Zilele acestea am experimentat una dintre cele mai lungi perioade de caniculă din istorie. Iar specialiștii ne spun că există șanse ca 2024 să depășească anul 2023 și să fie cel mai călduros an de când au început înregistrările temperaturii suprafeței globale, la mijlocul anilor 1800.

Schimbările climatice, fără îndoială cea mai presantă provocare de mediu a timpului nostru, reprezintă, de asemenea, una dintre cele mai mari provocări în materie de sănătate, ne avertizează și Organizația Mondială a Sănătății.

În aceste condiții avem nevoie de sisteme de sănătate mai rezistente la schimbările climatice și mai viabile ecologic pentru a răspunde și a se adapta crizelor de sănătate create de schimbările climatice. Asistenții medicali, ca cea mai mare forță în domeniul sănătății din țară, din punct de vedere numeric, dețin o poziție cheie pentru a consolida sistemul de sănătate și a ajuta comunitățile să facă față schimbărilor climatice.

Pe lângă temperaturi extreme, vorbim și de fenomene meteorologice extreme care pot afecta accesul la asistență medicală, în special al persoanelor vulnerabile precum vârstnicii, femeile gravide, copiii, ori persoanele cu diferite boli cronice. Și aceasta deoarece schimbările climatice pot reduce calitatea aerului, pot spori riscurile legate de siguranța alimentară și pot crește incidența alergiilor și a afecțiunilor respiratorii. În aceste condiții, asistenții medicali trebuie pregătiți să poată realiza evaluarea populației, în special populațiile mai vulnerabile, pentru bolile provocate sau exacerbate de căldură.

Creșterea temperaturilor poate contribui, deci, la creșterea poluării aerului, cu un impact grav asupra bolilor cardiovasculare și respiratorii. De exemplu, calitatea precară a aerului necesită o evaluare aprofundată a adulților și copiilor cu astm și alte probleme cronice de sănătate care pot suferi exacerbări cardiace și respiratorii atunci când sunt expuși la un aer de calitate precară.

În plus, femeile însărcinate care se confruntă cu expunerea la căldură și la o calitate precară a aerului pot fi și ele afectate și de aceea trebuie protejate de posibilele rezultate negative ale sarcinii, inclusiv naștere prematură, nou-născuți cu greutate mică la naștere sau anomalii cardiace la copii.

Producția crescută de polen și poluarea aerului au condus la un nivel mai ridicat de alergii și probleme respiratorii. Iar datele arată că schimbările climatice au determinat ca sezonul polenului să înceapă cu 20 de zile mai devreme și să dureze cu 10 zile mai mult decât în 1990.

În plus, schimbările climatice au un impact asupra schimbării tiparelor de transmitere a bolilor. Mai mult, schimbările în regimul precipitațiilor, inundațiile și temperatura crescută pot duce la răspândirea bolilor transmise prin apă, precum holera. Reziduurile agricole și industriale în timpul furtunilor frecvente cresc riscul de contaminare patogenă a surselor de apă cu bacterii, viruși, protozoare și toxine.

În aceste condiții, asistenții medicali pot să dobândească mai multe cunoștințe despre amenințarea iminentă la adresa sănătății publice reprezentată de schimbările climatice. De exemplu, asistenții medicali își pot educa pacienții cu privire la riscurile valurilor de căldură sau la modul de hidratare în timpul valurilor de căldură. Este esențial ca pacienții să înțeleagă importanța protecției împotriva înțepăturilor de țânțari pentru a reduce riscul bolilor transmise prin vectori.

Rolul pe care asistentele medicale îl pot juca în abordarea schimbărilor climatice și a impactului acestora asupra sănătății publice este esențial. De aceea este deosebit de important ca asistenții medicali să-și dezvolte cunoștințele, competențele și influența necesare pentru a face o diferență reală în ceea ce privește sănătatea persoanelor și a comunităților în aceste noi condiții climatice în care vom trăi de acum încolo.

În acest context, facultățile de medicină din diverse țări integrează treptat efectele schimbărilor climatice în programele de studiu. Acest lucru este esențial deoarece malaria, Lyme, West Nile și alte boli transmise de insecte sunt în creștere, la fel ca și alte afecțiuni, cum ar fi bolile precum astmul și alergiile, care sunt agravate de schimbările climatice. Iar această activitate ar trebui accelerată și în țara noastră.

În plus de această temă de reflecție, vă încurajez să citiți articolele lunii iulie din revistă și vă trimit, ca de fiecare dată, cele mai bune gânduri.

Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București