Timp aproximativ de lectură: 7 minute
Milioane de oameni mor ca efect direct al infecțiilor bacteriene – în special atunci când bacteriile au dezvoltat o rezistență la antibioticele pe care le folosim pentru a le trata. Această rezistență la medicamente este cea care le face deosebit de letale.
Iar cele mai recente date nu sunt încurajatoare. Apariția mai multor specii de bacterii rezistente la medicamente se dovedește a fi o problemă gravă pentru sistemele de sănătate din întreaga lume.

Se estimează că rezistența anti microbiană bacteriană a fost direct responsabilă pentru 1,27 milioane de decese la nivel mondial în 2019 și ar putea fi asociată cu până la 4,95 milioane de decese, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Printre principalele bacterii rezistente la medicamente care pot provoca boli grave se numără mycobacterium tuberculosis, bacteria care cauzează tuberculoza, și agenții patogeni rezistenți cu prevalență ridicată, precum Salmonella, Shigella, Pseudomonas aeruginosa și Staphylococcus aureus.
Pe de altă parte, atunci când ne referim la rezistența anti-microbiană vorbim despre rezistența la toate tipurile de microbi, inclusiv bacterii, dar și paraziți, viruși și ciuperci, care s-au adaptat pentru a rezista tratamentelor medicale comune.
Foarte simplu spus, medicamentele nu mai funcționează la fel de bine ca înainte împotriva diferiților microbi și cercetarea trebuie să descopere altele noi pentru a trata bolile. Chiar și boli comune, cum ar fi infecțiile tractului urinar, pot deveni fatale atunci când nu mai pot fi tratate, pentru că suntem rezistenți la medicamentele existente.
Așa se face că apariția rezistenței anti microbiene a dus la intensificarea eforturilor de a reduce utilizarea inutilă a antibioticelor în asistența medicală primară, de exemplu, însă pericolele potențiale ale infecției bacteriene continuă să provoace îngrijorare.
Deci care sunt riscurile utilizării și ale neutilizării antibioticelor în asistența medicală primară? Ce spun medicii prescriptori?
Un studiu calitativ publicat în urmă cu 4 ani a analizat cum percep medicii prescriptori din asistența medicală primară riscul și ce preocupări au legate de siguranța asociată prescrierii reduse de antibiotice. Aceasta a utilizat interviuri semi structurate realizate cu treizeci de participanți, inclusiv douăzeci și trei de medici generaliști, cinci asistente medicale și doi farmaciști din 10 cabinete de medicină generală dintr-o zonă urbană și dintr-un oraș de comitat din Anglia. Apoi a fost efectuată o analiză tematică.
Pentru analiză, au fost identificate trei teme principale: evaluarea riscurilor, echilibrarea riscurilor de tratament și negocierea deciziilor și a riscurilor. Respondenții au indicat că deciziile lor au fost fundamentate pe evaluarea riscurilor clinice, dar aceasta a fost influențată de abordări diferite privind utilizarea antibioticelor, majoritatea înclinând către prescrierea redusă. Percepția riscului de către prescriptori a inclus consecințele atât ale prescrierii necorespunzătoare, cât și ale administrării necorespunzătoare a antibioticelor. Sepsisul a fost considerat cel mai îngrijorător rezultat potențial al neprescrierii, conducând la posibile vătămări ale pacienților și la posibile litigii.
Riscurile prescrierii de antibiotice au inclus infecții rezistente la antibiotice și infecții cu Clostridium difficile, precum și efecte secundare, cum ar fi erupțiile cutanate, care ar putea duce la o posibilă etichetare greșită ca alergie la antibiotice. Prescriptorii au aflat preferințele pacienților în ceea ce privește utilizarea sau evitarea antibioticelor pentru a fundamenta strategiile de gestionare, care au inclus sfaturi educaționale, sfaturi privind autogestionarea, inclusiv semnele de avertizare și utilizarea prescripțiilor întârziate.
În concluzie, acest studiu calitativ a arătat că atitudinea față de prescrierea antibioticelor evoluează, reducerea prescrierii antibioticelor fiind abordată în prezent în mod mai sistematic. Totodată, compromisurile în materie de siguranță asociate cu utilizarea sau neutilizarea antibioticelor prezintă dificultăți, în special atunci când deciziile de prescriere nu sunt în concordanță cu așteptările pacienților.
Care sunt bacteriile cele mai periculoase?
Organizația Mondială a Sănătății monitorizează și clasifică bacteriile în funcție de diverse date: precum incidența ratei de mortalitate, costurile cazurilor non-fatale pentru sănătate, trendurile rezistenței, transmisibilitatea, gradul în care pot fi prevenite, gradul în care pot fi tratate și medicamentele noi în curs de dezvoltare. Bacteriile primesc un punctaj pentru fiecare criteriu și apoi sunt clasificate. Lista 2024 cuprinde peste 20 de agenți patogeni prioritari dintre care îi vedem mai jos pe primii opt.
1.Klebsiella pneumoniae
Klebsiella este un tip de bacterie care se găsește în intestine și în fecalele umane. Klebsiella pneumoniae poate provoca pneumonie, infecții ale fluxului sanguin, infecții ale plăgilor sau ale locului intervenției chirurgicale și meningită, dacă ajunge în sistemul nervos.
Klebsiella pneumoniae poate deveni o așa-numită „superbacterie” în spitale. Se răspândește rapid și devine rezistentă la majoritatea tratamentelor medicamentoase disponibile.
Este rezistentă în special la carbapenem, un „antibiotic de ultimă instanță”, utilizat atunci când toate celelalte tratamente pentru agenții patogeni multirezistenți la medicamente au eșuat. Klebsiella pneumoniae este, de asemenea, rezistentă la un antibiotic de a treia generație numit cefalosporină.
2. Escherichia coli (E. coli)
Bacteria Escherichia coli (E. coli) se găsește de obicei în intestinele animalelor umane și non-umane, dar și în mediu, în alimente și în apă.
Majoritatea tipurilor de E. coli sunt inofensive, dar unele pot provoca boli, inclusiv diaree, infecții ale tractului urinar, pneumonie și septicemie.
E. coli este rezistent la cefalosporine de a treia generație – un antibiotic prescris frecvent, care este utilizat și pentru tratarea infecțiilor cu transmitere sexuală, cum ar fi gonoreea. E. coli este, de asemenea, rezistentă la carbapenem.
3. Acinetobacter baumannii
În 2012, cercetătorii au descris Acinetobacter baumannii drept un „patogen bacterian oportunist emergent” asociat cu infecțiile nosocomiale. Pacienții spitalizați pe termen lung cu un sistem imunitar compromis sau cei spitalizați pentru mai mult de 90 de zile au fost identificați ca având un risc ridicat de a contracta o infecție. Acinetobacter baumannii care este rezistent la carbapenem.
4. Mycobacterium tuberculosis
Mycobacterium tuberculosis (TB) cauzează tuberculoza, o infecție bacteriană potențial fatală a plămânilor.
TB a ucis 1,25 milioane de persoane, inclusiv 161 000 de persoane cu HIV, în 2023.
OMS a declarat că „tuberculoza a redevenit probabil principala cauză de deces din lume cauzată de un singur agent infecțios, după trei ani în care a fost înlocuită de boala coronavirus (COVID-19)”.
Mycobacterium tuberculosis este rezistent la rifampicină – un antibiotic utilizat pentru tratarea infecțiilor micobacteriene, cum ar fi TB și lepra.
5. Salmonella Typhi
Salmonella Typhi provoacă febra tifoidă, o boală care pune viața în pericol. Aceasta afectează mai ales persoanele care trăiesc în regiuni cu salubritate precară și surse de apă și alimente nesigure – cum ar fi părți din Asia, Africa și America Latină. Centrele americane pentru controlul și prevenirea bolilor estimează că există aproximativ 9 milioane de cazuri de febră tifoidă la nivel mondial în fiecare an.
Salmonella Typhi este rezistentă la flourochinolonă – un antibiotic cu spectru larg, cu o serie de efecte secundare, care au determinat Agenția Europeană pentru Medicamente să restricționeze utilizarea sa.
6. Specii de Shigella
Există patru specii de Shigella: Shigella sonnei, Shigella flexneri, Shigella boydii, Shigella dysenteriae. Bacteriile Shigella provoacă diaree, dureri de stomac și febră.
Se răspândesc prin alimente și apă contaminate, dar și în timpul activității sexuale cu o persoană bolnavă. Acestea sunt rezistente la fluorochinolonă.
Speciile de Shigella care sunt rezistente la aproape toate clasele de antimicrobiene sunt din ce în ce mai răspândite și devin dominante la nivel mondial. Cea mai mare povară a bolii se înregistrează în țările cu venituri mici și medii, cu condiții sanitare precare.
7. Enterococcus faecium
Enterococcus faecium trăiește în flora intestinală, cunoscută și ca microbiom. Acesta poate duce la boli grave pentru persoanele cu diabet sau o afecțiune renală cronică. Poate provoca infecții cum ar fi infecțiile tractului urinar și infecții ale sistemului nervos, dacă intră în părți ale corpului din afara intestinului.
Enterococcus sunt rezistente la vancomicină – un antibiotic, care este, de asemenea, utilizat pentru a trata infecțiile cauzate de bacteriile stafilococi, care este, de asemenea, rezistent la medicamente.
8. Pseudomonas aeruginosa
Pseudomonas aeruginosa duce la infecții în sânge, plămâni, tractul urinar și alte părți ale corpului, adesea după intervenții chirurgicale în spitale. Bacteriile Pseudomonas aeruginosa sunt multidrog-rezistente (MDR), inclusiv la antibioticul comun, carbapenem.
Infecțiile cu Pseudomonas aeruginosa prezintă riscuri specifice în cazul pacienților imunocompromiși.
Așadar, având în vedere pericolele, chiar dacă medici sunt din ce în ce mai conștienți de riscurile rezistenței anti-microbiene, poate fi uneori dificil de explicat pacienților care sunt riscurile utilizării antibioticelor în asistența medicală primară, atunci când acestea nu sunt necesare.
În studiul bazat pe interviuri cu prescriptorii din asistența medicală primară din Marea Britanie, mulți participanți au recunoscut că, în ultimii câțiva ani, s-au produs schimbări în sensul reducerii prescrierilor, deși etapa convingerii pacientului când nu era necesar să ia antibiotice pare să rămână cea mai dificilă:
”Prescriu mai puțin deoarece cred că acum suntem mai conștienți de rezistența la medicamente decât eram acum 5 ani. Se vorbește mult mai mult despre ea și o vedem mai des. Dar, de asemenea, acum sunt mai încrezător în a purta această discuție dificilă cu pacientul. (Interviul 5, medic de familie)”.
Mirela Mustață – Redactor executiv
Surse de documentare:
- Risks of use and non-use of antibiotics in primary care: qualitative study of prescribers’ views – PMC
- 8 most dangerous antibiotic-resistant bacteria in the world – The Street Journal
- WHO updates list of drug-resistant bacteria most threatening to human health
- Global burden of bacterial antimicrobial resistance 1990-2021: a systematic analysis with forecasts to 2050. Lancet, 2024. DOI: 10.1016/S0140-6736(24)01867-1
- AR_Threats_Report
- Antimicrobial Resistance Threats in the United States, 2021-2022 | Antimicrobial Resistance | CDC
- WHO publishes list of bacteria for which new antibiotics are urgently needed
- Sursa foto: EAAD-Time.png