O boală transmisă de țânțari se răspândește din ce în ce mai mult, pe măsură ce planeta se încălzește – febra dengue

Timp aproximativ de lectură: 8 minute

Febra Dengue este o infecție virală transmisă la om prin înțepătura țânțarilor infectați. Infecțiile cu Dengue sunt cele mai frecvente infecții virale transmise prin vectori la nivel mondial. Ele afectează în special țările tropicale și subtropicale – aproximativ jumătate din populația lumii este în prezent expusă riscului de boală, estimându-se că în fiecare an apar 100-400 de milioane de astfel de infecții.

Boala are potențialul de a provoca epidemii care duc la morbiditate și mortalitate ridicate. Virusul este transmis în principal prin înțepătura țânțarilor Aedes infectați, cel mai frecvent Aedes aegypti și Aedes albopictus.

Proliferarea și propagarea țânțarilor depind de factori climatici precum temperatura, umiditatea și precipitațiile. Schimbările climatice explică în mare parte creșterea din acest an a numărului de cazuri de febră dengue și creșterea incidenței bolii în ultimele două decenii. Există din ce în ce mai puține locuri în lume în care temperaturile scad sub 15°C în timpul iernii, nivel la care țânțarii ajung să moară. Ca urmare există mai multe insecte purtătoare de virus în circulație, gata să apară odată cu creșterea temperaturilor în primăvară.

Iar modificările recente ale sistemului meteorologic din Oceanul Pacific de tip El Niño au crescut și mai mult temperaturile în întreaga regiune, ceea ce înseamnă că o mai mare parte a Americii Latine se confruntă cu tipul de vreme tropicală care se potrivește cu Aedes.

Ca urmare, numărul persoanelor care contractează dengue a crescut dramatic în ultimii ani. În 2000, aproximativ 20.000 de persoane au murit din această cauză, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Anul acesta, cel puțin 40.000 vor pieri. În schimb, între 2000 și 2022, decesele cauzate de malarie au scăzut cu 30%, potrivit OMS.

Dengue este cunoscută și sub numele de febra breakbone, după durerile articulare chinuitoare pe care le provoacă. Nu toată lumea simte această durere: trei sferturi dintre persoanele infectate cu dengue nu prezintă niciun simptom, iar printre cele care prezintă simptome, majoritatea cazurilor seamănă doar cu o gripă ușoară. Dar aproximativ 5% dintre persoanele care se îmbolnăvesc vor ajunge la ceea ce se numește dengue severă. Plasma, componenta lichidă a sângelui, bogată în proteine, poate începe să se scurgă din vasele de sânge, determinând pacienții să intre în șoc sau să aibă insuficiență organică. Atunci când pacienții cu dengue severă sunt tratați cu transfuzii de sânge și fluide intravenoase, rata mortalității tinde să fie între 2 și 5%. Dar atunci când nu primesc tratament – pentru că nu își dau seama că este dengue și nu caută tratament suficient de repede sau pentru că centrele de sănătate sunt copleșite – rata mortalității este de 15 %.

În Brazilia, ultima epidemie de dengue a lovit cel mai puternic copiii, cei sub 5 ani având cea mai mare rată de mortalitate dintre toate grupele de vârstă, urmați de cei între 5 și 9 ani.

Adolescenții cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani au cel mai mare număr de cazuri confirmate, conform Instituto Oswaldo Cruz, un centru național de cercetare în domeniul sănătății publice.

În ianuarie, când clinicile au început să fie copleșite de bolnavi de dengue, guvernul brazilian a cumpărat întregul stoc global de vaccin împotriva dengue produs în Japonia, numit Qdengue.

Asistentele de sănătate publică îl administrează copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 16 ani, dar vaccinul va fi suficient, în acest an, pentru a vaccina complet doar 3,3 milioane din cele 220 de milioane de persoane din Brazilia. Acest mare efort național va proteja câteva milioane de copii, dar nu va contribui cu nimic la imunitatea de grup. Dengue costă Brazilia cel puțin 1 miliard de dolari pe an în tratamente medicale și pierderi de productivitate. Iar această cifră nu ia în considerare suferința umană implicată.

Pe de altă parte, Singapore a făcut mult timp o treabă bună în combaterea dengue. Ajută faptul că acest stat este suficient de bogat pentru a plăti armate de lucrători din domeniul sănătății publice care să se plimbe pe străzile sale, să caute apa stătătoare în care se înmulțesc țânțarii, să verifice bălțile și să dea amenzi. Orașul-stat modelează epidemiile și apoi trimite la epicentrele preconizate plutoane de pulverizatori de insecticide în costume Hazmat. De asemenea, din 2016, Singapore desfășoară un alt program de combatere a dengue, mai tehnologizat. În fiecare săptămână, ei eliberează 5 milioane de țânțari infectați cu bacteria wolbachia. Acest lucru îi împiedică pe aceștia sau pe urmașii lor să transmită virusul care provoacă dengue și costă aproximativ 35 de milioane de dolari pe an, sau 6 dolari pe locuitor. Combinată cu noile vaccinuri în curs de dezvoltare, aceasta oferă o modalitate de combatere a dengue care nu se bazează pe legiuni de observatori ai apelor stătătoare. Testele de infectare cu wolbachia din Columbia au înregistrat o scădere cu 94% a cazurilor de dengue în zona în care sunt eliberați țânțarii. Cea mai mare fabrică de țânțari cu wolbachia din lume urmează să înceapă să funcționeze în orașul brazilian Curitiba în acest an.

Merită notat că nu există un tratament specific pentru infecția cu dengue. Cu toate acestea, depistarea precoce și accesul la asistență medicală adecvată pentru gestionarea cazurilor reduc mortalitatea, la fel ca și depistarea rapidă a cazurilor de dengue care prezintă semne de avertizare și trimiterea în timp util a cazurilor grave la unități de asistență medicală terțiară.

Supravegherea cazurilor ar trebui să continue să fie consolidată în toate țările afectate și la nivel mondial. Acolo unde este posibil, ar trebui alocate resurse pentru consolidarea mecanismelor de trimitere a cazurilor și pentru confirmarea și serotipizarea virusurilor dengue.

Vaccinarea împotriva dengue ar trebui privită ca parte a unei strategii integrate de control al bolii, inclusiv controlul vectorilor, gestionarea adecvată a cazurilor, educația și implicarea comunității. OMS recomandă utilizarea TAK-003 (singurul vaccin disponibil până recent) la copiii cu vârste cuprinse între 6 și 16 ani în medii cu intensitate ridicată a transmiterii dengue. Vaccinurile de a doua generație par și ele promițătoare, doar că majoritatea vor fi utilizabile abia începând cu anul 2025.

Țânțarii Aedes sunt sensibili la schimbările mici de temperatură, iar aria lor de răspândire se extinde, pe măsură ce planeta se încălzește. Anopheles, specia care răspândește malaria, este deja stabilită în cea mai mare parte a lumii. Aedes nu este.

Modelele actuale sugerează că, dacă tendințele actuale ale schimbărilor climatice se mențin, Aedes seva răspândi în multe părți din sudul Europei și în Statele Unite, expunând alte 2 miliarde de persoane riscului de a contracta dengue. Urbanizarea contribuie, de asemenea, la răspândirea bolii. Pe măsură ce oamenii se adună în orașe, fiecare țânțar individual poate mușca mai multe victime în timpul scurtei sale vieți de două săptămâni. Cazurile sunt în creștere rapidă în locuri care până acum nu au suferit prea mult de pe urma bolii, inclusiv Bangladesh și India. În ultimii ani, cazurile de dengue au crescut și în California, sudul Europei și Africa subtropicală.

Intervențiile eficiente de control al vectorilor sunt esențiale pentru prevenirea și controlul dengue. Activitățile de control al vectorilor ar trebui să vizeze toate zonele în care există un risc de contact om-vector, cum ar fi locuințele, locurile de muncă, școlile și spitalele.

OMS promovează gestionarea integrată a vectorilor pentru a controla speciile de Aedes. Aceasta ar trebui să includă eliminarea potențialelor locuri de reproducere, reducerea populațiilor de vectori și minimizarea expunerii individuale. În plus, ar trebui să implice strategii de control al vectorilor pentru larve și adulți (de exemplu, gestionarea mediului și reducerea surselor), în special monitorizarea practicilor de stocare a apei, golirea și curățarea săptămânală a recipientelor de stocare a apei din gospodării, larvicidarea apei nepotabile folosind larvicide precalificate de OMS la dozele corecte, distribuirea de plase tratate cu insecticide pentru pacienții internați cu febră dengue pentru a limita răspândirea virusului din unitățile sanitare. Pulverizarea spațiilor interioare pentru izolarea rapidă a țânțarilor infectați cu dengue poate fi dificil de realizat în zonele dens populate.

Măsurile de protecție personală în timpul activităților în aer liber includ repelente topice pentru pielea expusă sau tratarea hainelor și folosirea cămășilor cu mânecă lungă și a pantalonilor. În plus, protecția în interior poate include utilizarea de produse insecticide de uz casnic sub formă de aerosoli sau de serpentine pentru țânțari în timpul zilei; ecranele de la ferestre și uși pot reduce șansele ca țânțarii să intre în casă, iar plasele tratate cu insecticid oferă o bună protecție împotriva înțepăturilor de țânțari în timpul somnului. Măsurile de protecție personală sunt recomandate și ziua, din cauza diurnului Aedes aegypti. Aceste măsuri și controlul țânțarilor ar trebui să acopere și locurile de muncă și școlile, deoarece vectorii sunt țânțarii care mușcă ziua. Supravegherea entomologică ar trebui efectuată pentru a evalua potențialul de reproducere a țânțarilor Aedes în containere pentru a direcționa activitățile de control al vectorilor și pentru a monitoriza rezistența la insecticide pentru a ajuta la selectarea celor mai eficiente intervenții bazate pe insecticide.

Pentru a controla mai eficient transmiterea, este necesară o supraveghere solidă a dengue în timp real pentru a răspunde preocupărilor legate de cazurile potențiale nedetectate, de co-circulația și diagnosticarea eronată (ca fiind alte arbovirusuri) și de deplasările neînregistrate. Acești factori ar putea contribui la răspândirea nerecunoscută a bolii și la stabilirea unui risc potențial de transmitere locală în țările neendemice.

Pentru a consolida supravegherea globală și pentru a monitoriza tendințele și incidența bolii, OMS a instituit un sistem global de supraveghere a dengue, cu raportare lunară în toate regiunile OMS, un nou tablou de bord fiind acum funcțional: https://worldhealthorg.shinyapps.io/dengue_global/.

Capacitatea generală a țărilor de a răspunde la focare multiple și simultane continuă să fie pusă la încercare din cauza lipsei globale de resurse, inclusiv a lipsei de kituri de diagnosticare a dengue de bună calitate pentru detectarea precoce a bolii, a lipsei de personal clinic și de control al vectorilor calificat și a sensibilizării comunității. Au fost instituite mecanisme de intervenție de urgență, iar OMS sprijină țările cu risc ridicat din regiunile afectate.

Având în vedere amploarea actuală a focarelor de dengue, riscul potențial de răspândire internațională și complexitatea factorilor care influențează transmiterea, riscul global la nivel mondial este în continuare evaluat ca fiind ridicat și, prin urmare, dengue rămâne o amenințare globală la adresa sănătății publice.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare

O boală transmisă de țânțari se răspândește din ce în ce mai mult, pe măsură ce planeta se încălzește – febra dengue

Timp aproximativ de lectură: 8 minute

Arhive

Recomandări

Link-uri utile