Proiectul de implementare a celor mai bune practice bazate pe dovezi cu titlul: „EFFECTIVE  COMMUNICATION AND PATIENT SAFETY AMONG NURSES IN PERIOPERATIVE SETTINGS: A BEST PRACTICE IMPLEMENTATION PROJECT”* a obținut PREMIUL III în cadrul Conferinței anuale a EUROPEAN PATIENT SAFETY FOUNDATION (EUPSF), care a avut loc la Madrid, în data de 8 noiembrie 2024. https://www.eupsf.org/biaps2024winners

Premiul a fost acordat în cadrul secțiunii BUTTERFLY IMPACT AWARD: SMALL ACTIONS, BIG CHANGES IN PATIENT SAFETY, temă inspirată de „efectul fluturelui”, acolo unde chiar și cele mai mici acțiuni pot avea un efect semnificativ. Acest premiu onorează proiectele care au implementat cu succes practici inovatoare cu impact bazat pe dovezi și măsurabil, care fac o diferență considerabilă în îmbunătățirea siguranței pacienților.

Proiectul a fost dezvoltat în cadrul Filialei București a OAMGMAMR și a Centrului Român de Cercetare în Îngrijiri de Sănătate: Centru de Excelență JBI, în parteneriat cu Institutul Clinic Fundeni din București, iar echipa de proiect a fost formată din Cătălin Marian Nedelcu, Oana Otilia Niculiță, Viorica Nedelcu, Mariana Zazu și Doina Carmen Mazilu.

Proiectul s-a derulat în contextul unui proiect internațional ERASMUS, „SPIDER project – Strategic Partnership in Innovation and Development of Evidence-Based Healthcare, no. 2019-1-CZ01-KA202-061350”, coordonat de Jitka Klugarová și Miloslav Klugar, de la Centrul de Asistență Medicală Bazată pe Dovezi din Republica Cehă: Centru de Excelență JBI.

DESCRIEREA PROIECTULUI

Context

Mediul chirurgical modern este complex, iar erorile legate de comunicare sunt relativ frecvente și pot duce la complicații chirurgicale importante**. În acest context, motivația care a stat la baza derulării acestui proiect de implementare a celor mai bune practici a fost legată de necesitatea evaluării practicilor curente de comunicare în cadrul echipei medicale și a practicilor de transfer a informațiilor despre pacient în perioada perioperatorie.

Scopul principal al proiectului a vizat îmbunătățirea complianței asistenților medicali din mediul perioperator (Chirurgie, Bloc Operator, secții ATI) cu recomandările practicilor bazate pe dovezi în ceea ce privește comunicarea eficientă și siguranța pacientului.

Metodologie

Proiectul s-a derulat în Institutul Clinic Fundeni București, instituție medicală universitară importantă cu peste 1000 de paturi, fiind incluse patru secții de Chirurgie generală cu 120 paturi, un Bloc Operator cu șapte săli de operație și două secții de Terapie Intensivă cu 38 paturi.

Pentru desfășurarea proiectului, a fost folosit cadrul metodologic JBI (Porritt e al. 2020***), care presupune trei etape principale de derulare a proiectului:

1. Stabilirea echipei de proiect și efectuarea unui audit de bază – pentru a determina complianța curentă cu recomandările practicii bazate pe dovezi;
2. Identificarea barierelor în calea complianței cu practica bazată pe dovezi; dezvoltarea și implementarea strategiilor de abordare a non-complianței;
3. Efectuarea unui audit post-implementare (de follow-up) – pentru a evalua schimbările în nivelul complianței cu recomandările practicii bazate pe dovezi.

În procesul de derulare a proiectului, au fost utilizate mai multe tipuri de resurse, cum ar fi:

• Un program educațional, care a cuprins recomandări bazate pe dovezi, prezentări Power Point, materiale video, demonstrații și materiale informative;
• Sesiuni regulate de observare a activității (zilnice);
• Discuții regulate și sesiuni de feedback (săptămânale);
• Resurse materiale: proceduri instituționale, Surgical Safety Checklist (SSC), Ckecklist preoperator, Checklist postoperator, postere, screen savere, sistem intranet;
• Resurse umane: lector pentru programul educațional, un psiholog, directorul de îngrijiri, asistenții șefi, un asistent medical.

Barierele identificate pentru complianța cu practica bazată pe dovezi au fost:

• Cunoștințele și atitudinile inadecvate ale asistenților medicali cu privire la practica bazată pe dovezi;
• Volumul mare de muncă al asistenților medicali;
• Structura arhitecturală specifică a spitalului, care limitează circulația personalului între secții și transferul verbal al informațiilor despre pacient;
• Procedura inadecvată pentru utilizarea listei de verificare pentru siguranța intraoperatorie (SSC);
• Lipsa unei proceduri specifice și a listelor de verificare (checklisturi) pentru transferul informațiilor pacientului la toate punctele de tranziție ale acestuia (preoperator și postoperator).

Pentru abordarea barierelor identificate, au fost elaborate și implementate mai multe tipuri de  strategii:

• Derularea unei intervenții educaționale pentru asistenții medicali;
• Asigurarea suportului necesar din partea managementului instituțional;
• Managementul adecvat al resurselor umane (suplimentarea personalului din tura de zi);
• Managementul chirurgiei elective, cu reorganizarea fluxului de activități perioperatorii;
• Împuternicirea asistenților medicali și minimizarea comunicării bazate pe ierarhii;
• Revizuirea și diseminarea procedurii de utilizare și de completare a SSC (adăugarea de informații detaliate privind responsabilitățile persoanelor implicate și modul de utilizare al SSC);
• Creșterea gradului de conștientizare a asistenților medicali cu privire la importanța utilizării adecvate a SSC;
• Dezvoltarea și implementarea unei proceduri specifice și a listelor de verificare (checklist preoperator și postoperator) pentru transferul informațiilor despre pacienți, de către asistenții medicali, la toate punctele de tranziție ale pacienților;
• Integrarea SSC și a listelor de verificare în fluxul de rutină al activităților;
• Promovarea comunicării deschise și a securității psihologice în cadrul echipei medicale interdisciplinare;
• Promovarea importanței critice a siguranței pacienților ca prioritate de top la nivelul spitalului;
• Dezvoltarea unui climat de siguranță (încurajarea comunicării preocupărilor legate de siguranța pacientului, promovarea comunicării deschise, întâlniri și discuții periodice).

Rezultate

Analiza datelor colectate în cadrul auditului post-implementare a furnizat următoarele rezultate:

• Complianța maximă (100%) pentru criteriile de audit 1 și 6 (privind documentarea și monitorizarea echipei interdisciplinare, soluționarea conflictelor și comunicarea în echipă) a fost menținută în auditul de follow-up;
• A fost identificată complianță maximă (100%) pentru șase criterii de audit (5-11), privind transferul scris al informațiilor despre pacient și procesele intraoperatorii de siguranță (briefing, debriefing, time out, activități inutile);
• Au fost obținute îmbunătățiri semnificative ale ratelor de complianță pentru alte două criterii, referitoare la educația inițială și educația continuă privind comunicarea în echipă: 96% pentru criteriul 2 și 92% pentru criteriul 3;
• Pentru criteriul nr. 4 (privind transferul verbal al informațiilor pacientului), creșterea ratei de complianță a fost de 25%. Chiar dacă îmbunătățirea nu a fost semnificativă, aceasta a fost totuși importantă, deoarece rata inițială a complianței, la auditul de bază, a fost una nulă (0%).

Rezultatele privind nivelul complianței cu criteriile de audit bazate pe dovezi, în auditul de bază și în auditul post-implementare sunt prezentate sub formă grafică în Figura 1.

Cele mai importante elemente ale inovației

Furnizarea unui program educațional pentru asistenții medicali a reprezentat strategia principală de îmbunătățire a complianței, ceea ce a dus la îmbunătățiri semnificative ale cunoștințelor, atitudinilor și practicilor asistenților medicali din mediul perioperator. De asemenea, ca urmare a participării asistenților medicali la sesiunile educaționale, au fost obținute și alte rezultate importante:

• A fost îmbunătățit nivelul de conștientizare a riscului de apariție a complicațiilor chirurgicale și a rolului esențial al asistenților medicali în prevenirea evenimentelor adverse chirurgicale.
• S-a obținut sensibilizarea asistenților medicali asupra importanței majore a comunicării optime între membrii echipei și a transferului adecvat de informații despre pacient
• Complianța asistenților medicali cu recomandările bazate pe dovezi în ceea ce privește comunicarea eficientă și siguranța pacientului a crescut.

De asemenea, revizuirea procedurii privind lista de verificare pentru siguranța intraoperatorie (SSC), precum și dezvoltarea și implementarea celor două liste de verificare (un checklist preoperator și un checklist postoperator), ca instrumente structurate și standardizate pentru transferul informațiilor despre pacient la toate punctele de tranziție ale acestuia, au reprezentat elemente esențiale care au contribuit semnificativ la implementarea cu succes a celor mai bune practici în cadrul acestui proiect.

Aplicabilitate/transferabilitate

Proiectul de implementare a celor mai bune practici a demonstrat că educația asistenților medicali, listele de verificare structurate standardizate, precum și leadership-ul și suportul organizațional reprezintă strategii eficiente care pot fi utilizate cu succes pentru a crește complianța cu practica bazată pe dovezi în domeniul comunicării eficiente și a siguranței pacientului. Mai mult, acest tip de strategii de îmbunătățire a complianței cu cele mai bune practici pot fi utilizate pentru crearea și menținerea unui climat de siguranță, precum și pentru asigurarea sustenabilității îmbunătățirilor obținute. De asemenea, aceste strategii pot reprezenta modele eficiente de implementare a celor mai bune practici și în numeroase alte contexte de îngrijire.

Concluzii

Strategiile implementate în cadrul acestui proiect au fost eficiente și au dus la îmbunătățirea complianței asistenților medicali din mediul perioperator cu recomandările celor mai bune practici bazate pe dovezi în ceea ce privește comunicarea eficientă și siguranța pacientului. Este necesară însă aplicarea constantă de strategii, care să susțină și să mențină îmbunătățirile obținute. Acestea includ formarea profesională continuă a asistenților medicali, respectarea procedurilor instituționale, utilizarea de rutină a listelor de verificare, monitorizarea permanentă și feedback-ul de performanță, asigurarea suportului instituțional, promovarea culturii siguranței și derularea de cicluri periodice de audit și feedback.

*Nedelcu CM, Niculiță OO, Nedelcu V, Zazu M, Mazilu DC, Klugarová J, Klugar M. Effective communication and patient safety among nurses in perioperative settings: a best practice implementation project. JBI evidence implementation. 2022; 20(S1): S3-14. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36372788/; DOI: 10.1097/XEB.0000000000000316

**WHO Guidelines for Safe Surgery 2009: safe surgery saves lives. Geneva: World Health Organization; 2009. http://www.who.int/patientsafety/safesurgery/tools_resources/9789241598552/en/

**Porritt K, McArthur A, Lockwood C, Munn Z (Editors). JBI handbook for evidence implementation. JBI, 2020. https://implementationmanual.jbi.global