Beneficiile asupra sănătății ale raționalizării consumului de zahăr

Timp aproximativ de lectură: 10 minute

Corpul nostru are nevoie de glucoză pentru a supraviețui. „Glucoza este alimentul numărul unu pentru creier și este o sursă extrem de importantă de combustibil în întregul organism„, spune Dr. Kristina Rother, pediatru în cadrul National Institutes of Health din Statele Unite ale  Americii (SUA) și expert în îndulcitori.

Acestea fiind spuse, este important să știm și că nu este nevoie să adăugăm glucoză suplimentară la dieta noastră, căci organismul o poate extrage din zaharuri și alți carbohidrați din alimente. De asemenea, poate produce glucoză nouă, în principal în ficat. Acesta este motivul pentru care putem supraviețui mult timp fără să mâncăm.

Unele zaharuri se găsesc în mod natural în alimente, cum ar fi fructele, legumele și laptele. „Aceste alimente naturale neprocesate sunt componente sănătoase ale dietei noastre„, spune Dr. Andrew Bremer, pediatru și expert în îndulcitori al National Institutes of Health din Statele Unite ale  Americii. „Când mâncați o portocală, de exemplu, obțineți o mulțime de nutrienți și fibre alimentare împreună cu zaharurile naturale.” Deși zahărul în sine nu este rău, spune Rother, „zahărul are o reputație proastă care este în mare parte meritată, deoarece consumăm prea mult. Acum el este prezent în aproape toate alimentele pe care le consumăm”.

Experții sunt de acord că mulți dintre noi mâncăm și bem mult prea mult zahăr, iar acest lucru contribuie la epidemia de obezitate din lumea occidentală. O mare parte din zahărul pe care îl consumăm nu se găsește în mod natural în alimente, ci este adăugat în timpul procesării sau preparării. Zaharurile sunt de obicei adăugate pentru a da un gust mai bun alimentelor și băuturilor. Dar astfel de produse pot fi bogate în calorii și nu au beneficiile pentru sănătate ale fructelor și ale altor alimente dulci în mod natural.

Băuturile îndulcite cu zahăr, cum ar fi sucurile, băuturile energizante și băuturile pentru sportivi sunt principala sursă de zaharuri adăugate în alimentația americanilor. Sucurile conțin în mod natural o cantitate mare de zahăr. Dar, uneori, li se adaugă și mai mult pentru a le da un gust mai dulce. „Sucurile oferă unele vitamine și alți nutrienți, dar, în general, aceste beneficii sunt anulate în mare măsură de efectele nocive ale excesului de zahăr„, spune Bremer. În timp, excesul de îndulcitori poate avea un impact asupra sănătății. „Mai multe studii au descoperit o legătură directă între consumul excesiv de zahăr și obezitate și problemele cardiovasculare la nivel mondial„, explică Bremer.

 În același timp, sunt din ce în ce mai multe studii concludente care arată și reciproca,  și anume impactul pozitiv asupra sănătății al consumului scăzut de zahăr, în special la începutul vieții, așa cum a evidențiat clar un studiu foarte recent. Pentru acesta, cercetătorii Tadeja Gracner, economist la University of Southern California din SUA și colegii săi, Claire Boone de la McGill University și Paul J. Gertler de la University of California, Berkeley, ambele din SUA, au apelat la UK Biobank. Această imensă bază de date conține informații genetice și medicale despre o jumătate de milion de persoane din Marea Britanie, în timp ce asigură protecția corespunzătoare a datelor contribuitorilor. Utilizând aceste date, cercetătorii au analizat starea de sănătate a 60 183 de persoane născute în perioada octombrie 1951 – martie 1956 și care aveau vârsta cuprinsă între 51 și 60 de ani când au fost intervievate.

Studiul, publicat recent în revista Science, a profitat de o situație unică din istoria Marii Britanii. Țara a fost supusă unei raționalizări stricte a furnizării și consumului de zahăr în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și aproape un deceniu după încheierea acestuia. În timpul raționalizării, cantitatea de zahăr alocată era similară cu orientările dietetice actuale din SUA: mai puțin de 40 de grame pe zi pentru adulți, mai puțin de 15 grame pentru copii și cantități foarte limitate pentru copiii sub 2 ani. Când raționalizarea s-a încheiat, în septembrie 1953, consumul mediu de zahăr al populației din Marea Britanie s-a dublat.

Această situație specială a oferit un experiment natural și a permis cercetătorilor să investigheze ce s-a întâmplat cu sănătatea persoanelor care au fost concepute și născute atunci când zahărul era raționalizat, comparativ cu persoanele concepute și născute imediat după ce raționalizarea zahărului s-a încheiat? Concluzia a fost clară – persoanele care au consumat cantități limitate de zahăr în primii ani de viață au fost mai puțin predispuse să dezvolte diabet și hipertensiune arterială decenii mai târziu.

Mai exact, cercetătorii au raportat că cei expuși la raționalizarea zahărului la începutul vieții au prezentat un risc cu 35 % mai mic de diabet și un risc cu 20 % mai mic de hipertensiune arterială la vârsta mijlocie. Apariția acestor boli cronice,  în cazurile în care anumite persoane implicate în studiu au fost totuși afectate de aceste afecțiuni, a fost, de asemenea, întârziată cu patru ani pentru diabet și cu doi ani pentru hipertensiunea arterială. De asemenea, cercetătorii au constatat că protecția împotriva bolilor a fost cea mai mare în cazul celor care au fost concepuți în timpul raționalizării zahărului și care s-au născut în timp ce raționalizarea a continuat. Cei care au fost expuși raționalizării zahărului doar înainte de naștere și care au crescut apoi cu un consum mai mare de zahăr au prezentat rate mai ridicate ale bolilor.

Rezultatele contribuie la o serie de dovezi în creștere care sugerează că alimentația din primii ani de viață ne poate afecta sănătatea pe parcursul vieții. De exemplu, un studiu al dosarelor militare ale bărbaților ale căror mame se aflau în prima jumătate a sarcinii în timpul foametei olandeze, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a constatat că acei bărbații erau mai susceptibili de a fi obezi la vârsta de 19 ani decât bărbații născuți după acest eveniment. Un alt studiu a constatat că femeile ale căror mame au fost însărcinate în timpul foametei aveau o greutate mai mare la vârsta de 50 de ani decât femeile născute ulterior. Modificările chimice ale ADN-ului ar putea explica rezultatele diferite asupra sănătății, a remarcat Aryeh Stein, profesor de sănătate globală la Universitatea Emory, care a efectuat studii privind foametea din Olanda.

Dar studiile privind foametea din Olanda, spre deosebire de acest studiu cu date din UK Biobank pentru perioada raționalizării zahărului, nu pot identifica un nutrient anume care ar fi putut cauza efectul. Dr. Gracner, cercetător principal al acestui studiu, a observat că și alte alimente, în afară de zahăr, au fost raționalizate în Regatul Unit în timpul și după cel de-al Doilea Război Mondial.  În general, începutul anilor 1950 nu a fost o perioadă de foamete sau de penurie alimentară, minimizând posibilitatea ca efectele asupra sănătății să fie rezultatul unei lipse generale de calorii la începutul vieții. Astfel, atunci când untul a fost raționalizat, oamenii l-au înlocuit cu margarină. Cerealele au fost, de asemenea, raționalizate, dar cantitatea consumată nu s-a schimbat prea mult după încheierea raționalizării. Consumul de zahăr a fost o excepție, deoarece s-a dublat la sfârșitul raționalizării, ceea ce oferă soliditatea necesară metodologiei cercetătorilor, după cum au afirmat alți cercetători neimplicați în acest studiu.

În acest context, Dr. Anupam Jena, economist în domeniul sănătății și medic la Harvard Medical School din SUA, a declarat că designul studiului este într-adevăr bun, fiind astfel o contribuție importantă la domeniul epidemiologiei nutriționale. Există afirmații conform cărora consumul excesiv de zahăr duce la o sănătate precară, de exemplu, pe baza studiilor observaționale ale persoanelor care consumă mai mult sau mai puțin zahăr. Dar, în general, există multe diferențe între grupurile care sunt studiate, lăsând deschisă posibilitatea ca alți factori să afecteze sănătatea.

Rezultatele studiului sugerează în mod clar, având în vedere metodologia relevantă, că limitarea expunerii la zahăr în uter și în primii doi ani de viață poate proteja împotriva diabetului de tip 2 și a hipertensiunii. Acest lucru, la rândul său, ar putea reduce costurile asistenței medicale și ar putea prelungi speranța de viață. Constatările întăresc ipoteza impactului deosebit de semnificativ al alimentației timpurii asupra sănătății pe termen lung. Atunci când copiii cresc mâncând o mulțime de alimente dulci, tind să dezvolte o preferință pentru dulciuri. Dar dacă le oferim de timpuriu o varietate de alimente sănătoase, cum ar fi fructele și legumele, vor dezvolta și ei o simpatie pentru acestea. Este important ca părinții să expună de timpuriu copiii la o varietate de gusturi, dar să realizeze că este adesea nevoie de mai multe încercări pentru a determina un copil să mănânce astfel de alimente, spun specialiștii.

Aceasta este premisa fundamentală pe care o expune și Dr. Gracner, cercetător principal al studiului cu datele din UK Biobank – expunerea timpurie la zahăr duce la o poftă de zahăr pe tot parcursul vieții.  De asemenea, ea mai consideră că riscul de îmbolnăvire este „un răspuns cumulativ” la o viață întreagă de consum de zahăr. „Bolile cronice au nevoie de timp pentru a se dezvolta„, a spus ea. În timp, consumul excesiv al acestor zaharuri adăugate crește riscul de probleme de sănătate.

Problemele potențiale cauzate de zaharurile adăugate încep în gură. Aici, anumite bacterii descompun zaharurile și produc acizi, care în cele din urmă pot eroda smalțul dinților. Saliva este capabilă să neutralizeze acești acizi, dar dacă continuăm să consumăm alimente și băuturi zaharoase pe tot parcursul zilei, aceasta nu va putea ține pasul. Nivelurile de acid vor rămâne ridicate, crescând riscul de a dezvolta carii. O dietă bogată în băuturi zaharoase, cum ar fi sucurile și sucurile, poate schimba și microbiomul gurii – crescând numărul bacteriilor producătoare de acid și scăzându-le pe cele benefice, făcându-ne și mai predispus la carii.

Majoritatea alimentelor dulci conțin mai multe tipuri de zaharuri. În intestinul subțire, acestea sunt descompuse în zaharuri simple – în principal glucoză și fructoză. Organismul poate absorbi cu ușurință glucoza din intestin, însă unele persoane au probleme cu absorbția fructozei, care se găsește în cantități mari în multe sucuri de fructe, îndulcitori precum siropul de agave și băuturi îndulcite cu sirop de porumb bogat în fructoză, precum sucurile. Dacă fructoza rămâne în intestin, bacteriile o pot fermenta, ceea ce poate provoca gaze, balonare și dureri abdominale. Copiii mici tind să aibă mai multe dificultăți de absorbție a fructozei decât adulții, dar aceasta poate contribui la simptomele sindromului intestinului iritabil la persoanele de toate vârstele.

Atunci când glicemia crește, pancreasul eliberează insulină, un hormon care ajută glucoza să intre în celule pentru a fi utilizată ca sursă de energie. Pe măsură ce celulele absorb glucoza, glicemia revine la normal. Consumul de alimente bogate în zaharuri adăugate poate provoca creșteri mari ale glicemiei. Când acest lucru se întâmplă în mod repetat, de-a lungul anilor, celulele pot deveni mai puțin receptive la insulină. Aceasta se numește rezistență la insulină. Pancreasul compensează producând mai multă insulină, dar, în cele din urmă, este posibil să nu mai poată produce suficientă pentru a menține sub control nivelul zahărului din sânge, ceea ce duce la dezvoltarea diabetului de tip 2.

De asemenea, zahărul – gustul său în gură, absorbția sa în intestin și chiar vederea sau mirosul unui aliment dulce care vă place – determină creșterea dopaminei în creier. Acesta este un semnal evolutiv care ne împinge să continuăm să consumăm calorii care ne fac să ne simțim bine în mod rapid. Unele cercetări sugerează, însă, că dozele frecvente de zahăr pot modifica sistemul de recompensă al creierului, crescând pofta noastră de dulce și făcând deseori dificilă reducerea consumului.

Consumul excesiv de zahăr crește, de asemenea, riscul de obezitate. Acest lucru este valabil mai ales dacă bem multe „calorii lichide”, cum ar fi sucurile sau băuturile de cafea zaharoase, care tind să ne facă să ne simțim mai puțin sătui decât alimentele solide. Acest lucru ne face apoi să consumăm mai multe calorii decât are nevoie organismul, ducând la creșterea în greutate.

Consumul excesiv de zahăr adăugat poate determina ficatul să transforme zaharurile suplimentare, în special fructoza, în grăsime. Această grăsime se poate acumula apoi în organ. În timp, acest lucru poate contribui la apariția bolii ficatului gras nealcoolic, cunoscută acum sub numele de steatoză hepatică. Se estimează că patru din zece persoane din întreaga lume suferă de această afecțiune – dintre care multe nu o cunosc, deoarece, de obicei, nu provoacă simptome decât în stadiu avansat. De exemplu, această boală este o cauză pentru care oamenii au nevoie de transplant de ficat.

Unele studii sugerează că grăsimea suplimentară produsă de ficat din fructoză este predispusă în special la acumularea în jurul organelor din burtă. Acest tip de grăsime, numită grăsime viscerală, provoacă inflamații și rezistență la insulină și este strâns legată și de bolile cardiovasculare.

Consumul excesiv de zahăr a fost legat și de hipertensiunea arterială. O parte din grăsimea suplimentară produsă de zahăr în ficat poate fi eliberată în sânge, crescând nivelul trigliceridelor și al colesterolului LDL sau „rău”. În timp, acest lucru ne poate bloca vasele de sânge. Tensiunea arterială ridicată și colesterolul ridicat – împreună cu excesul de greutate -ne pot crește riscul de boli de inimă.

Consumul excesiv de zahăr poate crește, de asemenea, riscul de gută – o formă complexă de artrită care provoacă inflamații dureroase ale articulațiilor, în special la nivelul degetelor de la mâini și de la picioare și al gleznelor. Atunci când fructoza este descompusă în ficat, aceasta creează acid uric, care se poate acumula în articulații și poate provoca acest tip de inflamație.

Dacă ne îngrijorează consumul ocazional de dulciuri, nu trebuie să ne facem prea multe griji. Ceea ce trebuie să ne preocupe cu adevărat sunt anii în care am consumat mai multe zaharuri adăugate decât se recomandă, căci acest consum în exces, împreună cu alte aspecte ale dietei, geneticii, somnului și nivelului de stres, pot contribui în mod semnificativ la creșterea riscului de îmbolnăvire.

Mirela Mustață – Redactor executiv

Surse de documentare:

  1. https://www.nytimes.com/2024/10/31/health/sugar-rationing-britain-health-experiment.html
  2. https://www.nytimes.com/interactive/2024/10/30/well/eat/sugar-health-effects-risks.html
  3. https://www.nih.gov/news-events/nih-research-matters/early-life-sugar-intake-affects-chronic-disease-risk
  4. https://newsinhealth.nih.gov/2019/07/sweet-stuff
  5. Sursa foto https://newsinhealth.nih.gov/2019/07/sweet-stuff
Share This Post