânge – Galleri – produs de compania GRAIL Bio UK Ltd, care ar putea detecta o serie de tipuri de cancer. Pentru că există diferențe între ADN-ul celulelor sănătoase și cel al celulelor canceroase, testul Galleri urmărește să detecteze aceste diferențe, posibile semnale care ar putea însemna prezența cancerului în acel organism.

Cercetările anterioare din SUA au fost promițătoare, dar este nevoie de teste suplimentare în cadrul unor studii mai ample, care au fost deja demarate. Astfel, studiul de screening Galleri al National Health System (NHS) din Marea Britanie analizează testul la persoanele care nu au cancer. Separat, studiul SYMPLIFY analizează testul Galleri la persoanele cu posibile simptome de cancer. Toți participanții la studiu au fost supuși testelor obișnuite de depistare a cancerului. De asemenea, au donat o probă de sânge care a fost testată cu testul Galleri.  

Cercetătorii din SUA analizaseră o versiune anterioară a testului de sânge Galleri, iar rezultatele arătaseră că testul a fost capabil să detecteze peste 50 de tipuri de cancer. Printre acestea s-au numărat și acele tipuri de cancer care sunt dificil de diagnosticat la timp, cum ar fi cancerul pancreatic și cancerul esofagian.

Testul Galleri de sânge trebuie acum testat în continuare pe un număr mai mare de persoane cu cancere atât comune, cât și mai puțin comune. De asemenea, cercetările trebuie să urmărească oamenii mai mult timp după efectuarea testului.

Cercetătorii speră ca acest test să detecteze cancerele într-un stadiu incipient, iar studiul PATHFINDER a fost conceput de compania Grail Bio UK Ltd pentru a evalua dacă testul Gallieri accelerează diagnosticarea cancerului.

Într-un eșantion de 6.662 de persoane de peste 50 de ani, testele de sânge au descoperit cancere la 92 de participanți și au confirmat, în cele din urmă, 11 tipuri de cancer la 35 de participanți. Aproape jumătate – 48% dintre cancere – se aflau într-un stadiu incipient, atunci când au fost descoperite. Aproximativ 71% au fost cancere care nu au în prezent programe de screening disponibile, inclusiv cancere de ficat sau pancreas.

Cei mai mulți dintre participanții la care a fost detectat cancerul cu ajutorul testului au fost supuși unor proceduri imagistice, cum ar fi scanări sau RMN-uri, pentru a confirma diagnosticul de cancer. Puține cancere nu au fost detectate de acest test, cu o rată de fals negativ de mai puțin de 1%. Acest lucru înseamnă că testul Galleri a detectat 99,5% dintre cancere.

Pentru a identifica posibilele dezavantaje ale folosirii pe scară largă a testului Galleri de depistare a cancerului, revista Medical News Today a cerut opinia profesorului Paul Pharoah de la Centrul pentru epidemiologie genetică a cancerului de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie.

Profesorul Pharoah a declarat că rezultatele publicate au demonstrat necesitatea unui studiu randomizat pentru a determina dacă oamenii trăiesc mai mult după ce cancerul este detectat prin acest test. „În acest studiu observațional au fost incluse 92 de persoane cu teste anormale. Dintre aceștia, doar 35 s-au dovedit a avea cancer, un individ având două cancere (36 de cancere la 35 de persoane). Asta înseamnă că o mulțime de oameni au fost investigați pentru ceva ce nu aveau„.

În plus de acest test de depistare timpurie a cancerului, care este analizat acum într-o serie de cercetări, o altă descoperire importantă din domeniul oncologiei este legată de alegerea regimului optim de tratament pentru persoanele diagnosticate deja cu cancer. Pe baza rezultatelor unui studiu de mică amploare, finanțat parțial de Institutul Național al Cancerului din SUA, o echipă de cercetători speră să ofere în curând oncologilor un nou instrument care să ghideze alegerea tratamentului pentru pacienții lor.

Instrumentul este un nou tip de model tumoral personalizat, numit micro-organosferă. Cercetătorii au folosit modelul în cadrul unui mic studiu efectuat pe opt persoane cu cancer colo rectal avansat pentru a prezice cu exactitate dacă un anumit medicament le va micșora tumorile.

Pentru a construi acest model personalizat, echipa de cercetare prelevează țesut din biopsia tumorală a unui pacient și îl trece printr-un dispozitiv de birou, de mărimea unei imprimante standard. Produsul final: mii de mini-replici tridimensionale ale cancerului suspendate în compartimente minuscule într-un recipient de laborator.

Crearea modelelor cere mult mai puțin țesut tumoral decât este necesar, de obicei, în modelele folosite până acum, iar modelele rezultate au fost create rapid, în mai puțin de 2 săptămâni.  

Analizele cercetătorilor au arătat, de asemenea, că microorganismele au păstrat în mare măsură caracteristicile moleculare ale tumorilor din care au fost create. Iar modelele astfel create au și multe componente ale mediului înconjurător al tumorii, inclusiv celule imune și celule structurale. Componența acestui „micro-mediu” tumoral poate influența și ea modul în care tumorile răspund la tratament, astfel încât este foarte important ca el să poată fi recreat cât mai bine în aceste micro-modele ale tumorii, pe care se testează apoi tratamentele pentru a putea prognoza cât mai bine cum va răspunde tumora la tratament.

Un alt studiu recent privind cancerul ar putea deschide o nouă direcție atât pentru diagnosticare cât și pentru tratament. Cercetarea, desfășurată de Institutul Francis Crick și UCL University din Marea Britanie ca parte a unui program de cercetare a cancerului finanțat de către Cancer Research UK și ale cărei rezultate au fost prezentate în septembrie 2022, a dezvăluit modul în care poluarea aerului poate provoca cancer pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodată.

Deși fumatul rămâne cel mai mare factor de risc pentru cancerul pulmonar, se estimează că aproximativ 6.000 de persoane care nu au fumat niciodată mor de cancer pulmonar în fiecare an în Marea Britanie (sau 300 000 la nivel mondial), o parte dintre acestea potențial din cauza expunerii la poluarea aerului, mai precis la particulele PM 2,5.

Condusă de profesorul Charles Swanton, cercetarea a analizat date de la peste 400.000 de persoane din Marea Britanie și din țările asiatice, comparând ratele de cancer pulmonar cu mutant EGFR în zone cu niveluri diferite de poluare cu PM2,5. Aceștia au constatat rate mai mari de cancer pulmonar, precum și rate mai mari de alte tipuri de cancer, la persoanele care trăiesc în zone cu niveluri mai ridicate de poluare cu PM2,5.

Mecanismul ar fi următorul – inflamația trezește celulele pulmonare, în mod normal inactive, care poartă mutații cancerigene (mutații care se acumulează în mod natural pe măsură ce îmbătrânim). Combinația dintre mutațiile cancerigene și inflamație poate declanșa o creștere necontrolată a acestor celule, formându-se astfel tumori.

Mecanismul identificat ar putea ajuta la găsirea unor modalități mai bune de prevenire și tratare a cancerului pulmonar la cei care nu au fumat niciodată.  Având în vedere că 99% din populația lumii trăiește în zone care depășesc limitele anuale ale OMS pentru PM2,5, acest studiu evidențiază în mod clar provocările de sănătate publică pe care poluarea aerului le ridică în întreaga lume.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

1. What is the Galleri blood test? | Tests and scans | Cancer Research UK
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/gallieri-blood-test-may-detect-cancers-that-are-hard-to-diagnose
3. Micro-organosphere model may help advance precision oncology – NCI (cancer.gov)
4. Scientists reveal how air pollution can cause lung cancer in people who have never smoked | Crick