Timp aprox. de lectură: 6 minute
Discutam, în numărul anterior, despre cele mai frecvente mituri privind colesterolul, în încercarea de a explica și înțelege care sunt elementele care ne pot ajuta și pot contribui la salvarea unor vieți, dincolo de aceste convingeri care apar frecvent în diferite surse de informare.
Printre adevărurile amintite era și faptul că, în pofida renumelui său rău, colesterolul este esențial pentru viață, deoarece este o componentă esențială a membranelor celulare animale. Însă, atunci când este prezent la niveluri ridicate în sânge, el crește riscul de boli cardiovasculare.
Alte mituri foarte cunoscute sunt:
Mitul 6. Doar bărbații trebuie să se îngrijoreze de nivelul colesterolului.
Deși acesta este un mit foarte răspândit, el nu este deloc adevărat. Potrivit doctorului Edo Paz, cardiolog și vice-președinte al Medical at K Health, datele Centrului pentru Controlul Bolilor din SUA din perioada 2015-2018 ne indică faptul că prevalența colesterolului total crescut la adulții din SUA a fost de 11,4%.Datele arată și că prevalența colesterolului total ridicat a fost de 10,5% la bărbați și de 12,1% la femei.
”Femeile, după ce pierd efectele protectoare ale estrogenilor, încep să își accelereze riscul de boli de inimă și dezvoltă același risc ca bărbații” a precizat și doctorulRobert Greenfield, cardiolog, lipidolog și internist certificat la Memorial Care Heart & Vascular Institute din cadrul Orange Coast Medical Center din Fountain Valley, California în discuția cu publicația Medical News Today. „De fapt, ne spune acesta, deoarece femeile dezvoltă boli de inimă la o vârstă mai înaintată și trăiesc mai mult, realitatea este că, anual, apar mai multe atacuri de cord în rândul populației feminine, decât în rândul bărbaților”. Iar atunci când femeile suferă un atac de cord, ele tind să aibă rezultate mai slabe în ceea ce privește recuperarea și un risc mult mai mare de a muri din cauza bolilor de inimă decât din cauza cancerului de sân.
Mitul 7. Nu pot face nimic în legătură cu nivelul colesterolului meu.
Din fericire, acest lucru nu este adevărat. Potrivit doctorului Paz, „În afară de a lua medicamente pentru a vă scădea nivelul colesterolului, vă puteți îmbunătăți acest parametru al sănătății menținând o greutate sănătoasă, mâncând alimentele potrivite, făcând exerciții fizice, evitând fumatul și evitând consumul excesiv de alcool.”
La fel de optimist cu privire la acest aspect este și doctorul Robert Greenfield: „Dieta și exercițiile fizice sunt întotdeauna primii pași și rămân extrem de importante. Statinele sunt foarte eficiente în reducerea colesterolului și sunt sigure. Aceste medicamente sunt disponibile din 1987, iar cele mai noi statine sunt asociate cu o eficacitate și siguranță îmbunătățite și cu mai puține efecte secundare”. Iar oamenii de știință continuă să inoveze. Doctorul Greenfield a explicat că „cei mai noi inhibitori injectabili PCSK-9 au demonstrat, de asemenea, că reduc dramatic colesterolul la niveluri pe care nu le-am mai văzut până acum”. Aceștia sunt, de asemenea, siguri și provoacă puține efecte secundare.
Mitul 8. Iau statine, așa că pot mânca ce și cât vreau.
Deși ar fi foarte frumos, dacă ar fi adevărat, în realitate nu este așa, a explicat doctorul Greenfield. Practic, dacă mănânci ce vrei și consumi calorii în exces, te vei îngrășa. Iar atunci când te îngrași prea mult, în special în jurul zonei abdomenului, poți dezvolta o afecțiune numită sindrom metabolic, care este o stare prediabetică. El a continuat: „Statinele nu sunt medicamente care reduc greutatea. Treaba lor este să reducă colesterolul „rău”, LDL, în timp ce treaba fiecăruia dintre dumneavoastră este să vă tratați corpul cu respect, ceea ce include a avea grijă la ceea ce mâncați.”
Mitul 9. Sunt tânăr, am sub 40 de ani, așa că nu am nevoie să îmi verific colesterolul.
„Deși există unele dezbateri cu privire la momentul în care trebuie să se înceapă depistarea colesterolului ridicat”, a explicat doctorul Paz, „multe societăți profesionale, cum ar fi American Heart Association, recomandă depistarea încă de la vârsta de 20 de ani”.
Opinia este confirmată și de doctorul Greenfield, care a declarat pentru publicația Medical News Today: „Cu cât vasele de sânge sunt scăldate mai mult timp în sânge care conține un nivel prea ridicat de colesterol, cu atât mai mult crește riscul de boli cardiovasculare mai târziu în viață. Recomandările prevăd că primul control al colesterolului ar trebui efectuat în timpul adolescenței, iar dacă aveți un istoric familial cu risc puternic, nivelul acestuia ar trebui să fie verificat mai devreme. De exemplu, pentru persoanele cu hipercolesterolemie familială homozigotă, colesterolul ar trebui verificat la vârsta de 2 ani”.
Așadar, principalele informații pe care ar trebui să le reținem din aceste opinii sunt, alături de recomandările privind cele 4 mituri de mai sus, și următoarele sfaturi :
- Nu tot colesterolul este rău. El este doar un martor nevinovat al stilului nostru de viață modern de astăzi…Organismele noastre nu au fost concepute pentru a trăi într-un mediu în care alimentele sunt în exces și, astfel, atunci când colesterolul este în exces, acesta se va depune în corpul nostru. Când locul de depunere sunt vasele noastre de sânge, cum se întâmplă adesea, atunci este rău pentru noi.
- Chiar dacă avem o greutate sănătoasă, colesterolul nostru poate fi anormal. Alți factori care au un impact asupra colesterolului sunt alimentele pe care le consumăm, obiceiurile de exerciții fizice, dacă fumăm și cât de mult alcool consumăm, factorii genetici, funcția tiroidiană.
- În cele mai multe cazuri, colesterolul ridicat nu va provoca simptome. De aceea, se recomandă efectuarea periodică a testelor de sânge pentru depistarea colesterolului ridicat. Vârsta la care fiecare începe screening-ul și frecvența screening-ului este determinată de factorii de risc individuali. Iar singurele „simptome” cu care poate fi asociat colesterolul sunt simptomele tardive, atunci când acumularea excesivă de colesterol este responsabilă de afectarea și blocarea inimii și a vaselor de sânge. Acest lucru provoacă dureri în piept (angină pectorală), atac de cord sau chiar moarte subită.
- Colesterolul pe care îl consumă cineva nu este neapărat corelat direct cu nivelul colesterolului. Consumul de zaharuri sau carbohidrați simpli poate duce la niveluri mai ridicate de colesterol, chiar dacă cineva nu consumă mult colesterol… în plus, persoanele care fac exerciții fizice sunt mai puțin susceptibile de a observa creșteri ale colesterolului în urma consumului de colesterol, în comparație cu persoanele sedentare.
- Nu toată lumea ar trebui să urmărească aceleași ținte legate de colesterol. Nivelul țintă de colesterol se bazează pe faptul că avem un istoric de anumite boli – cum ar fi atacul de cord și accidentul vascular cerebral – și pe riscul de a dezvolta aceste probleme, care se bazează pe lucruri precum vârsta și dacă avem tensiune arterială ridicată.
Dacă vrem o regulă simplă privind alimentația, Asociația Americană a Inimii spune să se consume mai puțin de 300 de miligrame de colesterol pe zi din alimente, dar se pare că grăsimile saturate sunt cea mai mare problemă. Carnea roșie, untul și lactatele grase sunt cele mai frecvente surse. Dar cum rămâne cu ouăle? Un ou mare are 186 miligrame de colesterol și doar 1,6 grame de grăsimi saturate, adică 8% din plafonul zilnic, așa că ne putem bucura de ele, însă cu moderație.
Când vine vorba de grăsimi, ele nu trebuie eliminate cu totul din alimentație – corpul are nevoie de grăsimi, dar acestea trebuie să fie de tipul potrivit. Alegerea bună sunt grăsimile nesaturate, care pot fi poli-nesaturate, cum ar fi nucile, semințele de floarea-soarelui, semințele de in și peștele gras, sau mono-nesaturate, cum ar fi uleiul de măsline și avocado. Ne ajută să facem schimbarea aceasta pentru a ne reduce nivelul ridicat de LDL și a ne îmbunătăți sănătatea inimii.
Important! Statisticile actuale arată că 7% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 19 ani au colesterolul ridicat. Factorii lor de risc sunt aceiași ca și în cazul adulților: o dietă nesănătoasă, o greutate nesănătoasă și un istoric familial de colesterol ridicat și boli de inimă. Copiii cu oricare dintre acești factori de risc ar trebui să își verifice colesterolul încă de la vârsta de 2 ani.
În plus de toate aceste sfaturi simple, articolul este și un îndemn de a ne verifica periodic colesterolul, astfel încât să ne cunoaștem cifrele și riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral, pentru a lua măsuri de protecție.
Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare:
