În fiecare an, pe 8 martie, celebrăm alături de întreaga lume Ziua Internațională a Femeii . Este o zi creată în urmă cu 114 ani pentru a promova drepturile femeilor și fetelor și pentru a elimina orice formă de discriminare împotriva acestora.
Dat fiind că profesiile medicale sunt printre cele în care femeile sunt cel mai bine reprezentate, am ales în această lună să vă propun să ne amintim câteva nume din istoria medicinei și a îngrijirilor de sănătate care rămân emblematice și ne pot inspira.
Desigur, dacă ne gândim la cele mai faimoase asistente medicale sau infirmiere care au marcat istoria profesiei[1], veți rosti nume precum Florence Nightingale (1820–1910); Clara Barton (1821–1912); Edith Cavell (1865–1915) sau Ecaterina Teodoroiu, care a fost mai întâi infirmieră în Primul Razboi Mondial, iar apoi a îmbrăcat uniforma de soldat.
Așadar, de la revoluționara Florence Nightingale, a cărei lampă a luminat calea asistenței medicale moderne, până la vizionari proeminenți ale căror teorii de asistență medicală au redefinit profesia, aceste asistente medicale celebre au adus schimbări și inovații în domeniul medical. Principala contribuție a Clarei Barton a fost înființarea Crucii Roșii Americane, o organizație dedicată ajutorului umanitar în timpul dezastrelor. Eforturile sale de asistentă medicală din timpul Războiului Civil și angajamentul său de a oferi asistență în perioade de criză au avut un impact de durată asupra eforturilor umanitare la nivel mondial. Contribuția majoră a lui Edith Cavell a fost munca sa curajoasă ca asistentă medicală în Belgia ocupată de germani în timpul Primului Război Mondial. În ciuda riscurilor, ea a ajutat peste 200 de soldați aliați să scape în Olanda neutră. Angajamentul ei de a salva vieți s-a extins la soldații din ambele părți ale conflictului. Acțiunile lui Cavell au dus la arestarea sa de către autoritățile germane. În ciuda apelurilor internaționale la clemență, ea a fost executată de plutonul de execuție în 1915. Moartea sa a stârnit indignarea publicului și a devenit un simbol al lipsei de sens a războiului.
Dacă ne uităm la lista primelor femei medici, merită amintită Dorothea Erxleben[2] (1715-1762), prima femeie care s-a licențiat în medicină în Germania, cu mai bine de un secol înainte ca mișcarea pentru educația și votul femeilor să înceapă să prindă avânt în Europa și în SUA. Împotriva unei opoziții considerabile și în timp ce creștea nouă copii, ea a condus un cabinet medical timp de aproape două decenii.
Elizabeth Blackwell, prima femeie din America care a primit o diplomă în medicină, a susținut participarea femeilor în profesia medicală și, în cele din urmă, și-a deschis propriul colegiu medical pentru femei. Născută la 3 februarie 1821 în Bristol, Anglia, a fost inspirată să studieze medicina de dorința de pe patul de moarte a unei prietene de a fi putut beneficia de ajutorul unei femei doctor. Cu toate acestea, femeilor americane, ca și omologilor lor din Germania sau țara sa natală, Anglia, nu li se permitea să urmeze școala medicală. Prin activitatea sa de profesoară, Blackwell a cunoscut doi medici care i-au sprijinit ambiția. Cererile depuse la mai multe facultăți de medicină s-au lovit de respingere. Doar decanul Colegiului de Medicină din Geneva, New York, a decis să supună problema votului studenților. Crezând că este o glumă, aceștia au votat în unanimitate în favoarea admiterii ei. În ciuda provocărilor, Blackwell a perseverat, absolvind în 1849 după ce a scris o teză despre tifos. În 1868, Blackwell a deschis un colegiu medical în New York City. Un an mai târziu, și-a numit sora la conducere și s-a întors definitiv la Londra, unde, în 1875, a devenit profesor de ginecologie la nou creata London School of Medicine for Women.
Din România, lista medicilor celebri o include, de exemplu, pe Ana Aslan (1897 – 1988 ), medic român specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie.
Aceste femei pioniere au deschis calea pentru generațiile viitoare. Punctul lor forte comun a fost sprijinul familiilor lor, care le-au încurajat în obținerea unei educații solide, și perseverența.
Astăzi, femeile sunt mai numeroase decât bărbații în facultățile de medicină sau asistență medicală sau moașe, dar disparitățile persistă, în special în ceea ce privește funcțiile de conducere. Povara responsabilităților familiale rămâne o barieră semnificativă.
Pentru toate femeile și fetele care poate cred că nu pot visa la excelența în profesie, că nu pot conduce, că nu pot face cercetare, vă spun că este posibil.
În plus de aceste gânduri, vă încurajez să citiți articolele lunii martie și vă trimit, ca de obicei, cele mai bune gânduri.
Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București
[1] https://www.intelycare.com/career-advice/9-famous-nurses-in-history/
[2] https://www.medscape.com/viewarticle/against-all-odds-women-who-revolutionized-modern-medicine-2024a1000mr5
