Cancerul de prostată – ce este important de știut?

Timp aprox. de lectură: 10 minute

Se estimează că, în țările UE-27, în 2020, cancerul de prostată reprezintă 23,2% din toate cazurile noi de cancer (cu excepția cancerelor cutanate nemelanomatoase) diagnosticate la bărbați și 9,9% din toate decesele cauzate de cancer la bărbați. Acest lucru îl face să fie cel mai frecvent cancer care apare la bărbați și a treia cauză de deces prin cancer la bărbați – după cancerul pulmonar și cancerul colorectal. La bărbații americani, fără a include cancerul de piele, cancerul de prostată este cel mai frecvent cancer.

În România, cancerul de prostată este cel mai frecvent întâlnit tip de cancer în rândul bărbaților de peste 50 de ani. Din datele oficiale, există în jur de 5.000 de cazuri noi pe an.

Dar bărbații pot avea și alte modificări ale prostatei care nu sunt cancer.

Prostatita este o inflamație a glandei prostatei care poate rezulta dintr-o infecție bacteriană. Afectează cel puțin jumătate dintre bărbați la un moment dat în timpul vieții lor. Faptul că aveți această afecțiune nu vă crește riscul de a suferi de alte boli de prostată. Simptomele prostatitei pot fi: dificultăți la urinare; senzație de arsură sau de usturime sau durere la urinare; nevoie puternică și frecventă de a urina, chiar și atunci când există doar o cantitate mică de urină; frisoane și febră mare; dureri de spate sau dureri de corp; dureri în partea de jos a abdomenului, în zona inghinală sau în spatele scrotului; presiune sau durere rectală; scurgeri uretrale cu mișcări intestinale; senzație de pulsație genitală și rectală; probleme sexuale și pierderea apetitului sexual.

Prostatita bacteriană acută. Acest tip este cauzat de o infecție bacteriană care apare brusc. Simptomele includ frisoane severe și febră. Adesea există sânge în urină. Nivelul testului PSA poate fi mai mare decât în mod normal. Trebuie să mergeți la cabinetul medicului urolog sau la camera de urgență pentru tratament. Este cel mai puțin frecvent dintre cele patru tipuri, dar este cel mai ușor de diagnosticat și de tratat. Cele mai multe cazuri pot fi vindecate cu o doză mare de antibiotice, administrată timp de 7 până la 14 zile, iar apoi doze mai mici timp de câteva săptămâni. De asemenea, este posibil să aveți nevoie de medicamente pentru a vă ajuta cu durerea sau disconfortul. Dacă nivelul PSA a fost ridicat, acesta va reveni probabil la normal odată ce infecția este eliminată.

Prostatita bacteriană cronică. Cauzată tot de bacterii, acest tip de prostatită nu apare brusc, dar poate fi deranjant. Singurul simptom pe care îl puteți avea sunt infecțiile urinare care revin mereu. Cauza poate fi un defect al prostatei care permite bacteriilor să se adune în tractul urinar. Tratamentul cu antibiotice pe o perioadă mai lungă de timp este cel mai bun pentru acest tip. Tratamentul durează între 4 și 12 săptămâni. Acest tip de tratament rezolvă aproximativ 60 la sută din cazuri. Antibioticele pe termen lung, în doze mici, pot ajuta la ameliorarea simptomelor în cazurile care nu se vor elimina.

Prostatita cronică sau sindromul durerii pelviene cronice de durere Se întâlnește la bărbații de orice vârstă, de la adolescenți până la vârstnici, iar simptomele sale pot apărea și dispărea fără avertisment. Poate exista durere sau disconfort în zona inghinală sau a vezicii urinare. Celulele care luptă împotriva infecției sunt adesea prezente, chiar dacă nu se găsesc bacterii. Există mai multe tratamente diferite pentru această problemă, în funcție de simptomele pe care le aveți. Acestea includ medicamente antiinflamatorii și alte tratamente pentru controlul durerii, cum ar fi băile calde. Pot fi administrate și alte medicamente, cum ar fi alfa-blocantele care au rolul de a relaxa țesutul muscular din prostată pentru a facilita eliminarea urinei.

HBP înseamnă hiperplazie prostatică benignă (creștere anormală a celulelor). Rezultatul este că prostata se mărește. HBP nu este legată de cancer și nu crește riscul de a face cancer de prostată – totuși, simptomele pentru HBP și cancerul de prostată pot fi similare.

Simptomele HBP: dificultăți la începutul jetului de urină; eliminarea frecventă a urinei, în special noaptea; senzația că vezica urinară nu s-a golit complet; o nevoie puternică sau bruscă de a elimina urina; jet de urină slab sau lent; oprire și reluare de mai multe ori în timpul eliminării urinei; efort pentru a începe să elimine urina. În cel mai rău caz, HBP poate duce la: o vezică slabă, reflux de urină care provoacă infecții ale vezicii urinare sau ale rinichilor, blocarea completă a fluxului de urină și insuficiență renală.

HBP nu poate fi vindecată, dar medicamentele sau chirurgia pot ameliora adesea simptomele. Discutați cu medicul dumneavoastră despre cea mai bună variantă pentru dumneavoastră. Simptomele dvs. se pot schimba în timp, așa că asigurați-vă că îi spuneți medicului dvs. despre orice schimbări apărute. Bărbații cu simptome ușoare de HBP care nu le consideră deranjante aleg adesea această abordare. Așteptarea atentă înseamnă să faceți controale anuale. Tratamentul este început doar dacă simptomele devin o problemă prea mare. Dacă alegeți așteptarea atentă, acești pași simpli pot ajuta la diminuarea simptomelor dumneavoastră: limitați consumul de alcool seara, în special al băuturilor cu alcool sau cofeină; goliți vezica până la capăt atunci când eliminați urina; folosiți des toaleta și nu așteptați perioade lungi de timp fără să eliminați urina; unele medicamente pot agrava simptomele HBP, așa că discutați cu medicul sau farmacistul dumneavoastră despre orice medicament pe care îl luați, cum ar fi medicamente pentru răceală și tuse, antidepresive, medicamente pentru tensiune arterială.

Mulți bărbați cu simptome ușoare până la moderate de HBP au ales tratamentele medicamentoase în locul intervenției chirurgicale. Sunt utilizate două tipuri principale de medicamente: un tip relaxează mușchii din apropierea prostatei, iar celălalt tip micșorează glanda prostatică. Unele dovezi arată că administrarea ambelor medicamente împreună poate funcționa cel mai bine pentru a împiedica agravarea simptomelor HBP. Alfa-blocantele sunt medicamente care ajută la relaxarea mușchilor din apropierea prostatei pentru a reduce presiunea și a permite urinei să curgă mai liber, dar nu reduc dimensiunea prostatei. Pentru mulți bărbați, aceste medicamente pot îmbunătăți fluxul de urină și pot reduce simptomele HBP în câteva zile. Posibilele efecte secundare includ amețeli, dureri de cap și oboseală. Inhibitorii de 5 alfa-reductază sunt medicamente care ajută la micșorarea prostatei. Ei ameliorează simptomele prin blocarea activității unei enzime cunoscută sub numele de 5-alfa reductază. Această enzimă transformă testosteronul, hormonul masculin, în dihidrotestosteron (DHT), care stimulează creșterea prostatei. Atunci când acțiunea 5-alfa reductazei este blocată, producția de DHT este redusă și creșterea prostatei încetinește. Acest lucru ajută la micșorarea prostatei, la reducerea blocajului și la limitarea necesității unei intervenții chirurgicale.

Deși datorită tratamentelor numărul operațiilor de prostată a scăzut de-a lungul anilor, operațiile pentru HBP sunt încă printre cele mai frecvente intervenții chirurgicale pentru bărbații americani.

Intervenția chirurgicală este utilizată atunci când simptomele sunt severe sau când terapia medicamentoasă nu a funcționat bine. Recomandarea este să discutați opțiunile cu medicul dumneavoastră și să întrebați despre potențialele beneficii și riscuri pe termen scurt și lung cu fiecare procedură.

Cancerul de prostată înseamnă că în țesuturile prostatei se formează celule canceroase. Cancerul de prostată tinde să se dezvolte lent, în comparație cu majoritatea celorlalte tipuri de cancer. Modificările celulare pot începe cu 10, 20 sau chiar 30 de ani înainte ca o tumoare să devină suficient de mare pentru a provoca simptome. În cele din urmă, celulele canceroase se pot răspândi (metastaza). În momentul în care apar simptomele, cancerul poate fi deja avansat.

Până la vârsta de 50 de ani, foarte puțini bărbați prezintă simptome de cancer de prostată, dar este posibil să fie prezente unele celule precanceroase sau canceroase. Mai mult de jumătate dintre bărbații americani au un anumit tip de cancer în glandele prostatei până la vârsta de 80 de ani. Cele mai multe dintre aceste cancere nu pun niciodată probleme. Este posibil ca acestea să nu provoace niciodată simptome sau să nu devină o amenințare serioasă pentru sănătate.

Simptomele cancerului de prostată sunt: dificultăți la urinare; nevoie frecventă de a urina, mai ales noaptea; flux de urină slab sau întrerupt; durere sau arsură la urinare; sânge în urină sau în spermă; ejacularea dureroasă; dureri persistente în spate, șolduri sau pelvis.

Așa cum aminteam și mai devreme, simptomele enumerate mai sus pot fi cauzate și de modificări benigne ale prostatei sau de alte probleme de sănătate. Cancerul de prostată se poate răspândi la ganglionii limfatici din pelvis. Sau se poate răspândi în restul corpului. El tinde să se răspândească la oase. Astfel, durerea osoasă, în special în spate, poate fi un simptom al cancerului de prostată avansat.

Există și o serie de factori de risc care au fost legați de cancerul de prostată. Faptul că aveți unul sau mai mulți factori de risc nu înseamnă că veți face cancer de prostată. Înseamnă doar că riscul de a face boala este mai mare.

Vârsta. Bărbații care au 50 de ani sau mai mult au un risc mai mare de cancer de prostată.
Antecedente familiale. Bărbații ai căror tați sau frați au avut cancer de prostată au un risc de 2 până la 3 ori mai mare de cancer de prostată față de bărbații care nu au antecedente familiale ale bolii. Un bărbat care are 3 membri apropiați ai familiei cu cancer de prostată are un risc de aproximativ 10 ori mai mare decât un bărbat care nu are un istoric familial de cancer de prostată.
Dieta. Riscul de cancer de prostată poate fi mai mare pentru bărbații care au o dietă bogată în grăsimi.

Așadar, vă puteți reduce riscul de cancer de prostată dacă: alegeți o dietă sănătoasă, plină de fructe și legume; alegeți alimente sănătoase în locul suplimentelor; faceți exerciții fizice în majoritatea zilelor săptămânii și mențineți o greutate sănătoasă.

Cele mai utile teste de depistare sunt cele care s-au dovedit a reduce riscul unei persoane de a muri de cancer. În prezent se desfășoară studii de cercetare de mare anvergură, cu mii de bărbați, pentru a studia testarea pentru cancerul de prostată. Institutul Național de Cancer din SUA studiază combinația dintre antigenul prostatic specific (testul PSA) și examenul digital rectal (DRE) ca o modalitate de a obține rezultate mai precise.

Examenul digital rectal (DRE) este o modalitate standard de verificare a prostatei. Cu un deget înmănușat și lubrifiat, medicul dumneavoastră simte prostata din rect. Testul durează aproximativ 10-15 secunde. Acest examen verifică: mărimea, fermitatea și textura prostatei; orice zone dure, noduli sau creșteri care se răspândesc dincolo de prostată și orice durere cauzată de atingerea sau apăsarea prostatei. DRE permite medicului să simtă doar o singură parte a prostatei.

PSA este o proteină produsă de celulele prostatei. În mod normal, este secretată în canalele din prostată, unde ajută la producerea spermei, dar uneori se scurge în sânge. Atunci când PSA se află în sânge, poate fi măsurat cu un test de sânge numit testul PSA. În cazul cancerului de prostată, în sânge ajunge mai mult PSA decât este normal. Cu toate acestea, un nivel ridicat de PSA în sânge nu este o dovadă a cancerului și multe alte lucruri pot cauza un rezultat fals pozitiv al testului. De exemplu, nivelul PSA din sânge este adesea crescut la bărbații cu prostatită. Chiar și lucrurile care deranjează glanda prostatică – cum ar fi mersul pe bicicletă sau pe motocicletă, sau efectuarea unui DRE, un orgasm în ultimele 24 de ore, o biopsie de prostată sau o operație de prostată – pot crește nivelul PSA.

De asemenea, unele glande prostatice produc în mod natural mai mult PSA decât altele. Nivelul PSA crește odată cu vârsta. Iar unele medicamente pot face ca nivelul PSA al unui bărbat să scadă.

Testele PSA sunt adesea folosite și pentru a urmări bărbații după tratamentul cancerului de prostată și pentru a verifica dacă există semne de recidivă a cancerului.

Nu se știe încă cu certitudine dacă testarea PSA pentru depistarea cancerului de prostată poate reduce riscul unui bărbat de a muri din cauza bolii. Cercetătorii lucrează pentru a afla mai multe despre capacitatea testului PSA de a-i ajuta pe medici să facă diferența între cancerul de prostată și problemele benigne ale prostatei, precum și despre cel mai bun lucru de făcut dacă un bărbat are un nivel ridicat de PSA. Deocamdată, bărbații și medicii lor folosesc citirile PSA de-a lungul timpului ca un ghid pentru a vedea dacă este nevoie de mai multă urmărire.

Dacă simptomele sau rezultatele testelor sugerează cancer de prostată, medicul trimite pacientul la un specialist (urolog) pentru o biopsie de prostată. Pentru o biopsie, se prelevează probe mici de țesut direct din prostată. Medicul va lua probe din mai multe zone ale prostatei. Acest lucru poate ajuta la scăderea riscului de a rata orice zonă a glandei care ar putea avea celule canceroase. La fel ca și alte tipuri de cancer, cancerul de prostată poate fi diagnosticat doar prin examinarea țesutului la microscop. Majoritatea bărbaților cărora li se fac biopsii în urma examenelor de depistare a cancerului de prostată nu au cancer.

Bărbații cu cancer de prostată localizat se confruntă cu o serie de opțiuni de tratament, inclusiv prostatectomia radicală, radioterapia cu sau fără terapie de deprivare de androgeni și supravegherea activă. Este important să se înțeleagă rezultatele funcționale probabile ale fiecărui tratament în timp, deoarece se așteaptă ca majoritatea pacienților să trăiască cel puțin 15 ani după diagnosticare.

O cercetare relativ recentă publicată la 23 ianuarie în JAMA analizează rezultatele funcționale ale unui studiu populațional al bărbaților diagnosticați cu cancer de prostată localizat. Pentru cercetarea lor, specialiștii de la Universitatea Vanderbilt din Nashville, Tennessee au analizat funcția sexuală, sănătatea urinară, funcția intestinală, funcția hormonală și alte rezultate la o cohortă urmărită timp de 10 ani. Dintre cei 2455 de pacienți pentru care au fost disponibile date la 10 ani, 1877 au fost considerați la momentul inițial ca având un prognostic favorabil (definit ca fiind cT1-cT2bN0M0, nivel de antigen specific prostatic mai mic de 20 ng/mL și grup de grade 1-2), iar 568 aveau cancer de prostată cu prognostic nefavorabil (definit ca fiind cT2cN0M0, nivel de antigen specific prostatic de 20-50 ng/mL sau grup de grade 3-5). Datele de urmărire au fost colectate prin chestionar până la 1 februarie 2022. Bărbații din studiu au fost toți mai tineri de 80 de ani, iar trei sferturi dintre ei erau albi.

La 10 ani, rezultatele au fost diferite în funcție de perioada de timp care a trecut de la diagnosticare (de exemplu, au constatat rezultate diferite la urmărirea la 3 și 5 ani) și de tratamentul pe care l-a primit pacientul. În rândul bărbaților cu prognostic favorabil la diagnostic, 20% au fost supuși unei supravegheri active timp de cel puțin 1 an, în timp ce 56% au primit prostatectomie radicală, 19% au beneficiat de radioterapie cu fascicule externe (EBRT) fără ADT și 5% au beneficiat de brahiterapie. Aproape o treime dintre bărbații care au optat inițial pentru supraveghere au continuat să fie supuși unei intervenții terapeutice până la 10 ani.

Pentru pacienții cu un prognostic favorabil, rezultatele confirmă faptul că „supravegherea activă este o opțiune excelentă, deoarece evită efectele asociate cu celelalte tratamente„. În cele din urmă, a spus Dr. Al Hussein Al Awamlh, coordonatorul studiului „aceasta este o problemă legată de preferințele pacienților. Este important ca pacienții să înțeleagă modul în care sunt afectate diferite funcții și să decidă ce este mai bine pentru ei – cu ce pot trăi și cu ce nu, cu condiția ca toate opțiunile să fie sigure din punct de vedere oncologic„. Noile descoperiri, a declarat Dr. Litwin, MD, de la Universitatea din California, Los Angeles, „sunt esențiale pentru a arăta că majoritatea bărbaților cu cancer de prostată nu mor din cauza acestuia; prin urmare, efectele asupra calității vieții sfârșesc prin a fi problemele cheie în luarea deciziilor.”

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare

Cancerul de prostată – ce este important de știut?

Timp aprox. de lectură: 10 minute

Arhive

Recomandări

Link-uri utile